Fazele pandemiei. Cand avem stare de alerta ?

Am, scris ieri despre confuzia guvernului privind definirea si planificarea actiunilor pentru actuala faza a pandemiei. Gasiti aici linkul Declararea stării de confuzie din Guvernul Orban

Astazi prezint si o referinta a Organizatie Mondiale a Sanatatii –

Pandemic Influenza Risk Management: A WHO guide to inform and harmonize national and international pandemic preparedness and response. Geneva: World Health Organization; 2017. Licence: CC BY-NC-SA 3.0 IGO.

La pagina 13 veti gasi fazele pandemiei asa cum sunt ele acceptate la nivel international si in care starea de alerta este clar pozitionata inainte de faza maxima a pandemiei.

Daca ne uitam pe grafic Guvernul Orban ar fi trebuit sa decida daca inca suntem in faza pandemica, in a doua jumatate a acesteia sau am intrat in faza de tranzitie. Din punctul meu de vedere inca suntem in faza pandemica, iar minintrul Nelu Tataru de fapt cam asta transmite pe la televizor, „suntem pe platou, situatia este inca grava, etc.”

De fapt planificarea ar trebui sa arate cam asa. Am adpatat un grafic din planul Elvetiei pentru a reproduce fazele din Romania pana la sfarsitul anului.

Deci declararea starii de alerta de catre Guvern nu respecta recomadarile OMS si nu respecta nici evlauarea medicala din Ministerul Sanatatii.

Decizia Guvernului si a presedintelui se justifica prin:

  • ambiguitatea si lipsa de viziune strategica fata de dilema daca pandemia trebuie tratata strict ca urgenta medicala sau ca urgenta civila.
  • ambiguitatea legislatiei romanesti care permite maximum de libertatea decizionala politica si minim de ingerinta stiintifica si profesionala in luarea deciziilor strategice.
  • situatia sociala si economica care se degradeaza.
  • scaderea in sondaje a PNL.
  • nemultumiri sociale in crestere.

PNL are de ales intre 2 rele pe care oricum PSD le va folosi in batalia electorala.

Optiunile:

  1. Declararea starii de alerta cu limitari ilegale ale drepturilor fundamentale ale cetatenilor si relaxarea medicala prematura. Va avea impact negativ major asupra starii de sanatate.
  2. Mentinerea starii de urgenta si emiterea de masuri de relaxare prin ordonate militare. Va avea impact negativ major asupra opiniei publice.

Podcast- Analiza strategica a apararii in Romania

Salutare tuturor, podcastul Cronicarul valah a ajuns la al doilea episod pilot, putin mai scurt, dar mai tehnic si oarecum de nisa. Episodul este un comentariu la declansarea analizei strategice a apararii in Romania, proces coordonat, se pare, de Ministerul Apararii Nationale. Mai jos aveti inregistrarea.

Comisarul european, primul test al guvernului Orban

In cazul unui scenariu optimist, ca guvernul Orban va fi investit din prima, cred ca primul sau test va fi desemnarea unui comisar european.

Eu ma gandeam ca daca, asa cum spunea cineva, Comisia Europeana va fi una geopolitica de ce sa nu joace si Orban si Iohannis geopolitic.

Ideea mea ar fi ca Orban sa propuna comisar european un roman cu dubla cetatenie, romana si moldoveana. Un expert sau om politic. Am scapa de lupta interna. Ar fi foarte geopolitica propunerea, ar fi o noua directie in afacerile europene si am da un semnal serios pentru Moldova.

Deci as vrea un comisar european din Moldova. 🙂

Declaratia de la Cluj- Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE)

Pe 5 octombrie a a avut loc dezbaterea organizata de Initiativa pentru Cultura Democratica dedicata alegerilor prezidentiale. Inregistrarile video le gasiti aici , pe pagina Asociatiei ICDE si va recomand sa le urmariti.

Majoritate panelurilor au fost foarte bine dezvoltate. As spune ca au fost teme chiar prea dense pe anumite subiecte . Ma asteptam ca pe politica externa si securitatea nationala sa fie o dezbatere mai lunga. In concluzie, a fost o dezbatere de inalt nivel, a fost o deschidere a sezonului politic dedicat alegerilor prezidentiale si cred ca a dat tonul celro mai importante teme pentru acei candidati prezidentiali care si-au luat rolul in serios si stiu sa asculte opinia unor experti.

