Institute for the Study of War si AEI’s Critical Threats Project publica o analiza a dezvoltarii parteneriatului dintre Federatia Rusa si Iran.
La pagina 2 este un scurt paragraf in care se relateaza despre un atac cibernetic in 15 iulie la adresa unor obiective din Romania executat de un grup de hackeri din Iran.
„Iran may have also organized a cyberattack to support Russia against NATO. A hacking group, Farigh al Tahereh, conducted a denial-of-service attack against Romanian websites, including the Romanian border guards’ website, on July 15. Iranian state media *has described Farigh al Tahereh as an “Iraqi resistance group”—terminology usually reserved for Iranian proxies. Farigh al Tahereh is likely either the cyber wing of an Iranian proxy in Iraq or a front group for the Islamic Revolutionary Guards Corps (IRGC). Iran may have targeted the Romanian border guards to threaten Europe with an overwhelming influx of migrants or refugees driven by the Russian invasion of Ukraine and consequent global food shortages.”
Am mai spus ca traversam o perioada de maxima secretomanie in institutiile noastre. Partial inspirata de stilul impus de presedintele Iohannis, partial din exces de zel al unora care sunt mai mult birocrati decat lideri si partial din partea unora care nu sunt competenti.
Ultimul exemplu este de la MAE, care are o dilema. Cum sa arate ca lucreaza intens pe criza din Afganistan dar in acelasi timp sa isi pazeasca spatele si sa evite orice posibila situatie in care cei care vad informatiile emise de celula de criza a MAE sa nu puna intrebari.
Pe contul de Facebook al MAE au aparut pozele de mai jos, care se doresc o marturie a faptului ca MAE lucreaza dar nu trebuei sa stim noi cine lucreaza. Asa ca avem poze cu fete blurate. Daca sunt diplomati de ce sunt blurate ? Daca printre cei din poza sunt si angajati din serviciile secrete de ce sa dai o poza cu ei si sa le blurezi fetele ? In general nu faci poza cu ofiteri de informatii, probabil externe si dupa aia le blurezi pentru ca oricum cineva tot va vedea poza originala, deci mai bine nu faci poze deloc decat sa risti o deconspirare sau scurgere de informatii privind identitatea unora care ar trebui protejati.
Concluzia ar fi simpla. MAE trece printr-o faza de adanca framantare si angoasa institutionala pentru ca se confrunta cu doua tendinte. Prima, cum sa faca o comunicare care se vrea moderna si relaxata dar in acelasi timp sa trebuie sa rezolve si a doua tendinta, adica sa respecte secretomania impusa in sistem. Grea dilema pentru MAE !
Cateva observatii pe marginea unui concurs organizat de Ministerul Sanatatii pentru a constitui probabil o echipa de proiect care sa o ajute pe sect de stat Mingiu in elaborarea Strategiei nationale de sanatate. Pentru detalii vezi ANUNȚ DE RECRUTARE ȘI SELECȚIE PERSONAL
Observatii
e un semnal ingrijorator ca un responsabil din MS sa incerce ACUM sa isi construiasca echipa de proiect pe termen determinat din oamenii din afara ministerului. Cam tarziu pentru a genera rapid o strategie nationala.
semnalul este foarte prost pentru conducerea MS pentru ca evident au organizat concursul pentru ca nu pot constitui o echipa cu expertii din minister si incearca sa isi aduca propria echipa care cu o mare probabilitate nu va fi bine vazuta nici de oamenii din minister si nici din INSP.
chiar daca se va face angajarea rapida si se constitutie si mai rapid echipa aceasta entitate va depinde total de informatiile si munca birocratilor dar mai ales a celor din INSP, structura care dupa cum stim a fost total in dezacord cu initiativele de reforma initiate de Voiculescu si in general cu reforma sistemului.
constituirea unei echipe externe care sa supervizeze managerial activitatea celor din minister va genera conflicte si activitatea va fi clar sabotata dupa cum s-a vazut si la inceputul anului. Alternativa ar fi fost sa dea mai multa responsabilitate structurilor din minister sau sa dea niste obiective clare.
Din anuntul de concurs se vede cam cum sta treaba cand vine vorba de lipsa de viziune manageriala si mai ales lipsa de experienta in politici publice la nivel national. Nu toti cei care se pricep la proiecte locale sa dovedesc ca au si viziune strategica la nivel national.
