Concluzii la Summitul de la Sibiu

Doar la Radio Romania Actualitati, la emisunea Euroatlantica, s-a realizat singura dezbatere despre summitul de la Sibiu. Pagini de Facebook si pagini web cu marii pretentii au uitat in mai putin 12 ore sa traga niste concluzii la reuniunea mult trambitata.

Asa ca daca va intereseaza tema puteti citi la linkul de mai jos transcrierea emiisunii Euroatlantica, unde, impreuna cu gazda, Radu Dobritoiu, am trecut in revista cele mai importante aspecte.

Apărarea și securitatea continentală, dezbătute la Summitul de la Sibiu

Inaltimile Golan si pozitia Europei

Ieri au fost dezbataeri in Parlamentul european pe problema Inaltimilor Golan.

Federica Mogherini a reiterat „UE nu recunoaște suveranitatea Israelului asupra teritoriilor ocupate și această poziție, reiterată de multe ori, se aplică pentru Înălțimile Golan” anexate în 1967 de statul evreu„. via Hotnews

Mai multe aici.

A fost ultima dezbatere inaiante de alegerile europene si in care UE pare sa formeze un front comun pe o tema care agraveaza relatia cu Washington. Nu sunt perspective ca pozitiile sa se apropie in viitorul apropiat si asta poate lasa loc de folosirea unor  „strategii laterale” in regiune. Evident aceste strategii vor fi folosite de ambele parti. Vor f vizate tari ca Egiptul, Siria, Iordania poate si Iran.

Cu o zi inainte, luni, a fost lansata si o scrisoare deschisa semnata de fosti lideri europeni, printre care si Dacian Ciolos, prin care este condamnata politica administratiei Trump in Orientul Mijlociu, recunoasterea apartenetntei Inlatimilor Golan la Statul Israel si se cere o abordare schlibrata care sa cont de solutia celor doua state.

Ar fi primul om politic roman care se situeaza la polul opus fata de pozitia premierului Viorica Dancila, in rest toti politicienii romani evita acest subiect sensibil.

NATO si finalul (prelungit) erei Stoltenberg

Intentionam sa reactionez rapid la stirea privind prelungirea mandatului Secretarului General NATO Jens Stoltenberg cu inca 2 ani, dar am renuntat. M-am gandit ca intai sa treaca aniversarea celor 15 ani de cand Romania este in NATO si dupa sa revin.

Revin acum si incep cu concluzia. NATO are nevoie de o conducere mai energica si mai activa. Cred ca Stoltenberg a fost un Secretar foarte bun pana prin 2016. Sa ma explic.

Da, actualul secretar general a gestionat bine criza din Ucraina, mai are puncte tari pe extinderea in Balcani si a gestionat bine si relatia din ce in ce mai sinuoasa intre SUA si o parte dintre aliatii europeni.

Ce am asteptat eu sa faca Stoltenberg dupa 2014 si nu a reusit: lansarea procesului de adoptare a unui nou concept strategic NATO, lansarea unei analize extinse a domeniului cheltuielilor militare in NATO si mai multe initiative in relatie cu UE.

Toata adpatarea pe flnacul estic sau granita de est a NATO, cum vreti sa ii spuneti, a fost incoresetata de limitele politce si de conceptul strategic NATO care contine o alta logica a prioritatilor in termeni de riscuri si amenintari. Sigur in document gasim modalitati de a incadra strategia Rusiei dar totul a fost interpretat post-2014.

Conceptul strategic actual nu ne-a ajutat sa anticipam si sa ne pregatim pentru ce a fost in 2014 si dupa invazia in Crimeea. Dar aici ne aflam, am incercat sa adaptam din mers postura militara NATO dar pentur o strategie pe termen lung avem nevoie de un alt concept strategic. Anul acesta, probabil ca se va discuta directiva politica dar nu este suficient.

Despre cheltuielile militare discutia treneaza in NATO cam de prin 2006. Au fost momente in care procentul minimal din buget nationale pentru aparare aflat in discutie la NATO pentru a fi recomandat era de 2,38%. Dar se discuta bugetul, nu se discutau cheltuielile pentru aparare, tema care ar fi mai extinsa pentru ca pune accentul pe programele multianuale. Tema aceasta sufera de mare diversitate la nivel national ori NATO ar fi fost de dorit sa gaseasca o modalitate de a standardiza macar la nivel minimal practicile nationale. Din ce mai citesc reiese ca UE vrea altceva in acest domeniu iar tarile care vor fonduri din Planul european pentru aparare vor fi obligate sa lucreze la nivel national dupa bugetarea si programarea UE, cam ca le restul programelor operationale din agricultura, resurse umane, dezvoltare regionala, etc.