Pe langa dezbatere, participantii au lansat si o „Scrisoarea deschisă către candidații la Președinția României”, cred ca este o veritabila Declaratie de la Cluj a unor reprezentanti experti din societatea civila si academica.

Eu as comenta pe marginea prioritatilor de politica externa prezentate in Scrisoare.

Este nevoie de un proiect de țară exhaustiv al României, inițiat și mediat de către președinte prin largi consultări colective, cu o puternică proiecție de politică externă, care să valorifice resursa națională (prioritar cea care își asumă valorile și principiile europene, precum și a celei înstrăinate în afara țării, așa-numita „diasporă economică”) și oportunitățile externe. Nucleul dimensiunii externe a acestui proiect de țară ar trebui dezvoltat și consolidat pe patru direcții: reintegrarea Republicii Moldova (printr-un „Pact Național pentru Republica Moldova”) în spațiul cultural, spiritual, politic și geopolitic al României și Europei, consolidarea credibilă a dimensiunii europene a României și a profilului ei de țară europeană, reconfigurarea și exprimarea creativă a parteneriatelor strategice, prioritar a celui cu Statele Unite, rafinarea capacităților de răspuns național și colectiv la riscurile, amenințările și provocările hibride actuale.

Reactia mea la cele 4 prioritati de politica externa tine cont de ipoteza ca Presedintele Iohannis sa mai obtina inca un mandat.

  1. reintegrarea Republicii Moldova (printr-un „Pact Național pentru Republica Moldova”) în spațiul cultural, spiritual, politic și geopolitic al României și Europei, ” – Pare un fel de unionism mascat care aduce ca element de noutate reintegrarea politica in ordinea inversa „Romania si Europa”, deci intai in Romania. Obiectivul este in totala contradictie cu pozitia presedintelui Iohannis si greu de asimilat o asemenea prioritate de acest presedinte. Am avut un esec major pe Moldova, partial imputabil si lui Iohannis insa e greu de asigurat consens politic pentru a transforma unirea Romaniei cu Moldova in prioritate pe termen scurt. Prea putin fezabil.
  2. consolidarea credibilă a dimensiunii europene a României și a profilului ei de țară europeană” O prioritate care va fi usor de acceptat de Iohannis sau de un eventual alt presedinte si fezabil ca prioritate.
  3. reconfigurarea și exprimarea creativă a parteneriatelor strategice, prioritar a celui cu Statele Unite” Am subliniat de fapt problema majora in definirea acestei prioritati. Reconfigurarea unor parteneriate presupune de fapt renegocierea sau modficarea parteneriatelor existente. Nu vad de ce sa reconfiguram Parteneriatul strategic cu SUA ? Si nici nu cred ca viitorul presedinte, mai ales Iohannis, sa genereze o directie cu un grad asa mare de incertitudine. Poate ar trebui reformulata ideea si scos conceptul de „reconfigurare” care ne duce pe zona impredictibilitatii Romaniei care ar vrea alte modele de parteneriate. Prea speculativ conceptul.
  4. rafinarea capacităților de răspuns național și colectiv la riscurile, amenințările și provocările hibride actuale.” Cand discutam de capacitati de raspuns, militare si civile, din punct de vedere strategic Romania este departe a a fi in situatia sa lucreze doar la nuante, detalii sau aspecte secundare. Romania are lacune mari, carente in sfera legala, institutionala si de resurse pentru a spune ca mai avem doar de retusat pe ici pe colo. Avem nevoie de modernizare si operationalizare in sfera capacitatiilor de raspuns militar si civile. O prioritate cam vag definita.

Concluzii, dezbaterea ICDE de la Cluj este foarte importanta pentru ca este primul mesaj structurat si organizat profesionist. Evenimentul a oferit un reper pentru acle grup activ academic si civic apropiat de opozitie care sa coaguleze o conceptie de abordare pentru noul mandat prezidential.