Fazele pandemiei. Cand avem stare de alerta ?

Am, scris ieri despre confuzia guvernului privind definirea si planificarea actiunilor pentru actuala faza a pandemiei. Gasiti aici linkul Declararea stării de confuzie din Guvernul Orban

Astazi prezint si o referinta a Organizatie Mondiale a Sanatatii –

Pandemic Influenza Risk Management: A WHO guide to inform and harmonize national and international pandemic preparedness and response. Geneva: World Health Organization; 2017. Licence: CC BY-NC-SA 3.0 IGO.

La pagina 13 veti gasi fazele pandemiei asa cum sunt ele acceptate la nivel international si in care starea de alerta este clar pozitionata inainte de faza maxima a pandemiei.

Daca ne uitam pe grafic Guvernul Orban ar fi trebuit sa decida daca inca suntem in faza pandemica, in a doua jumatate a acesteia sau am intrat in faza de tranzitie. Din punctul meu de vedere inca suntem in faza pandemica, iar minintrul Nelu Tataru de fapt cam asta transmite pe la televizor, „suntem pe platou, situatia este inca grava, etc.”

De fapt planificarea ar trebui sa arate cam asa. Am adpatat un grafic din planul Elvetiei pentru a reproduce fazele din Romania pana la sfarsitul anului.

Deci declararea starii de alerta de catre Guvern nu respecta recomadarile OMS si nu respecta nici evlauarea medicala din Ministerul Sanatatii.

Decizia Guvernului si a presedintelui se justifica prin:

  • ambiguitatea si lipsa de viziune strategica fata de dilema daca pandemia trebuie tratata strict ca urgenta medicala sau ca urgenta civila.
  • ambiguitatea legislatiei romanesti care permite maximum de libertatea decizionala politica si minim de ingerinta stiintifica si profesionala in luarea deciziilor strategice.
  • situatia sociala si economica care se degradeaza.
  • scaderea in sondaje a PNL.
  • nemultumiri sociale in crestere.

PNL are de ales intre 2 rele pe care oricum PSD le va folosi in batalia electorala.

Optiunile:

  1. Declararea starii de alerta cu limitari ilegale ale drepturilor fundamentale ale cetatenilor si relaxarea medicala prematura. Va avea impact negativ major asupra starii de sanatate.
  2. Mentinerea starii de urgenta si emiterea de masuri de relaxare prin ordonate militare. Va avea impact negativ major asupra opiniei publice.

Declararea stării de confuzie din Guvernul Orban

Nu stiu ce credeti despre proiectul de lege privind masurile pe timpul starii de alerta dar eu constat ca daca ne uitam la Art.1 si 3 vedem ca de fapt se legifereaza mentinerea prevederilor din decretul de declarare a starii de urgenta iar la Art. 2 se permanentizeaza prevederi din starea de urgenta pentru alte cazuri de urgente medicale.

De fapt nicaieri in legislatia romaneasca nu exista prevederea ca dupa o stare de urgenta obligatoriu urmeaza o stare de alerta care vizeaza direct obligatii si restrictii pentru cetateni. Puteti consulta OUG 21 din 15 aprilie din 2004 Art.2, „f) starea de alerta – se declara potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă;” deci nimic despre limitari si restrangeri de drepturi fundamentale ale cetatenilor.

Starea de alerta, conform legislatiei romanesti, precede unei stari de urgenta si vizeaza doar planuri institutionale.
Mai mult nu veti gasi in legislatia romaneasca prevederea ca starea de alerta se refera la obligatii sau restrangeri de drepturi pentru cetateni. starea de alerta vizeaza planul institutional, pentru cetateni nu ar trebui sa existe prevederi restrictive directe sau indirecte, in schimb institutiile ar trebui sa activeze planuri de alerta pentru situatia definita clar.

Nu trebuie confundata starea de alerta cu un sistem de alerta prin care cetatenii sunt informati privind o situatie riscanta, periculoasa. Guvernul nici nu a stat sa analizeze cum ar trebui sa fie definita perioada de tranzitie de la apogeul pandemiei in Romania pana la revenirea la o stare normala privind situatia medicala din Romania.

Expertii neamului din ”Gubernul” PNL si de la DSU/MAI atat au putut, vor sa manipuleze grosolan un concept vag al starii de alerta (care oricum nu a fost aplicat profesionist in ianuarie -februarie a.c.) pentru a prelungi pseudo-legal masurile restrictive din perioada starii de urgenta. Mai bine presedintele Iohannis si Guvernul PNL ar trebui sa analizeze implicatiile faptului ca nu a fost elaborat un plan de tranzitie post-pandemic si ca genereaza tensiuni.

