Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, un obiectiv USR indeplinit ?

Astazi a fost inaugurat Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență. Sunt mai multe aspecte controversate legate de aceasta initiativa.

Primul ar fi legat de lipsa reprezentantilor USR de la aceasta lansare. Asta in conditiile in care USR a fost singurul partid care a promovat inca din 2019 infiintarea acestui centru. Dovada o gasiti in programul de guvernare USR PLUS, la capitolul de aparare din text. Link aici Pagina 13. – Capitolul de aparare.

Citez:

  • REZILIENȚA NAȚIONALĂ – O ABORDARE ECHILIBRATĂ CENTRATĂ PE CETĂȚEAN ȘI INSTITUȚII
    Implementarea conceptului de reziliență națională ca element central al strategiei naționale pentru managementul integrat al crizelor trebuie să pună accentul pe cetățean în aceeași măsură în care se pune accent pe întărirea instituțiilor.
    De referință trebuie să fie asigurarea interoperabilității și integrării sistemului național cu structurile NATO și UE în domeniu. De asemenea, în sfera rezilienței cibernetice, USR va asigura pregătirea instituțiilor și a populației pentru situații de atacuri cibernetice, derularea unor programe de instruire a populației, a administrației publice și a sectorului privat, cu privire la amenințările,
    vulnerabilitățile și riscurile specifice utilizării spațiului cibernetic.
  • CENTRU NAȚIONAL INTEGRAT PENTRU REZILIENȚĂ LA NIVELUL PRIM-MINISTRULUI
    USR propune configurarea unei structuri (centru național) cu rol executiv în domeniul planificării integrate, organizării unitare și implementării coordonate a activităților din domeniul securității naționale, apărării României și managementului crizelor. Acest centru va realiza și coordona protecția infrastructurii critice naționale, va urmări realizarea interoperabilității cu structuri
    similare la nivel NATO și UE și va avea rol de pregătire a decidenților pentru acțiune în situații de criză. Nu în ultimul rând, centrul va gestiona programele pentru resursele materiale și umane necesare instituțiilor cu atribuții în gestionarea situațiilor de criză, în baza unui proces de planificare.
  • ASIGURAREA PROTECȚIEI INFRASTRUCTURII CRITICE
  • Societatea modernă este dependentă de funcţionarea neîntreruptă a unor sisteme critice care să asigure derularea proceselor economice, sociale, politice, informaţionale, militare și furnizarea de bunuri și servicii esențiale: sănătate, siguranţă, securitate. USR apreciază că principalele vulnerabilități în acest domeniu sunt: lipsa unor proceduri operaţionale standardizate de control, acceptate la nivel interinstituţional, proiectarea şi realizarea elementelor de infrastructură fără luarea în considerare a mecanismelor de apărare adecvate evoluţiei ameninţărilor și lipsa unor mijloace de detecţie şi de raportare rapidă a activităţilor nelegale sau a anomaliilor. USR își propune să dezvolte:
  • o abordare strategică, interinstituţională şi funcţională într-un sistem integrat al problematicii protecţiei infrastructurilor critice naţionale.
  • un proces de management al riscului, prin care să se evidențieze ameninţările și vulnerabilităţile infrastructurii critice definite și modalitățile de diminuare a acestora, pentru fiecare structură în parte, responsabilă/implicată.
  • un standard de evaluare a protecției infrastructurii critice. Acest standard va fi dedicat unei anumite infrastructuri, în funcție de opțiunile de back-up, și de nivelul de reziliență al domeniului/sistemului din care face parte infrastructura.
  • un set al analizelor de risc pe domenii prioritare prin includerea răspunsului la întrebările: „Ce se întâmplă dacă nu se realizează infrastructura critică necesară sau dacă este distrusă?”; „Cu ce o înlocuim, ce back-up avem?”

Al doilea aspect controversat este usurinta cu care sunt insusite idei dar mai ales superficialitatea punerii in practica de catre MAE.