Dau cateva exemple din anuntul de concurs de cum a forumlat neprofesionist conducerea ministerului cerintele postului pentru experti din echipa de coodonare. Citez:
„stabilirea, în strânsă colaborare cu ceilalți specialiști implicați și cu membrii echipei de proiect, a documentelor de politici publice, a documentelor programatice, strategice și a altor documente relevante, a actelor normative, a indicatorilor, datelor statistice, necesar a fi analizate în vederea elaborării Strategiei Naționale de Sănătate 2021-2027 (SNS 2021-2027);” – Observatie – O cerinta formulata foarte vag pentru ca o parte din ce se mentioneaza este stabilit prin lege, altele documente sunt stabilite prin norme si regulamente ale MS si altele sunt deja decise prin ordine de ministru.
„evaluarea modului de îndeplinire a obiectivelor, măsurilor și indicatorilor din Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 și din planul de acțiuni al acesteia, cu accent pe indicatorii stării de sănătate, resurse și servicii de sănătate, inclusiv din perspectivă comparată la nivelul UE, pe domeniul de competență, în urma analizei rapoartelor de evaluare a Strategiei Naționale de Sănătate, puse la dispoziție de către Ministerul Sănătății;” – Observatie – Toatal gresit, atributia de evaluare a indeplinirii obiectivelor este realizata prin legea de organizare a Ministerului de catre structurile cu atributii din minister. Ar fi si neproductiv si ar genera si conflicte si suprapuneri de atributii intre noua echipa si structurile din minister.
„analiza și evaluarea situației actuale în domeniul din titulatură a postului, inclusiv din perspectivă comparată la nivelul UE;”Observatie – O atributie care este imposibil de realizat in cele 7-8 luni de angajare de catre un singur expert specialist, total neprofesionist sa stabiliesti asa ceva la nivel individual.
Si acum sa ne tinem bine. Dupa ce i se cere sa faca SINGUR o analiza nationala sectoriala si comparativa cu UE evident vine bomboana pe coliva Strategiei nationale, in stil pur romanesc „răspunde la termenul indicat la toate solicitările de natură administrativă ale coordonatorului/managerului de proiect;” Observatie – Si asta pune capac intregii activitati profesionale care o fi ea pentru durata a 7 luni din care 2 luni trebuie sa astepte CERTIFICATUL ORNISS ca proaspatul expert sepecialist sa aiba voie sa se apropie de un calculator din reteaua Ministerului si sa aiba dreptul sa acceseze informatii.
Evident mai sunt multe alte probleme in anunt si cerintele posturilor dar ma opresc aici.
Dupa momentul Voiuculescu si scandalul accesului la informatii evident toti vor sufla in iaurt. REPET – ECHIPA VA ASTEPTA intre 1 -2 luni PRIMIREA CERTIFICATULUI ORNISS CA SA SE APROPIE DE UN CALCULATOR DIN MINISTER.
Concluzia- in contextul pandemiei este greu sa faci o analiza ce sa mai vorbim de o strategie nationala pe mai multi ani. Dar si mai greu este sa gasesti oameni care sa se priceapa la elaborarea unei strategii.
Cateva osbservatii pe marginea unui nou episod din epopeea proiectului Romania Educata. Guvernul lucreaza intens la o strategie de implementare. Via Edupedu.ro gasiti aici fisa de sinteza a programului – https://cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2021/07/Fisa-de-sinteza_06072021.pdf
„Inspectoratele școlare județene se vor desființa, iar în locul lor vor fi create Centre Județene pentru Invățământ Preuniversitar (CJ-IP). Aceste instituții sunt fostele ISJ-uri, vor fi tot în subordinea Ministerului Educației …” 2. „Noul ARACIP (instituția care evaluează calitatea în învățământul preuniversitar și care acreditează școlile și grădinițele private și de stat) va fi format la nivel județean din Direcții Județene de Asigurare a Calității și Inspecție Școlară (DJACIS).” 3. „Se vor desființa și Casele Corpului Didactic, urmand a fi înlocuite de Centre Județene pentru Formare Continuă, Asistență și Resurse Educaționale (CJ-FCARE).”
