Adevarul live – A iesit NATO din moarte cerebrala ?

Astazi am participat la emisiunea Adevarul live. Impreuna cu Ion M. Ionita si Gen. Alexandru Grumaz am dezbatut pe margine recentului Summit aniversar NATO desfasurat la Londra. Mai jos aveti linkul catre inregistrare.

https://adevarul.ro/cultura/istorie/a-iesit-nato-moarte-cerebrala-8_5dea24575163ec4271be5d43/index.html

Butoanele NATO si UE ale extinderii si vecinatatii trec la romani ?!

O fi bine ? o fi rau ? adica rocada ar favoriza solutia cu prof. M. Ciot daca interpretez eu corect aceasta speculatie.

„O varianta de lucru indicata de un oficial maghiar in presa locala, potrivit Realitatea TV, este ca Romania si Ungaria, ai caror candidati au fost respinsi, sa faca un schimb de portofolii: Ungaria sa ia portofoliul Transporturi, iar Romania sa ia Extindere și Vecinătate.” via stiripesurse

Partea interesant ar fi ca la NATO avem un Sec Gen adj. pe M. Geoana care va avea in portofoliu relatia cu tarile candidate si asociate.

Un comisar roman UE pe extindere si vecinatate ar genera situatia unica pentru Romania sa se implice mai mult pe extinderea NATO si UE si mai ales sa gestioneze contactele cu asociatii celor doua organizatii.

Ar fi un test major pentru Romania si un pas important pentru diplomatia romana.

NATO in era „Geoana”

Numirea lui Mircea Geoana ca secretar general adjunct al NATO este una dintre cele mai importante decizii luate de Alianta. Pentru Romania este chiar foarte importanta pentru ca echilibreaza reprezentarea la nivel de varf in structurile civile de conducere.

Dupa rezultatele foarte bune ale lui Sorin Ducaru ca asistent al secretarului general NATO, Romania este promovata mai sus, in acea zona in care multa vreme secretarii adjuncti erau italieni, francezi, germani, britanici, americani.

Nu imi fac probleme, Mircea Geoana va fi un foarte bun secretar general adjunct NATO. Mircea Geoana nu a fost un bun om politic, aventura sa in fruntea PSD a fost slaba. Competenta sa cea mai importanta este diplomatia, reprezentarea oficiala bilaterala sau multilaterala. Nu este nici bun analist, nici nu a pretins vreodata ca ar fi mare comentator sau expert in nu stiu ce domenii academice dar nu de pentru asta a obtinut numirea.

Ca adjunct al secretarului general Mircea Geoana va face ce stie cel mai bine, va reprezenta NATO la nivel inalt, va promova mesajul Aliantei, va fi diplomatul care va interpreta cuminte si loial mandatul pe care il va primi de la secretarul general NATO.

Am observat ca exista o tabara a romanilor care sunt scandalizati, umiti sau nemultimiti si motivele sunt de la prestatia sa in fruntea PSD, relati cu SOV, diplomat cu limba de lemn, USL si tot asa. Sigur, dintre nemultumiti, multi sunt adversari politici sau critici de pe dreapta si e normal sa existe critci. Alta este insa problema. Nimeni nu se intreaba de ce nu au existat alte nume de romani. Explicatia generala este cunoscuta, guvernul si presedintia sunt politice si evident ca sustin acei candidati agreati. S-a nimerit sa fie guvern PSD atunci PSDul este implicat imediat, are primul cuvant ca si presedintele. Dar si restul partidelor sunt consultate discret. Opozitia nu este prea incantata dar nici nu poate comenta prea vocal.

In alegera lui Mircea Geoana a contat imaginea sa in SUA, activitatea sa permanenta in relatia transatlantica si un portofoliu de relatii bune in toata Europa.

Ar fi fost si alti fosti romani la fel de buni ca Geoana ? La nivel intelectual cu siguranta sunt multi altii. Ca profil diplomatic? mult mai putini. Avem fosti buni ministri de externe dar dupa ce nu au mai fost in functie au revenit la activitati mult mai lente, mai detasate, au slabit mult ritmul. La Geoana activitatile diplomatice si para-diplomatice sau de diplomatie publica si activism s-au amplificat dupa ce a fost dat afara din PSD. A avut incredere in sine ca potentialul sau de diplomat rutinat il poate ajuta.

Cum spuneam, potentiali candidati romani ar mai fi fost dar a contat mult sprijinul din SUA. Geoana a avut si are cel mai mare sprijin american si asta ne conduce la cateva remarci finale.