Elemente de superficialitate in implementarea Centrului, dau doar cateva exemple:

  • rezilienta este un concept nou in Romania (cu exceptia unor sectoare tehnologice, mai ales nucleara, chimie, aviatie, IT) si poate ca la MAE nu s-a inteles ca are legatura in special cu politica interna si guvernare.
  • logic ar fi ca daca nu ai un centru si vrei sa il faci el trebuie sa produca elmente de substanta pentru guvernare si nu doar sa sustina diplomatia de vizibilitate ca o vitrina asa cum o organiza Nicolae Ceausescu pentru a impresiona senatorii americani veniti in vizita de documentare.
  • Centrul este o palarie prea mare pentru MAE, el trebuia sa fie in subordinea premierului si sa nu fie doar un pretext pentru a mai atrage fonduri de reprezentare si evenimente orgnaizate de MAE prin PNRR.
  • MAE nu are expertiza in acest domeniu, nici pe politici interne pentru rezilienta, nici nu are experti sa produca ceva relevant pentru cercrtare si nici nu are atributii si evident pana acum nu a demonstrat ca o structura de diplomatie va fi in stare sa coordonezee strategia guvernamentala care trebuie implmentata la nivel central si local. Insa MAE sa pricepe sa dea sigla, sala si cafeaua, care cafea este extrem de buna pot sa confirm.
  • Agenda interna pentru rezilienta nationala reiese ca nu este o prioritate pentru acest centru, se doreste doar ca se fie transformat centrul intr-o platforma de diplomatie publica. Ce va fi pe plan national e greu de anticipat pentru ca MAE nu are atributii si nici guvernul nu prea stie ce sa faca cu acest centru.
  • La inaugurare a reiesit din discursuri ca Centru va functiona prin ”organizare” de grupuri de lucru …”În prima etapă de activitate, E-ARC urmează să operaţionalizeze o serie de grupuri de lucru pe următoarele teme: rezilienţa societală; rezilienţa în domeniul tehnologiilor emergente şi disruptive; rezilienţa sistemelor de comunicaţii şi a noilor ecosisteme tehnologice; rezilienţa la crize şi urgenţe complexe; rezilienţa asigurării continuităţii guvernării şi a serviciilor esenţiale; rezilienţa infrastructurii de transporturi; rezilienţa statelor din vecinătatea NATO şi UE la influenţele antioccidentale ale actorilor statali şi non-statali.
  • Aceasta viziune este una sumara, neprofesionista si nu este nici macar noua. Aceste grupuri de lucru dedicate rezilientei la nivel national au functionat la Secretaritul General al Guvernului inca din 2016. Dupa summitul NATO de la Varsovia aliatii au trecut la dezvoltarea planurilor nationale de rezilienta si fiecare guvern a organizat grupuri de lucru. Rezultatele au fost si sunt modeste.
  • Pare ca noul Centru nu face altceva decat sa preia din functiile Secretariatului General al Guvernului si sa gestioneze ce se facea inca de pe vremea premierului Mihai Tudose. Nu e prea original si in plus este un semnal ca nici nu se pricep la ce vor sa faca dar au o idee clara sa delimiteze parohiile adminstrative.

Concluzii

  • centrul este un proiect slab dezvoltat.
  • o asumare politica serioasa ar fi trebuit sa prevada subordonarea Centrului la primul ministru.
  • proiectul are legatura doar cu strategia de imagine si prea putin cu o abordare strategica si sectoriala in guvernare.
  • Centru va deveni un vector al diplomatiei de forum si de evenimente, vor lipsi contributiile in sfera cercetarii si mai ales pentru dezvoltarea de politici pentru o viitoare strategie nationala de rezililenta.
  • din lista instituiilor partenere MAPN, SRI, SIE reiese implicarea doar a sectorului de securitate si aparare si pare ironic sa iti asumi obiective pe rezilenta societala si sa nu iti iei parteneri relevanti in acest sens.

