Comisarul european, primul test al guvernului Orban

In cazul unui scenariu optimist, ca guvernul Orban va fi investit din prima, cred ca primul sau test va fi desemnarea unui comisar european.

Eu ma gandeam ca daca, asa cum spunea cineva, Comisia Europeana va fi una geopolitica de ce sa nu joace si Orban si Iohannis geopolitic.

Ideea mea ar fi ca Orban sa propuna comisar european un roman cu dubla cetatenie, romana si moldoveana. Un expert sau om politic. Am scapa de lupta interna. Ar fi foarte geopolitica propunerea, ar fi o noua directie in afacerile europene si am da un semnal serios pentru Moldova.

Deci as vrea un comisar european din Moldova. 🙂

Butoanele NATO si UE ale extinderii si vecinatatii trec la romani ?!

O fi bine ? o fi rau ? adica rocada ar favoriza solutia cu prof. M. Ciot daca interpretez eu corect aceasta speculatie.

„O varianta de lucru indicata de un oficial maghiar in presa locala, potrivit Realitatea TV, este ca Romania si Ungaria, ai caror candidati au fost respinsi, sa faca un schimb de portofolii: Ungaria sa ia portofoliul Transporturi, iar Romania sa ia Extindere și Vecinătate.” via stiripesurse

Partea interesant ar fi ca la NATO avem un Sec Gen adj. pe M. Geoana care va avea in portofoliu relatia cu tarile candidate si asociate.

Un comisar roman UE pe extindere si vecinatate ar genera situatia unica pentru Romania sa se implice mai mult pe extinderea NATO si UE si mai ales sa gestioneze contactele cu asociatii celor doua organizatii.

Ar fi un test major pentru Romania si un pas important pentru diplomatia romana.

Concluzii la Summitul de la Sibiu

Doar la Radio Romania Actualitati, la emisunea Euroatlantica, s-a realizat singura dezbatere despre summitul de la Sibiu. Pagini de Facebook si pagini web cu marii pretentii au uitat in mai putin 12 ore sa traga niste concluzii la reuniunea mult trambitata.

Asa ca daca va intereseaza tema puteti citi la linkul de mai jos transcrierea emiisunii Euroatlantica, unde, impreuna cu gazda, Radu Dobritoiu, am trecut in revista cele mai importante aspecte.

Apărarea și securitatea continentală, dezbătute la Summitul de la Sibiu

Inaltimile Golan si pozitia Europei

Ieri au fost dezbataeri in Parlamentul european pe problema Inaltimilor Golan.

Federica Mogherini a reiterat „UE nu recunoaște suveranitatea Israelului asupra teritoriilor ocupate și această poziție, reiterată de multe ori, se aplică pentru Înălțimile Golan” anexate în 1967 de statul evreu„. via Hotnews

Mai multe aici.

A fost ultima dezbatere inaiante de alegerile europene si in care UE pare sa formeze un front comun pe o tema care agraveaza relatia cu Washington. Nu sunt perspective ca pozitiile sa se apropie in viitorul apropiat si asta poate lasa loc de folosirea unor  „strategii laterale” in regiune. Evident aceste strategii vor fi folosite de ambele parti. Vor f vizate tari ca Egiptul, Siria, Iordania poate si Iran.

Cu o zi inainte, luni, a fost lansata si o scrisoare deschisa semnata de fosti lideri europeni, printre care si Dacian Ciolos, prin care este condamnata politica administratiei Trump in Orientul Mijlociu, recunoasterea apartenetntei Inlatimilor Golan la Statul Israel si se cere o abordare schlibrata care sa cont de solutia celor doua state.

Ar fi primul om politic roman care se situeaza la polul opus fata de pozitia premierului Viorica Dancila, in rest toti politicienii romani evita acest subiect sensibil.

NATO si finalul (prelungit) erei Stoltenberg

Intentionam sa reactionez rapid la stirea privind prelungirea mandatului Secretarului General NATO Jens Stoltenberg cu inca 2 ani, dar am renuntat. M-am gandit ca intai sa treaca aniversarea celor 15 ani de cand Romania este in NATO si dupa sa revin.

Revin acum si incep cu concluzia. NATO are nevoie de o conducere mai energica si mai activa. Cred ca Stoltenberg a fost un Secretar foarte bun pana prin 2016. Sa ma explic.

Da, actualul secretar general a gestionat bine criza din Ucraina, mai are puncte tari pe extinderea in Balcani si a gestionat bine si relatia din ce in ce mai sinuoasa intre SUA si o parte dintre aliatii europeni.

Ce am asteptat eu sa faca Stoltenberg dupa 2014 si nu a reusit: lansarea procesului de adoptare a unui nou concept strategic NATO, lansarea unei analize extinse a domeniului cheltuielilor militare in NATO si mai multe initiative in relatie cu UE.

Toata adpatarea pe flnacul estic sau granita de est a NATO, cum vreti sa ii spuneti, a fost incoresetata de limitele politce si de conceptul strategic NATO care contine o alta logica a prioritatilor in termeni de riscuri si amenintari. Sigur in document gasim modalitati de a incadra strategia Rusiei dar totul a fost interpretat post-2014.

Conceptul strategic actual nu ne-a ajutat sa anticipam si sa ne pregatim pentru ce a fost in 2014 si dupa invazia in Crimeea. Dar aici ne aflam, am incercat sa adaptam din mers postura militara NATO dar pentur o strategie pe termen lung avem nevoie de un alt concept strategic. Anul acesta, probabil ca se va discuta directiva politica dar nu este suficient.

Despre cheltuielile militare discutia treneaza in NATO cam de prin 2006. Au fost momente in care procentul minimal din buget nationale pentru aparare aflat in discutie la NATO pentru a fi recomandat era de 2,38%. Dar se discuta bugetul, nu se discutau cheltuielile pentru aparare, tema care ar fi mai extinsa pentru ca pune accentul pe programele multianuale. Tema aceasta sufera de mare diversitate la nivel national ori NATO ar fi fost de dorit sa gaseasca o modalitate de a standardiza macar la nivel minimal practicile nationale. Din ce mai citesc reiese ca UE vrea altceva in acest domeniu iar tarile care vor fonduri din Planul european pentru aparare vor fi obligate sa lucreze la nivel national dupa bugetarea si programarea UE, cam ca le restul programelor operationale din agricultura, resurse umane, dezvoltare regionala, etc.

NATO se va confrunta in curand cu un nou concept european pentru cheltuielile de aparare si aici Stoltenberg nu a reusit sa anticipeze ca trebuia sa lanseze macar o dezbatere.

Ar fi fost bune mai multe initiative NATO in relatie cu UE. Sigur ca avem 17 sau mai multe domenii de complementaritate aprobate la summitul de la Varsovia dar impresia mea este ca ele par greu de implementat. De exemplu, o imangine comuna NATO -UE privind situatia de securitate maritima in Mediterana va fi greu de atins la nivel operational cata vreme Turcia este reticenta fata de UE. Este un exemplu. Alt aspect car enu este cuprins in domeniile de complementaritate este proiectul de infiintare a unui Consiliu de securitate al UE. Un mecanism care va influenta major pozitia unor tari in cadrul NAC – Consiliul Nord Atlantic. Nici la acest aspect Secretarul general NATO nu are o pozitie.

In fine, cred ca NATO are nevoie de un nou Secretar general care sa vina cu o perspectiva noua, mai multa energie si probabil mai multa inventivitate in a mentine NATO intr-un ritm nou de prezenta militara si politica in agenda europeana.