NATO si finalul (prelungit) erei Stoltenberg

Intentionam sa reactionez rapid la stirea privind prelungirea mandatului Secretarului General NATO Jens Stoltenberg cu inca 2 ani, dar am renuntat. M-am gandit ca intai sa treaca aniversarea celor 15 ani de cand Romania este in NATO si dupa sa revin.

Revin acum si incep cu concluzia. NATO are nevoie de o conducere mai energica si mai activa. Cred ca Stoltenberg a fost un Secretar foarte bun pana prin 2016. Sa ma explic.

Da, actualul secretar general a gestionat bine criza din Ucraina, mai are puncte tari pe extinderea in Balcani si a gestionat bine si relatia din ce in ce mai sinuoasa intre SUA si o parte dintre aliatii europeni.

Ce am asteptat eu sa faca Stoltenberg dupa 2014 si nu a reusit: lansarea procesului de adoptare a unui nou concept strategic NATO, lansarea unei analize extinse a domeniului cheltuielilor militare in NATO si mai multe initiative in relatie cu UE.

Toata adpatarea pe flnacul estic sau granita de est a NATO, cum vreti sa ii spuneti, a fost incoresetata de limitele politce si de conceptul strategic NATO care contine o alta logica a prioritatilor in termeni de riscuri si amenintari. Sigur in document gasim modalitati de a incadra strategia Rusiei dar totul a fost interpretat post-2014.

Conceptul strategic actual nu ne-a ajutat sa anticipam si sa ne pregatim pentru ce a fost in 2014 si dupa invazia in Crimeea. Dar aici ne aflam, am incercat sa adaptam din mers postura militara NATO dar pentur o strategie pe termen lung avem nevoie de un alt concept strategic. Anul acesta, probabil ca se va discuta directiva politica dar nu este suficient.

Despre cheltuielile militare discutia treneaza in NATO cam de prin 2006. Au fost momente in care procentul minimal din buget nationale pentru aparare aflat in discutie la NATO pentru a fi recomandat era de 2,38%. Dar se discuta bugetul, nu se discutau cheltuielile pentru aparare, tema care ar fi mai extinsa pentru ca pune accentul pe programele multianuale. Tema aceasta sufera de mare diversitate la nivel national ori NATO ar fi fost de dorit sa gaseasca o modalitate de a standardiza macar la nivel minimal practicile nationale. Din ce mai citesc reiese ca UE vrea altceva in acest domeniu iar tarile care vor fonduri din Planul european pentru aparare vor fi obligate sa lucreze la nivel national dupa bugetarea si programarea UE, cam ca le restul programelor operationale din agricultura, resurse umane, dezvoltare regionala, etc.

NATO se va confrunta in curand cu un nou concept european pentru cheltuielile de aparare si aici Stoltenberg nu a reusit sa anticipeze ca trebuia sa lanseze macar o dezbatere.

Ar fi fost bune mai multe initiative NATO in relatie cu UE. Sigur ca avem 17 sau mai multe domenii de complementaritate aprobate la summitul de la Varsovia dar impresia mea este ca ele par greu de implementat. De exemplu, o imangine comuna NATO -UE privind situatia de securitate maritima in Mediterana va fi greu de atins la nivel operational cata vreme Turcia este reticenta fata de UE. Este un exemplu. Alt aspect car enu este cuprins in domeniile de complementaritate este proiectul de infiintare a unui Consiliu de securitate al UE. Un mecanism care va influenta major pozitia unor tari in cadrul NAC – Consiliul Nord Atlantic. Nici la acest aspect Secretarul general NATO nu are o pozitie.

In fine, cred ca NATO are nevoie de un nou Secretar general care sa vina cu o perspectiva noua, mai multa energie si probabil mai multa inventivitate in a mentine NATO intr-un ritm nou de prezenta militara si politica in agenda europeana.

Securitate si aparare. Aparitii martie 2019

Un articol bun dedicat analizei politicilor UE privind amenintarile din mediu online. Hedvig Orden propune patru solutii: comunicare strategica, cenzura, educatie digitala si pluralism media.

Hedvig Ördén (2019) Deferring substance: EU policy and the information
threat, Intelligence and National Security, 34:3, 421-437.

George Visan a scris pentru ROEC The Known Unknowns of Romania’s Defense Modernization Plans. Un raport pe care il recomand cu caldura. George Visan a realizat cea mai buna sinteza si analiza a programelor majore din planul de modernizare al Armatei Romaniei.

Alexander Vershbow si Philip Breedlove au publicat in februarie a.c. un raport sub egida Atlantic Council, Permanent Deterrence: Enhancements to the US Military Presence in North Central Europe. Veti gasi in raport o trecere in revista detaliata a prezentei militare americane la granita NATO si recomandarea de extindere a implicarii americane in regiune.

Yossef Bodansky de la  Institut für Strategie- Politik- Sicherheits- und Wirtschaftsberatung (ISPSW) a analizat implicatiile summitului de la Hanoi dintre cei doi lideri, presedintele Donald Trump si Kim Jong-Un in articolul The Trump-Kim Summit: Xi Jinping’s Victory. Una dintre concluzii se refera la confirmarea rolului pe care il joaca China in Asia si in solutiile stabile pentru crizele din regiune.