Vladimir Putin in august 1991

In filmul documentar Evenimentul – Sobyte – The Event (2015) al lui Sergei Loznitsa este filmat si Vladimir Putin de la minutul 21.33 la 21.58. Parea se fie in echipa de protectie a lui Anatol Sobceac primarul Leningradului. Vezi poza 6.

Situatia din Ucraina si zapezile de pe Sureanu

Nici nu se racise polizorul de schiuri cand nori negrii s-au strans spre Est. Fortele rusesti se pregateau intens la fruntariile Ucrainei. Tensiunea aproape ca atinge apogeul paroxistic de la meciul Steaua – Dinamo din 25 septembrie 1985.

La Bucuresti, serviciile noastre, care sunt asa de bune ca nici lor nu le vine sa creada, au tras un semnal de alarma la Cotroceni. Presedintele Iohannis, sprinten si isteț, anunta fulgerator organizarea de urgență a unei sedinte CSAT peste 7 zile. Primavara vine greu, zapada nu mai e buna nici de poza, de schi nici atat.

Trebuie sa fii inconstient sau prost consiliat sa te apuci sa invadezi sudul Ucrainei la venirea primaverii. Cu cat se umfla apele din Sureanu cu atat creste frustarea la Cotroceni. Primul care intra in vizorul acestei crude si reci frustrari canalizate in actiune fulgeratoare este Vladimir Putin. Blitzkreig !

Politica externa romaneasca intra brusc pe steroizi, înmugurește ca cireșul japonez și se desfășoară majestuos spre toate azimuturile. Aleea Alexandru devine epicentrul si chiar centrul geometric al diplomatiei transatlantice.

Rușii primesc în plin șocul devastator al falangei redudatible din partea politicii regionale românești. Trilaterala octogonala Romania Polonia Turcia Georgia Ucraina, Bulgaria și restul vecinilor intrați în orchestrația complexa lovesc năprasnic în ofensiva militara rusească. Scapă cine poate !

Lovitura romaneasca finală vine ca o izbăvire pentru chinurile liderului de la Kremlin. Stupoare la Moscova! mai au doar 7 zile pana cand Romania va organiza sedinta CSAT ! Șapte zile trec greu chiar și la cabană în Șureanu ce sa mai vorbesc dacă stai la Kremlin.

Europa ia notițe, rus să fii nu te pui cu romanu (ma rog) care nu mai are zăpadă pe Șureanu.

M-am trezi brusc, sunase Cristian Iohan Ștefănescu că sa dau un comentariu pentru Deutsche Welle vezi aici Criza ruso-ucraineană: diplomația defazată a Bucureștilor .

Pandemia si criza guvernamentala

In 26 martie 2020, acum un an atrageam atentia in inregistrarea video de mai jos ca in Romania avem 3 centre conflictuale de decizie cand vine vorba de sanatate si pandemie.

Si la Cotroceni si la DSU si la Ministerul Sanatatii se face acelasi lucru, controlul pe decizie si blocarea reciproca.

Normal, pentru ca este o urgenta de natura medicala, Ministerul Sanatatii ar fi trebuit sa fie institutia centrala. Chair daca nu are organizarea militara,, Ministerul Sanatatii ar fi putut fi pregatit anul trecut sa coordoneze o urgenta medicala. Dar la noi politicul genereaza aberatii. La noi nu este asa, cate bordeie atatea ….

Pe scurt conflictul intre actori privind cine controleaza strategia medicala pentru pandemie a accelerat declansarea crizei de la Sanatate.

Pentru mine, criza guvernamentala a fost declansata de proasta gestionare a pandemiei de către guvernul liberal Orban și guvernul Citu doar a mostenit un conflict.

Relatia Romania – Moldova, tot inainte si in sus !

Aveam si noi un acord cu fratii din Moldova si acum este pe butuci. Noi le dadeam bani, ei ii luau si ii foloseau. Si asa se dezvolta de frumos relatia noastra, de mai mare dragul.

