Butoanele NATO si UE ale extinderii si vecinatatii trec la romani ?!

O fi bine ? o fi rau ? adica rocada ar favoriza solutia cu prof. M. Ciot daca interpretez eu corect aceasta speculatie.

„O varianta de lucru indicata de un oficial maghiar in presa locala, potrivit Realitatea TV, este ca Romania si Ungaria, ai caror candidati au fost respinsi, sa faca un schimb de portofolii: Ungaria sa ia portofoliul Transporturi, iar Romania sa ia Extindere și Vecinătate.” via stiripesurse

Partea interesant ar fi ca la NATO avem un Sec Gen adj. pe M. Geoana care va avea in portofoliu relatia cu tarile candidate si asociate.

Un comisar roman UE pe extindere si vecinatate ar genera situatia unica pentru Romania sa se implice mai mult pe extinderea NATO si UE si mai ales sa gestioneze contactele cu asociatii celor doua organizatii.

Ar fi un test major pentru Romania si un pas important pentru diplomatia romana.

NATO in era „Geoana”

Numirea lui Mircea Geoana ca secretar general adjunct al NATO este una dintre cele mai importante decizii luate de Alianta. Pentru Romania este chiar foarte importanta pentru ca echilibreaza reprezentarea la nivel de varf in structurile civile de conducere.

Dupa rezultatele foarte bune ale lui Sorin Ducaru ca asistent al secretarului general NATO, Romania este promovata mai sus, in acea zona in care multa vreme secretarii adjuncti erau italieni, francezi, germani, britanici, americani.

Nu imi fac probleme, Mircea Geoana va fi un foarte bun secretar general adjunct NATO. Mircea Geoana nu a fost un bun om politic, aventura sa in fruntea PSD a fost slaba. Competenta sa cea mai importanta este diplomatia, reprezentarea oficiala bilaterala sau multilaterala. Nu este nici bun analist, nici nu a pretins vreodata ca ar fi mare comentator sau expert in nu stiu ce domenii academice dar nu de pentru asta a obtinut numirea.

Ca adjunct al secretarului general Mircea Geoana va face ce stie cel mai bine, va reprezenta NATO la nivel inalt, va promova mesajul Aliantei, va fi diplomatul care va interpreta cuminte si loial mandatul pe care il va primi de la secretarul general NATO.

Am observat ca exista o tabara a romanilor care sunt scandalizati, umiti sau nemultimiti si motivele sunt de la prestatia sa in fruntea PSD, relati cu SOV, diplomat cu limba de lemn, USL si tot asa. Sigur, dintre nemultumiti, multi sunt adversari politici sau critici de pe dreapta si e normal sa existe critci. Alta este insa problema. Nimeni nu se intreaba de ce nu au existat alte nume de romani. Explicatia generala este cunoscuta, guvernul si presedintia sunt politice si evident ca sustin acei candidati agreati. S-a nimerit sa fie guvern PSD atunci PSDul este implicat imediat, are primul cuvant ca si presedintele. Dar si restul partidelor sunt consultate discret. Opozitia nu este prea incantata dar nici nu poate comenta prea vocal.

In alegera lui Mircea Geoana a contat imaginea sa in SUA, activitatea sa permanenta in relatia transatlantica si un portofoliu de relatii bune in toata Europa.

Ar fi fost si alti fosti romani la fel de buni ca Geoana ? La nivel intelectual cu siguranta sunt multi altii. Ca profil diplomatic? mult mai putini. Avem fosti buni ministri de externe dar dupa ce nu au mai fost in functie au revenit la activitati mult mai lente, mai detasate, au slabit mult ritmul. La Geoana activitatile diplomatice si para-diplomatice sau de diplomatie publica si activism s-au amplificat dupa ce a fost dat afara din PSD. A avut incredere in sine ca potentialul sau de diplomat rutinat il poate ajuta.

Cum spuneam, potentiali candidati romani ar mai fi fost dar a contat mult sprijinul din SUA. Geoana a avut si are cel mai mare sprijin american si asta ne conduce la cateva remarci finale.

Numirea lui Geoana este etapa pregatitoare pentru gasirea unui nou secretar general NATO care sa il inlocuiasca pe Stoltenberg. Romania a primit a doua functie si acum votul Romaniei este deja promis pentru un anume candidat dintr-o anume tara. Asta a fost intelegerea, si este semn ca negocierile vor fi grele. Faptul ca Romania a primit functia indica unde va merge votul, spre o tara pro-atlantista.

Deci Romania nu mai are o mare marja de libertate, a primit maxim si acum nu va mai avea o voce pe numirea secretarului general. Pur si simplu va sprijini un candidat conform unor intelegeri incheiate deja.