Abordarea asta neprofesionista in care nu stim ce fundamenteaza decizia guvernului ? Situatia medicala? situatia sociala ? situatia economica ? a dus la ignorarea prespectivei asupra cetatenului. Dai o lege care se bazeaza pe un OUG care oricum este vaga si prost scrisa si prin care legiferezi restrangerea de drepturi fundamentale care au fost incluse initial intr-un decret prezidential de declararea a starii de urgenta.

Mascarada de consultare publica de weekend (in conditii de stare de urgenta cand de fapt nu exista consultare publica) in care guvernul arunca voit manipulativ texte de 13 pagini si ulterior niste anexe cu tabel de 9 pagini mai mult a creat confuzie.

Ar trebui declarata starea de confuzie din Guvernul Orban.

Uniunea Europeana- lectii invatate si ce nu a mers

Ieri am raspuns la doua teme, lectii invatate in UE si ce nu a mers/merge pe timpul crizei pandemice. Multumesc autorului Gabriel Bejan care a publicat la Hotnews o sinteza a punctelor mele de vedere. Articolul il gasiti aici Ziua Europei cu cetățenii în izolare. Ce lecții trebuie să învețe UE din criza COVID-19

Mai jos puteti citi pe larg concluziile la cald care consider ca definesc actuala performanta a UE in cele doua capitole (evident evaluarea activitatii UE pe toata perioada crizei ar trebui sa fie mult extinsa cu alte capitole, dar m-am rezumat acum doar la acestea doua-lectii invatate si ce nu a mers).

Lecții învățate

Ineficiența unor mecanisme europene vine nu din faptul că sunt integrate ci din faptul că există prea puțină integrare europeană.

Sprijinul european prin setul de măsuri, derogări, asistență și realocare între programe operaționale  chiar dacă nu a fost omogen și extrem de rapid a reușit să ofere mai multă încredere guvernelor naționale să ia măsuri economice, medicale și sociale curajoase și sensibile.

Criza solidarității europene manifestată încă din anii precedenți s-a dovedit o vulnerabilitate majoră pe perioada crizei. Instituțiile europene nu s-au bucurat nici de sprijin prea mare și nici de încredere și asta a generat un proces lent de luare a unor decizii. 

Ne trebuie un mecanism de criză pentru momentele în care dialogul politic european trebuie transformat in decizii rapide. Actualul mecanism cu ședințe greoaie ale Consiliului a fost deficitar și a dus la divizarea în cele două curente. State care cereau ajutor economic masiv și cele se opuneau unui program european economic de criză au preferat polemica. Comunicare unor asemenea stări de indecizie s-a făcut defectuos și asta a blocat în lanț și alte decizii.

Ar trebui să existe un plan european pentru crize complexe. El există doar pentru cazul în care UE asigură asistență pentru țări non-Europene dar ar fi indicat să existe și un plan intern dedicat unor situații din spațiul UE în care ar trebui combinate elemente de asistență economică, militară, logistică, informații, protecție granițe, medicală.

Ar fi nevoie de mai multă voință politică și noi mecanisme, fonduri, asistență pentru a implementa la nivelul național al statelor membre toate recomandările privind anticiparea și pregătirea unor scenarii proaste.

Ar trebui regândit diviziunea muncii între statele membre și Uniunea Europeană când vine vorba de intervenții rapide. Statele membre ar trebui să aibă proceduri standard de intervenție în situații de criză comune pentru că așa pot fi ajutate instituțiile europene să  anticipeze necesarul de sprijin la nivel european.

O altă prioritate ar fi creșeterea gradului de interoperabilitate între sistemele naționale diverse, achiziții medicale, informaționale, transport, financiare și cercetare științifică.

UE nu are capacități de coodonare a unor planuri de reacție rapidă europene și/sau naționale pentru crize complexe. Chiar dacă există structuri cu atribuții, inițiative și programe rezultatul a fost modest și ar fi bine să se decidă în urma unei analize oneste, profesioniste, politice dacă nu cumva este un obiectiv prea ambițios și se regândește arhitectura.

Ar fi nevoie de un mecanism european de sincronizare al planurilor naționale pentru situații de urgență care au profil de criză la nivel european astfel încât dacă este nevoie să se instituie stare de pre-alertă, alertă și urgență la nivel european și care sp fie urmat automat de declanșare unui plan european gata pregătit.