Adica avem 2 structuri teritoriale judetene la care se schimba doar denumirile si la care se adauga o noua structura teritoriala judeteana. Noua structura judeteana de control/acreditare este inutila din mai multe motive.
demografic Romania este in declin, numarul in scadere de elevi impune restructurarea drastica a numarului de scoli eventual ar fi nevoie doar de centre regionale de acreditare.
centrele judetene de acreditare vor fi rapid politizate cu numiri de lucratori care raspund unor prioritati politice locale, deci acreditarea nu ar trebui descentralizata ci sa fie protejata de agenda locala politica.
casele corpului didactic ar trebui mutate in subordinea noilor Centre Județene pentru Învățământ Preuniversitar CJ-IP, adica fostele inspectorate scolare pentru ca au atributii legate de domeniul „resursei umane si parcurs profesional”
in loc sa restructureze organizarea adminstrativa prin programul „Romania educata” se multiplica structurile birocratice si adminstrative fara sa fim siguri ca obiectivele ambitioase vor fi atinse. Parerea mea este ca Romania educata nu se bazeaza pe o analiza a tendintelor la nivel scolar in Romania ci mai mult pe rezolvarea adminstrativa a unor disfunctionalitati. Fisa de sinteza a Romaniei educate data de Edu pedu aici https://cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2021/07/Fisa-de-sinteza_06072021.pdf ofera un set de tinte de atins (pp. 7-9) pana in 2030 dar nu se spune nimic foarte clar cu date si indicatori unde suntem cu educatie in 2021 pe diferitele capitole.
In fine. La. p. 9 „Structura sistemului de educație trebuie să susțină performanța fără a afecta echitatea, să încurajeze continuarea studiilor prin rute flexibile, certificăriprofesionale și examene naționale centrate pe competențe, iar consilierea școlară să devină un sprijin real pentru toți cei implicați: elevi, părinți și cadre didactice.”
Am sublinat ideea de baza emisa de Ministerul Educatie cum ca structura sistemului de educatie ar fi ceva diferit de performanta, care structura eventual sa sustina performanta elevului dar sa nu afecteze echitatea. Nu stim la ce se refera ? adica sa nu fie un sistem prea exigent si selectiv ci sa aiba toti posibilitatea sa se educe sau e vorba ca performanta necesita reforme dar sa nu fie afectate intereselor celor din structura ? Este si neclar si dubios sa contrapui ideea de perfomanta idei de echitate.
In general abunda ideile vagi si pompos formulate si la care cu greu poti asocia anumite grade de certitudine ca solutiile gasite vor fi si cele corecte sau necesare.
Un articol bun dedicat analizei politicilor UE privind amenintarile din mediu online. Hedvig Orden propune patru solutii: comunicare strategica, cenzura, educatie digitala si pluralism media.
Hedvig Ördén (2019) Deferring substance: EU policy and the information
threat, Intelligence and National Security, 34:3, 421-437.
George Visan a scris pentru ROECThe Known Unknowns of Romania’s Defense Modernization Plans. Un raport pe care il recomand cu caldura. George Visan a realizat cea mai buna sinteza si analiza a programelor majore din planul de modernizare al Armatei Romaniei.
Alexander Vershbow si Philip Breedlove au publicat in februarie a.c. un raport sub egida Atlantic Council, Permanent Deterrence: Enhancements to the US Military Presence in North Central Europe. Veti gasi in raport o trecere in revista detaliata a prezentei militare americane la granita NATO si recomandarea de extindere a implicarii americane in regiune.
Yossef Bodansky de la Institut für Strategie- Politik- Sicherheits- und Wirtschaftsberatung (ISPSW) a analizat implicatiile summitului de la Hanoi dintre cei doi lideri, presedintele Donald Trump si Kim Jong-Un in articolul The Trump-Kim Summit: Xi Jinping’s Victory. Una dintre concluzii se refera la confirmarea rolului pe care il joaca China in Asia si in solutiile stabile pentru crizele din regiune.
Pentru cei interesati de viitorul Orientului Mijlociu si Africa de Nord si scenariile pentru aceasta regiune recomand un raport recent scris de Edgar Göll, Silvia Colombo, Eduard Soler i Lecha Imagining Future(s) for the Middle East and North Africa. Veti gasi 7 scenarii pentru 2025 si alte 10 scenarii pentru 2050.