NATO se va confrunta in curand cu un nou concept european pentru cheltuielile de aparare si aici Stoltenberg nu a reusit sa anticipeze ca trebuia sa lanseze macar o dezbatere.

Ar fi fost bune mai multe initiative NATO in relatie cu UE. Sigur ca avem 17 sau mai multe domenii de complementaritate aprobate la summitul de la Varsovia dar impresia mea este ca ele par greu de implementat. De exemplu, o imangine comuna NATO -UE privind situatia de securitate maritima in Mediterana va fi greu de atins la nivel operational cata vreme Turcia este reticenta fata de UE. Este un exemplu. Alt aspect car enu este cuprins in domeniile de complementaritate este proiectul de infiintare a unui Consiliu de securitate al UE. Un mecanism care va influenta major pozitia unor tari in cadrul NAC – Consiliul Nord Atlantic. Nici la acest aspect Secretarul general NATO nu are o pozitie.

In fine, cred ca NATO are nevoie de un nou Secretar general care sa vina cu o perspectiva noua, mai multa energie si probabil mai multa inventivitate in a mentine NATO intr-un ritm nou de prezenta militara si politica in agenda europeana.

Romania, groparul strategiei energetice a UE

Via Calea Europeana am aflat ca proiectul Nord Stream 2 va continua bine mersi in interesul Germaniei si al Rusiei. Modificarile acceptate astazi pe Directiva care vizează stabilirea unor norme comune pe piața internă a Uniunii în privința gazelor naturale vizeaza urmatoarele:

Potrivit France24, textul care a fost aprobat înlocuiește propunerea care preciza că regulile UE asupra importului de gaze vor fi aplicate ”pe teritoriul statelor membre” și sau ”marea teritorială a statelor membre”.

„Conform AFP, Franța și Germania au căzut de acord să se aplice regulile  “teritoriului și a mării teritoriale a statului membru în care se află primul punct de interconexiune”.

Acesta este sfarsitul actualei strategii energetice a UE care viza eliminarea fara exceptii a dependentei de gazul rusesc. Daca se va accepta idea de a se aplica doar normele unui stat membru UE in care se afla primul punct de interconexiune atunci impactul este major. Totul se fragmenteaza, apar tensiuni si neincredere pentru ca evident Rusia ar mai avea si alte oferte de conducte separate atat pe flancul nordic cat si sudic.

Pe flancul sudic, adica in Marea Neagra, deja Romania si-a sabotat propria pozitie acceptand solutia germana. In primul rand, Rusia isi va alege cu atentie partenerul pentru a negocia o conducta directa dupa modelul Nord Stream 2. Principalul client va fi Bulgaria care se vede in situatia favorabila nesperata sa isi faca propriile norme interne in conformitate cu sugestiile Moscovei asa cum a facut si cu Berlinul. Daca banii incep sa curga, evident Austria va folosi toate formele de presiune asupra Romaniei ca sa accepte gazul rusesc in tranzit. De Ungaria ce sa mai vorbim, oricum prietenii de la Budapesta aveau banii pregatiti pentru infrastructura din Transilvania, evident cu un cost major, sa acceptam tot ce vine prin Bulgaria de la rusi.

In acest context, care va mai fi randamentul investitiilor in gazele naturale apartinand Romaniei ? Vor mai avea relevanta formatele regionale care puneau accentul pe interconexiunea infrastructurii energetice ? Initiativa celor 3 mari mai are continut si credibilitate ? Ne va ierta si uita Ucraina pentru ca Bucurestiul tocmai ii aplica o lovitura economica ? Va mai discuta cu noi SUA despre diversificarea rutelor energetice ?

In concluzie. Dupa ce din 2007 incoace Romania devenise cel mai vocal actor la Marea Neagra, tara care cerea contracararea strategie energetice a Federatiei Ruse. Astazi Bucurestiul intra in istorie ca groparul acestei directii pentru care ne-am cheltuit si energia si credibilitatea.

Planul Macron pentru Europa

Planul Macron pentru Europa  , acum realizez, l-am anticipat în planificare încă din 12 martie 2017, atunci când am scris pentru Grupul USR analiza Cartea Albă privind viitorul Europei- Evaluarea scenariilor şi implicaţiile pentru România. 

Vezi mai jos.

Macron-plan