Ce nu a funcționat

Responsabilii cu anticiparea strategică din structurile europene nu au reușit să convingă structurile de decizie din UE să sporească pregătirile pentru scenarii globale negative. Evident nu a funcționat nici la nivelul statelor membre. Cu toate că există directive europene și planuri de acțiune, o pregătire serioasă pentru o pandemie globală a fost un non-subiect pentru planificarea strategică europeană și națională.

Statele membre UE nu au fost pregătite să schimbe rapid prioritățile politice pentru a evita un dezastru care se poate propaga în lanț la nivel european.

Dialogul politic european s-a redus extrem de mult și a fost mai mult un prilej de a gestiona impactul negativ asupra imaginii politice al celor implicați.

Mecanismele de coordonare europene transfrontaliere între spațiul Schengen și restul țărilor non-Schengen au fost greoaie.

Mecanismul european pentru urgențe civile s-a dovedit că este departe de a fi o capablitate bine structurată, autonomă și relevantă pentru situațiile în care se impune prezența sa.

Asistența europeană pentru fluxul de cetățeni europeni intracomunitari a lipsit.

Cooperare transatlantică (UE-SUA) a fost la cote foarte joase.

Evaluarea aacesta est euna provizorie pentru ca nu am acces la toate datele relevante si criza inca nu s-a terminat dar pentru primele 60-90 de zile de criza acopera majoritatea concluziilor mele privind performanta UE.

Iohannis- Putin 0-3

Despre ajutorul medical romanesc oferit Republicii Moldova si compromiterea initiativei in cateva ore de la sosirea medicilor voluntari.

Declara un comentator din Republica Moldova ca ministrul Bogdan Aurescu ar fi cel mai bun cunoscator al Moldovei din Europa, ca e Luceafarul diplomatiei pe probleme moldovenesti si autoritate suprema pe dosarul Moldovei si ca face si drege. Primarul din Balti a demonstrat contrariul, Aurescu nu are competente pe teme „moldovane”.

Actiune anuntata cu mare pompa de presedintele Iohannis a fost servita special pentru el, presedintele, chiar de catre fostul sau consilier Bogdan Aurescu. Se dorea un plan plan meticulos coordonat de Aurescu, cu smurd, cu Armata, camioane, materiale medicale, cu ajutoare de milioane de euro dati de Romania. Parea foarte frumos vopsit gardul. De fapt a fost un moment gretos organizat cu o tusa de propaganda care chiar i-a deranjat pe moldoveni, cu coloane de masini romanesti cu girofaruri, cu oameni in uniforma si asezati militareste. Cu ministrul Apararii Ciuca care face gafe in declaratii „integrarea comuna in structurile euroatlantice” cand majoritatea din Moldova vrea neutralitate, momente exagerate de propaganda prin care Bucurestiul a incercat sa impuna strident ce ar fi trebuit sa fie foarte discret si mai ales foarte bine controlat.

Ideea „cea mai” catastrofica a fost imprastierea echipelor de medici in 4-5 locatii si lasarea lor pe mana unor politicieni locali loiali Moscovei si a unor diplomati romani nepregatiti si usor de manipulat.

Megalomania guvernantilor de la Bucuresti a compromis un act medical voluntar care a picat de minune Moscovei.

Si totul s-a naruit sub incompetenta MAE care este obsedat de festivisme ca si intreg anturajul de la Cotroceni.

Dupa momentul de la Balti cu plicurile de dolari de fapt s-a demonstrat ca Bogdan Aurescu nu se pricepe la „afaceri moldovane”.

In realitate Renati Usatii, sau cum il cheama pe omul Moscovei, ne cunoaste mult mai bine pe noi romanii. Bogdan Aurescu a fost asa de usor de manipulat ca rusii au avut nevoie de doar 3 minute filmate si ceva presa din Moldova ca sa compromita totul. Ne cunosc oamenii Moscovei atat de bine ca au reusit sa ne compromita o actiune de milioane de euro a Romaniei cu doar 4 plicuri, in total vreo 4000 de dolari.

Imaginile cu medicii romani de la SMURD luand plicurile cu bani sunt pentru cetatenii moldovani dar mai ales pentru cetatenii romani si in special pentru capitalele europene unde ideea de medic roman corupt care ia bani e una deja foarte bine consolidata. Un stereotip european si romanesc despre medici care a fost excelent folosit de Usatii sa ajunga la mentalul romanesc.

Ma asteptam sa se incerce actiuni de compromitere din partea taberei anti-romanesti din Moldova dar nu in ziua sosirii ci peste cateva zile, dupa ce voluntarii romani ar fi fost monitorizati, filati si gasite niste puncte vulnerabile dar se pare ca Usatii este ca pregatire mult peste capacitatea „structurilor” romanesti care au pretentia ca furnizeaza protectie atunci cand delegatii oficiale romanesti intra pe zona de interes ruseasca.