Numirea lui Geoana este etapa pregatitoare pentru gasirea unui nou secretar general NATO care sa il inlocuiasca pe Stoltenberg. Romania a primit a doua functie si acum votul Romaniei este deja promis pentru un anume candidat dintr-o anume tara. Asta a fost intelegerea, si este semn ca negocierile vor fi grele. Faptul ca Romania a primit functia indica unde va merge votul, spre o tara pro-atlantista.

Deci Romania nu mai are o mare marja de libertate, a primit maxim si acum nu va mai avea o voce pe numirea secretarului general. Pur si simplu va sprijini un candidat conform unor intelegeri incheiate deja.

Acceptarea lui Geoana, un pro-atlantist ca secretar adjunct indica si efortul Aliantei de a gestiona relatia transatlantica intr-un mod mai activ.

Ma astept ca in cadrul mai extins al deciziei privind numirea lui Mircea Geoana sa intre si organizarea unui nou Summit NATO in Romania.

Photo credit QMagazin

NATO si finalul (prelungit) erei Stoltenberg

Intentionam sa reactionez rapid la stirea privind prelungirea mandatului Secretarului General NATO Jens Stoltenberg cu inca 2 ani, dar am renuntat. M-am gandit ca intai sa treaca aniversarea celor 15 ani de cand Romania este in NATO si dupa sa revin.

Revin acum si incep cu concluzia. NATO are nevoie de o conducere mai energica si mai activa. Cred ca Stoltenberg a fost un Secretar foarte bun pana prin 2016. Sa ma explic.

Da, actualul secretar general a gestionat bine criza din Ucraina, mai are puncte tari pe extinderea in Balcani si a gestionat bine si relatia din ce in ce mai sinuoasa intre SUA si o parte dintre aliatii europeni.

Ce am asteptat eu sa faca Stoltenberg dupa 2014 si nu a reusit: lansarea procesului de adoptare a unui nou concept strategic NATO, lansarea unei analize extinse a domeniului cheltuielilor militare in NATO si mai multe initiative in relatie cu UE.

Toata adpatarea pe flnacul estic sau granita de est a NATO, cum vreti sa ii spuneti, a fost incoresetata de limitele politce si de conceptul strategic NATO care contine o alta logica a prioritatilor in termeni de riscuri si amenintari. Sigur in document gasim modalitati de a incadra strategia Rusiei dar totul a fost interpretat post-2014.

Conceptul strategic actual nu ne-a ajutat sa anticipam si sa ne pregatim pentru ce a fost in 2014 si dupa invazia in Crimeea. Dar aici ne aflam, am incercat sa adaptam din mers postura militara NATO dar pentur o strategie pe termen lung avem nevoie de un alt concept strategic. Anul acesta, probabil ca se va discuta directiva politica dar nu este suficient.

Despre cheltuielile militare discutia treneaza in NATO cam de prin 2006. Au fost momente in care procentul minimal din buget nationale pentru aparare aflat in discutie la NATO pentru a fi recomandat era de 2,38%. Dar se discuta bugetul, nu se discutau cheltuielile pentru aparare, tema care ar fi mai extinsa pentru ca pune accentul pe programele multianuale. Tema aceasta sufera de mare diversitate la nivel national ori NATO ar fi fost de dorit sa gaseasca o modalitate de a standardiza macar la nivel minimal practicile nationale. Din ce mai citesc reiese ca UE vrea altceva in acest domeniu iar tarile care vor fonduri din Planul european pentru aparare vor fi obligate sa lucreze la nivel national dupa bugetarea si programarea UE, cam ca le restul programelor operationale din agricultura, resurse umane, dezvoltare regionala, etc.

NATO se va confrunta in curand cu un nou concept european pentru cheltuielile de aparare si aici Stoltenberg nu a reusit sa anticipeze ca trebuia sa lanseze macar o dezbatere.

Ar fi fost bune mai multe initiative NATO in relatie cu UE. Sigur ca avem 17 sau mai multe domenii de complementaritate aprobate la summitul de la Varsovia dar impresia mea este ca ele par greu de implementat. De exemplu, o imangine comuna NATO -UE privind situatia de securitate maritima in Mediterana va fi greu de atins la nivel operational cata vreme Turcia este reticenta fata de UE. Este un exemplu. Alt aspect car enu este cuprins in domeniile de complementaritate este proiectul de infiintare a unui Consiliu de securitate al UE. Un mecanism care va influenta major pozitia unor tari in cadrul NAC – Consiliul Nord Atlantic. Nici la acest aspect Secretarul general NATO nu are o pozitie.

In fine, cred ca NATO are nevoie de un nou Secretar general care sa vina cu o perspectiva noua, mai multa energie si probabil mai multa inventivitate in a mentine NATO intr-un ritm nou de prezenta militara si politica in agenda europeana.