Pentru cei interesati de viitorul Orientului Mijlociu si Africa de Nord si scenariile pentru aceasta regiune recomand un raport recent scris de Edgar Göll, Silvia Colombo, Eduard Soler i Lecha Imagining Future(s) for the Middle East and North Africa. Veti gasi 7 scenarii pentru 2025 si alte 10 scenarii pentru 2050.

 

Hosting de 3 Euro egal securitate de 3 Euro ?

Am dat si ieri pe facebook aceasta stire Massive Security Flaw Found In Most Hosting Providers. Dar vreau sa spun cateva lucruri si aici, ca un atehnic ce sunt. Stirea este despre o mare bresa de securitate in serverele sharuite, unde cineva cu un simplu cont de 2-3 euroi putea sa monitorizeze si sa fure din orice cont de pe acelasi server pentru securitate ioc. Deci imi iau eu frumos, ca un mare expert ce sunt, multe multe abonamente dastea sheruite de 2-3 euro bucata pe la firmele astea mari, ca primele firme de hosting din lume si care erau ferfenita si vad la greu tot ce vreau si fur tot ce imi place. Morala ar fi ca la hosting de 3 euro egal securitate de 3 euro. Bine, vor sari acum toti sa spune ca nu este asa, ca se poate detecta, stirea insa vorbeste despre bresa majora, mii si mii de conturi. Intrebarea este daca la abonamente de 3 euro este asa, cum este la abonamentul de 300 de euro ? o fi securitate de 300 de euro sau tot de 3 euro ?

Ce vreau sa spun este ca putem sa investim cat vrem noi in actualul concept de securitate cibernetica ca nu vom progresa satisfacator. Imbunatatim partial dar pe ansamblu capitolul de incredere este cel care nu poate fi rezolvat. Si am impresia ca atunci cand cineva vinde hosting de 3 euro sau de 3000 de euro uita sa se intrebe daca la pachet vinde si securitate la un anumit pret. Vrem sa vindem multe abonamente de 3 euro ca daia sunt de 3 euro si nu de 300, dar de cati euro vindem securitate cibernetica ? Vor fi si din cei care vor spune ca securitatea nu este prioritara pentru beneficiarii de servicii de 3 euro insa acceasi beneficiari sunt foarte sensibili cand vad ca performantele serviciului cumparat pe 3 euro scad invers proportional cu problemele de securitate.

Eu cred ca si din stire reiese ca la abonamentele ieftine de hosting trebuie sa aplici o politica de securitate mai costisitoare, asta daca esti un provider responsabil. Concluzia mea este ca actualul concept de securitate cibernetica si-a cam atins limitele, in mare toate eforturile sunt pentru a perfectiona parti si subcapitole si ar cam trebui sa schimbam paradigma de securitatea cibernetica. Sau nu ? Adica nu mai este nimic de inventat in acest domeniu ?

Timpul prezent – Marele puzzle al securităţii mondiale

Ieri am fost prezent in studioul de la Radio Romania Cultural. Impreuna cu gazdele emisiunii Timpul prezent, Adela Greceanu si Matei Martin, am dezbatut recenta Conferinta de securitate de la Munchen, evenimentul international devenit o traditie pe agenda globala. Inregistrarea o puteti asculta pe pagina emisiunii aici  sau mai jos. Multumesc pentru invitatie Adelei Greceanu si lui Matei Martin.

 

Lupta pentru America abia incepe

Odata cu  declaratia electorala a cancelarului Angela Merkel (“the times in which we can fully count on others are somewhat over, as I have experienced in the past few days.”), Europa intra intr-o tranzitie problematica. Problematica din doua puncte de vedere.

Primul, despatirea de Marea Britanie se va realiza mai mult sau mai putin organizat, dar cu acordul tuturor membrilor UE.

Al doilea, despartirea de SUA nu poate imita procesul de negociere al Brexitului. Intrarea in perioada de neincredere implica lamurirea unor relatii complexe pe doua paliere. Primul, relatia strategica Washington-Berlin si, al doilea, relatia transatlantica. Din punct de vedere practic, pentru ambele paliere, despartirea organizata inseamna mutarea „divortului ” in interiorul NATO. Alianta va primi in plin aceasta lovitura iar taberele se vor confgura dupa alte criterii decat in UE. In definitiv, Moscova castiga pe termen scurt dintr-un posibil clivaj in Alianta. Lovitura este de maestru, doi apropiati ai Moscovei, Germania si Donald Trump, nu se inteleg si reusesc sa faca jocul Rusiei de dezbinare a Aliantei.

Ce se poate face ?

O paranteza. Donald Trump a criticat pe europeni dar nu a spus niciodata ca nu mai poate conta pe ei. Nu a discutat afaceeri europene in termeni ultimativi, nu a ridicat problema nivelului de incredere. Dupa declaratia Angelei Merkel, presedintele american are un pretext excelent sa invoce alte masuri.

Deci ce se poate face ?

Pe termen scurt, ar trebui evitata o escaladare a declaratiilor pe subiect. Evitarea conexarii Brexitului cu eventuale masuri in interiorul Aliantei.

Pe termen lung nu se va putea evita o discutie pe marginea prevederilor din Tratatul de la Washington. Ar trebui analizata oportunitatea unui amendament la tratat in care sa se recunoasca importanta noilor relatii SUA – Europa Apararii si mai ales un articol nou privind raportul dintre relatia transatlantica si autonomia strategica a UE.

Doar asa Europa ar putea lupta pentru o America transatlantica.