Este si un esec de evaluare/estimarea a riscurilor din partea MAE dar mai ales SIE care ar fi trebuit sa se opuna dislocarii voluntarilor romani in grupuri mici in zone controlate de oameni ai Moscovei.

Asta este razboiul hibrid, sa dai impresia Bucurestiului ca merita sa bage milioane de euro si capital de imagine la nivel de Presedinte si dupa sa fie compromis totul cu un singur pion rusesc si cu niste maruntis de vreo cateva mii de dolari.

Bogdan Aurescu a mers pe mana doctorului Calafat sau doctorul Calafat a mers pe mana lui Bogdan Aurescu ? Amandoi au supervizat calendarul si detaliile evenimentului oficial de primire de peste tot inclusiv de la Balti.

Mai interesant este ca la Chisinau au fost doar oameni ai Presedintelui Iohannis, Aurescu si Ciuca plus doctorul Calafat, dar nimeni de la PNL.

Amandoi ar trebui sa isi dea demisia.

Si sunt curios ce partid din Romania va trece peste rusinea bucurestiului si aceasta naucitoare lovitura primita de la rusi si va reactiona in urmatoarele 24 de ore.

Al doilea Colectiv, de data asta national

Ieri Nelu Tataru, ministrul Sanatatii a fost intrebat de un jurnalist cum comenteaza anuntul primarului din Constanta care intentiona sa transfere pacienti romani cu coronavirus in Germania.

Raspunsul lui Tataru a fost unul care era de asteptat pentru mine. Ministrul a spus ca exista o „regula in sistem” ca pacientul sa fie tratat in tara lui. O prostie sau o manipulare este aceasta declaratie. Nu imi dau seama care varianta ar fi. Italia a trimis pacienti in Germania. Franta a preluat pacienti din Elvetia.

Cum am mai spus, la Ministerul Sanatatii si la DSU si probabil si la Cotroceni, rege este orgoliul de a incerca orbeste sa demonstram ca nu avem nevoie de ajutor extern. Birocratii si politicienii de la putere nu vor sa isi recunoasca limitele, nu vor sa ceara ajutor.

Vor voturi si vor sa le obtina prin incercarea disperata de a demonstra ca ei le fac pe toate, ei ii salveaza pe romani fara ajutor extern, fara voluntari, fara participarea societatii civile. Urmaresc prosteste un merit exclusiv si din pacate pentru noi toti va fi tragic.

Este pe cale sa avem un al doilea Colectiv generat de aceeasi atitudine de mandrie stupida data de incompetenta liderilor. Exact ca la Colectiv, Tataru ne minte in fata ca ar exista o regula si deci nu are rost sa incercam sa salvam pacienti cu ajutorul altor state. Banicioiu Colectiv 2.

Ar trebui sa avem deja acorduri pentru preluare si ingrijire spitaliceasca macar cu Ungaria si Turcia, unde situatia si infrastructura medicala este mult mai dezvoltata decat la noi. Suntem prea mandri ca sa cerem sprijin pentru varianta in care chiar nu vom mai avea cum sa tratam la terapie intensiva pacientii nostri. Spitalele de suport COVID nu vor deveni operationale prea curand si cand vor fi probabil numarul pacientilor gravi va fi oricum mare.

Pe aceasta tema, tot ieri, Tataru a fost contrazis flagrant de Comisia Europeana.

Comisia Europeana incurajeaza si faciliteaza tratamentul transfrontalier al pacientilor si desfasurarea de personal in alte state membre, potrivit unui comunicat al CE. Comisia a emis, vineri, orientari practice in acest sens pentru statele membre. Sursa aici

Dovada ca Iohannis, Orban, Nelu Tataru, dr. Calafat, Costache si restul expertilor din Ministerul Sanatatii se impotrivesc si nu fac nimic pentru a folosi mecansimele europene si acordurile cu alte state se gaseste in acel Plan cu 4 scenarii de combatere a coronavirus, elaborat de Nelu Tataru si aprobat de Orban si Iohannis. Nu veti gasi nimic despre acorduri de cooperare in acest sens.

In scenariul 4 cand sistemul medical este depasit nu veti gasi masuri de asigurare a ingrijirii prin acorduri cu alte state.

Acest caz ne dovedeste cat de asemanatoare este mentalitatea PSD-ului de la Colectiv cu mentalitatea PNL-ului de la COVID19. Si mai mult nu are rost sa mai comentez.