Categorie: În presă

Situatia din Ucraina si zapezile de pe Sureanu

Nici nu se racise polizorul de schiuri cand nori negrii s-au strans spre Est. Fortele rusesti se pregateau intens la fruntariile Ucrainei. Tensiunea aproape ca atinge apogeul paroxistic de la meciul Steaua – Dinamo din 25 septembrie 1985.

La Bucuresti, serviciile noastre, care sunt asa de bune ca nici lor nu le vine sa creada, au tras un semnal de alarma la Cotroceni. Presedintele Iohannis, sprinten si isteț, anunta fulgerator organizarea de urgență a unei sedinte CSAT peste 7 zile. Primavara vine greu, zapada nu mai e buna nici de poza, de schi nici atat.

Trebuie sa fii inconstient sau prost consiliat sa te apuci sa invadezi sudul Ucrainei la venirea primaverii. Cu cat se umfla apele din Sureanu cu atat creste frustarea la Cotroceni. Primul care intra in vizorul acestei crude si reci frustrari canalizate in actiune fulgeratoare este Vladimir Putin. Blitzkreig !

Politica externa romaneasca intra brusc pe steroizi, înmugurește ca cireșul japonez și se desfășoară majestuos spre toate azimuturile. Aleea Alexandru devine epicentrul si chiar centrul geometric al diplomatiei transatlantice.

Rușii primesc în plin șocul devastator al falangei redudatible din partea politicii regionale românești. Trilaterala octogonala Romania Polonia Turcia Georgia Ucraina, Bulgaria și restul vecinilor intrați în orchestrația complexa lovesc năprasnic în ofensiva militara rusească. Scapă cine poate !

Lovitura romaneasca finală vine ca o izbăvire pentru chinurile liderului de la Kremlin. Stupoare la Moscova! mai au doar 7 zile pana cand Romania va organiza sedinta CSAT ! Șapte zile trec greu chiar și la cabană în Șureanu ce sa mai vorbesc dacă stai la Kremlin.

Europa ia notițe, rus să fii nu te pui cu romanu (ma rog) care nu mai are zăpadă pe Șureanu.

M-am trezi brusc, sunase Cristian Iohan Ștefănescu că sa dau un comentariu pentru Deutsche Welle vezi aici Criza ruso-ucraineană: diplomația defazată a Bucureștilor .

Situatia din Ucraina

Ieri am participat la emisiunea Sfere de interes a domnului Andrei Stoian, la Canal 33. Tema discutiei a fost evolutia situatiei din Ucraina.

Estimarea mea este ca situatia se va calma, vor fi startate pe 17 aprilie intlanirile intre parti pentru a se incerca relansarea procesului de implementare a prevederilor acordului de incetare a conflictului. Probabil pe la jumatatea anului vor mai fi facuti cativa pasi concreti in acest sens pentru a detensiona situatia din teren.

Mai greu va fi pentru Ucraina cand vine vorba de planul de reforme interne care treneaza, prioritatile fiind reforma statului, problema statului de drept si lupta impotriva coruptiei.

Pentru toate aceste prioritati interne nu exista insa sustinerea politica necesara si evident efectul este de erodare a actualei guvernari si de scadere in popularitate a presedintelui Ucrainei.

Agenda de securitate -Astazi. Dezbatere la Euroatlantica, Radio Romania Actualitati

In aceasta seara de la 21.00 particip la o dezbatere dedicata agendei de securitate la emisiunea Euroatlantica, la Radio Romania Actualitati.

Pe net puteti urmari emisiunea la acest link. http://www.romania-actualitati.ro/

Scena relațiilor internaționale in 2021. La Euroatlantica, Radio Romania Actualitati

Astazi, la ora 21.00 reluam in acelasi format, Stefan Popescu, Nicu Popescu, Claudiu Degeratu o dezbatere despre anul 2021 – provocarile mediului international.

Al doilea an al pandemiei ar putea sa vina cu cele mai importante evolutii din ultimii 30 de ani. Un soc economic, un noua confruntare intre superputeri si efecte negative in lant la nivel global.

Vulnerabilitățile, in special cele non-militare se vor intensifica. Efectele crizei medicale, blocajele comerciale de tot felul, problemele mobilitatii fortei de munca si precaritatea unor economii nationale dependente de China sunt doar cateva exemple in acest sens.

Dar nici dimensiunea militara a instabilitatii nu se va mentine la cote acceptabile, in realitate riscul de confruntare militara va creste in 2021 iar tendintele se pot observa inca din aceste prime zile ale lui ianuarie, in special in Orientul Mijlociu.

Spatiul european afectat de Brexit se va confrunta si cu retragerea cancelarului german Angela Merkel si va trebui sa is dezvolte o agenda noua impreuna cu noua administratie J. Biden de la Casa Alba.

Franta, dupa Brexit, ramane singura putere UE din Consiliul de securitate al ONU iar acum va trebui sa gestioneze o situatie complexa cu un nou cancelar german care va avea nevoie de o perioada de adaptare.

Va invit sa ascultati emisiunea din aceasta seara.

Lectii invatate in 2020 – anul pandemiei

Am raspuns pentru Hotnews la intrebarea lui Gabriel Bejan – Ce am învățat despre viitor în anul pandemiei?

Link catre articol.

„Câteva lucruri pe care le-am învățat despre viitor în 2020:

Viitorul va fi o versiune mai periculoasă a ceea ce s-a anticipat. Criza sistemului internațional liberal, viziuni geopolitice maturizate și conflictuale ale SUA și Chinei și schimbarea balanței de putere sunt doar câteva exemple.

Gestionarea la nivel internațional a viitoarelor crize ar trebui făcută nu doar după probabilitatea lor, ci și după magnitudinea impactului. U.E. și O.N.U. au strategii reactive dedicate crizelor complexe care afectează simultan și persistent planuri diferite (social, climă, economic, medical). Până acum probabilitatea (un criteriu important pentru armonizarea intereselor naționale) era factorul determinant, după această criză pandemică dimensiunea impactului are șansa de a deveni prioritară.

Disparitățile medicale au evoluat de la statutul de vulnerabilități regionale la cel de riscuri globale. Nu mai putem vorbi doar de zone consacrate ca defavorizate (Africa, Asia) ci de un impact global persistent.

Tranziția digitală trebuie tratată primordial ca o problemă de securitatea umană la nivel global. O serie de servicii esențiale pentru populație depind în foarte mare măsură de maturitatea (diversificare, securitate și compatibilitate) infrastructurii și a normelor internaționale în domeniul digital (rolul statelor și organizațiilor internaționale fiind crucial) și de nivelul competențelor digitale ale cetățenilor (vezi rolul lor în educație, muncă și participare publică).

Europa va avea de luptat cu ambiguitățile suveranismului european. Pandemia a reușit să ne arate granița fluidă între liberalism și iliberalism, între discursul suveranist și populist și lipsa de narativ la nivel european. Europa va mai avea de luptat nu doar cu regimuri iliberale europene dar și cu propria ambiguitate care riscă să fie percepută ca un suveranism european opus culturii strategice transatlantice.”