Acceptarea lui Geoana, un pro-atlantist ca secretar adjunct indica si efortul Aliantei de a gestiona relatia transatlantica intr-un mod mai activ.

Ma astept ca in cadrul mai extins al deciziei privind numirea lui Mircea Geoana sa intre si organizarea unui nou Summit NATO in Romania.

Photo credit QMagazin

NATO si finalul (prelungit) erei Stoltenberg

Intentionam sa reactionez rapid la stirea privind prelungirea mandatului Secretarului General NATO Jens Stoltenberg cu inca 2 ani, dar am renuntat. M-am gandit ca intai sa treaca aniversarea celor 15 ani de cand Romania este in NATO si dupa sa revin.

Revin acum si incep cu concluzia. NATO are nevoie de o conducere mai energica si mai activa. Cred ca Stoltenberg a fost un Secretar foarte bun pana prin 2016. Sa ma explic.

Da, actualul secretar general a gestionat bine criza din Ucraina, mai are puncte tari pe extinderea in Balcani si a gestionat bine si relatia din ce in ce mai sinuoasa intre SUA si o parte dintre aliatii europeni.

Ce am asteptat eu sa faca Stoltenberg dupa 2014 si nu a reusit: lansarea procesului de adoptare a unui nou concept strategic NATO, lansarea unei analize extinse a domeniului cheltuielilor militare in NATO si mai multe initiative in relatie cu UE.

Toata adpatarea pe flnacul estic sau granita de est a NATO, cum vreti sa ii spuneti, a fost incoresetata de limitele politce si de conceptul strategic NATO care contine o alta logica a prioritatilor in termeni de riscuri si amenintari. Sigur in document gasim modalitati de a incadra strategia Rusiei dar totul a fost interpretat post-2014.

Conceptul strategic actual nu ne-a ajutat sa anticipam si sa ne pregatim pentru ce a fost in 2014 si dupa invazia in Crimeea. Dar aici ne aflam, am incercat sa adaptam din mers postura militara NATO dar pentur o strategie pe termen lung avem nevoie de un alt concept strategic. Anul acesta, probabil ca se va discuta directiva politica dar nu este suficient.

Despre cheltuielile militare discutia treneaza in NATO cam de prin 2006. Au fost momente in care procentul minimal din buget nationale pentru aparare aflat in discutie la NATO pentru a fi recomandat era de 2,38%. Dar se discuta bugetul, nu se discutau cheltuielile pentru aparare, tema care ar fi mai extinsa pentru ca pune accentul pe programele multianuale. Tema aceasta sufera de mare diversitate la nivel national ori NATO ar fi fost de dorit sa gaseasca o modalitate de a standardiza macar la nivel minimal practicile nationale. Din ce mai citesc reiese ca UE vrea altceva in acest domeniu iar tarile care vor fonduri din Planul european pentru aparare vor fi obligate sa lucreze la nivel national dupa bugetarea si programarea UE, cam ca le restul programelor operationale din agricultura, resurse umane, dezvoltare regionala, etc.

NATO se va confrunta in curand cu un nou concept european pentru cheltuielile de aparare si aici Stoltenberg nu a reusit sa anticipeze ca trebuia sa lanseze macar o dezbatere.

Ar fi fost bune mai multe initiative NATO in relatie cu UE. Sigur ca avem 17 sau mai multe domenii de complementaritate aprobate la summitul de la Varsovia dar impresia mea este ca ele par greu de implementat. De exemplu, o imangine comuna NATO -UE privind situatia de securitate maritima in Mediterana va fi greu de atins la nivel operational cata vreme Turcia este reticenta fata de UE. Este un exemplu. Alt aspect car enu este cuprins in domeniile de complementaritate este proiectul de infiintare a unui Consiliu de securitate al UE. Un mecanism care va influenta major pozitia unor tari in cadrul NAC – Consiliul Nord Atlantic. Nici la acest aspect Secretarul general NATO nu are o pozitie.

In fine, cred ca NATO are nevoie de un nou Secretar general care sa vina cu o perspectiva noua, mai multa energie si probabil mai multa inventivitate in a mentine NATO intr-un ritm nou de prezenta militara si politica in agenda europeana.

#ROMANIAISNATO

Astazi se implinesc 15 ani de cand Romania a devenit memebru NATO. Au fost 15 ani cu realizari deosebite. Zeci de mii de militari romani au participat activ in misiunile NATO, Romania a devenit o voce importanta pentru securitatea euro-atalantica iar Alianta a este un garant al securitatii si stabilitatii in Europa de est. 

natoRO
#WEARENATO

Imi duc aminte ca in perioada candidaturii Romaniei la intrarea NATO se spunea frecvent ca, Romania nu va intra in NATO doar cu Armata, intram cu toata tara. Era un mesaj care sublnia clar ca nu este deajuns sa respectam niste criterii militare de intrare, existau si exigente de ordin politc sau democratic.