Insa a venit o stire nu tocmai buna, ca partile au reusit performanta sa negocieze extinderea acordului pana cand a iesit din termen si gata, acordul a devenit istorie dupa niste ani buni in care acesta a fost cel mai bun cadru de cooperare inter-guvernamentala cu obiective pro-europene.

MAE din Romania da vina pe MAE din Moldova, vezi textul aici Romania a mai introdus niste „elemente suplimentare” legate de parcursul pro-european in Moldova.

Daca MAE din Romania are de gand o inovatie cu acorduri sectoriale mai mici si mai bine controlate sa ne spuna public.

Totodată, în lumina experienței dobândite în cei 10 ani de implementare a Acordului, proiectul Protocolului 6 conținea și o serie de elemente suplimentare propuse de partea română care – odată asumate de Guvernul de la Chișinău – ar fi fost de natură să sprijine împlinirea așteptărilor legate de menținerea parcursului european al R. Moldova, cu respectarea principiilor democratice şi ale statului de drept, de asigurarea implementării depline, de către R. Moldova, a prevederilor Acordului de Asociere încheiat cu Uniunea Europeană şi realizarea reformelor necesare, cu accent pe reforma în domeniul justiției, de asigurarea condițiilor pentru consolidarea şi protejarea prezenţei investiţionale a României în R. Moldova, precum și de consolidarea comunităţii de limbă, cultură şi istorie dintre România și R. Moldova. Aceste elemente suplimentare se află în deplină concordanță cu politica aplicată constant de România și de UE de a utiliza un set de condiționalități care să stimuleze eforturile de reformă atât de necesare Republicii Moldova.

MAE din Moldova da vina pe MAE din Romania, vezi textul aici Romania a mai introdus „unele condiționalități politice, ” care exced cadrul legal al tratatului bilateral.

Daca MAE din Moldova are de gand o inovatie cu un acord fara conditionalitati politice si fara obligatii pe linia integrarii in UE sa ne spuna public.

În pofida eforturilor sus-enunțate, partea română a prezentat la 16 noiembrie 2020 un alt proiect de Protocol, care prevedea completarea Acordului cu unele condiționalități politice, care nu se regăsesc în nici un tratat bilateral încheiat de Republica Moldova, propunându-se, astfel, crearea unui precedent. Pornind de la aceste diferențe de fond, în conformitate cu legislația în vigoare, noul proiect de Protocol a fost supus unei noi proceduri de avizare în vederea adoptării de către Guvern a unei noi hotărâri de aprobare a semnării Protocolului dat.

Pe scurt Romania vrea probabil ceva mai mult sau mai multe de la Moldova iar Moldova vrea bani dar nu vrea conditii noi. Nu stim exact care ar fi natura acestor noi conditii sau noi elemente.

Ce e clar e ca acordul a iesit din vigoare.

Ce e clar e ca Romania a apasat pedala de acceleratie iar Moldova cauta frana de mana. Nu stim cum e mai bine pentru relatia bilaterala.

Ce e clar e ca ambele parti nu au dorit nici macar sa extinda cu 6 luni acordul existent si sa se mearga la negocieri in regim de urgenta. Dar sa asiguram continuitate in finantare pentru noi proiecte pana se negociaza frumuseatea de acord.

Cu pandemia si cu instabilitatea din viata politica de la Chisinau ne-am obisnuit. Dar ambele guverne nu s-au obisnuit sa munceasca impreuna pentru a salva un acord care reprezenta instrumentul cel mai bun de politica bilaterala.

Ambele parti sunt de vina pentru ca politicul nu poate lasa de izbeliste un acord istoric. Clasele politice de la Bucuresti si Chisinau ar cam trebui sa lase deoparte sesiunile de fotografii cu camioane si sa isi cam faca timp pentru a chema diplomatii romani si moldoveni la niste discutii mai transante.

Nici partea romana nu are voie sa isi umfle egoul dar nici partea moldoveana nu trebuie sa dea lectii de tehnica acordurilor.