De doua ori pe an se discuta si analiza in Alianta progresul Romanie si indeplinirea criteriilor politce, aplicarea reformelor in domeniul justitiei si al statului de drept, controlul democratic al fortelor armate.

Ar fi bine sa ne aducem aminte de aceast aspect atunci cand vom merge la referendumul pe Justitie din acest an.

 

 

Un buget prea indepartat -2 % pentru aparare

Acum doua saptamani, ministrul apararii, G. Les, recunostea ca am reusit sa cheltuim 1,9 % . Ne asteptam la aceasta performanta negativa dar nu asta este important. Intreaga atmosfera din jurul programelor majore pare una de graba superficiala prin care se expediaza perfomantele negative din aparare in 2018 si perspectiva de a avea blocate mai multe programe majore in 2019.

Aici suntem, la aproape 5 ani de la acordul politic pentru 2 %, cu o Presedintie si un Guvern blocati in transee si fara sa cheltuim real si eficient 2 %. Ar mai fi inca 5 ani din cei 10 planificati. Vor spune unii ca este mai bine sa nu dam banii pe arme, sa ii dam pe sanatate si educatie. Dar chiar au fost dati bani la sanatate si educatie ? Nu, poate ca s-au alocat bani sub pretextul asistentei medicale si pentru educatie dar nici in aceste domenii nu avem rezultate. Deci ideea ca vom lua bani de la Armata ca sa ii dam in alte parti, unde vor fi mai utili, functioneaza doar ca un bun pretext politic.

nato1

Asa ca, atmosfera este cum spuneam de graba birocratica semi-ceremonioasa de camin cultural obligat sa gazduiasca notabilitati severe de la Bucuresti , in care responsabilii politici arunca jumatati de adevaruri si justificari vagi si voit alambicate.

„Eu sper ca aceste documente să le finalizăm în cursul acestui an și să începem upgradarea acestor avioane și aducerea la capacitatea la care sunt și celelalte 12”, a declarat ministrul Apărării, Gabriel Leș

„Sunt încă în perioada de 60 de zile în care ar putea să le livreze. Noi am plătit un avans, contractul este valid și valabil. Există transportoare aduse în București, nu sunt echipate încă total. Vom vedea ce va zice cel care ne oferă aceste produse. La acest moment trebuiau să ne livreze primele 36, prima etapă a acestui program. Vedem dacă în cele 60 de zile vor reuși să le ofere. Dacă nu, bineînțeles vom intra la penalizări și vom vedea cum mergem mai departe”, a declarat Ministrul Apărării, Gabriel Leș

„S-a suspendat procedura din lipsa unor avize de securitate a celor care au ofertat. astăzi mi s-a spus că într-o săptămână sau zece zile firmele au comunicat că vor avea acele avize. Procedura se va relua în sensul că probabil se va atribui către unul dintre cei doi competitori”, a declarat ministrul Gabriel Leș 

„Ceea ce pot să vă spun foarte sigur este că în acest an această a doua etapă de înzestrare cu transportor amfibiu nu va porni”, a recunoscut ministrul Apărării, motivând celelalte programe de înzestrare foarte scumpe. Chiar și-așa, ministrul Leș a lăsat să se înțeleagă că Armata va dori și un transportor amfibiu, dar că nu e sigur ca acesta să fie cel dezvoltat cu nemții de la Rheinmetall: „Va fi o licitație și acolo” via Hotnews

Dupa ce a declansat cea mai grava criza la varful Armatei prin atacarea in contencios adminstrativ a unei decizii a Presedintelui Iohannis, ministrul Les pare ca se simte bine venind cu vesti dintre cele mai proaste privind programele majore. Este imposibil pentru cineva familiarizat cu managementul strategic sa nu recunoasca esecul atunci cand in jurul sau cad sau se rateaza in cascada obiective. Noi cei din domeniu am asteptat, dupa 2004 , un asemenea moment in care sa fim in NATO, UE, sa avem parteneriate strategice cu tari puternice, sa avem consens politic pentru 2 % si sa ne apucam de treaba. Toate aceste conditii de succes indeplinite le vedem acum anulate de un Dragnea, un Fifor si un Les. Mai mult, criza de la varful conducerii militare a Armatei anuleaza niste criterii importante care erau respectate de Romania inainte de intrarea in NATO. Din aceasta perspectiva sumbra faptul ca nu reusim sa cheltuim 2 % chiar ca nu mai este asa de presant. Derapajele politice si democratice din domeniul securitatii si apararii nationale vor fi mult mai periculoase decat degringolada din planificare si politica de aparare.