Sistemul Patriot. Capabilitate sau fatalitate?

Pentru cei interesați de ”meandrele concretului” decizional când vine vorba de aprobarea dar și modificarea unui program major de înzestrare cum este sistemul Patriot, încerc să explic de ce ar fi bine sa nu ne grabim să credem că CSAT poate decide transferul sau donatia unui sistem Patriot catre Ucraina.

Din punct de vedere al cadrului general, MApN nu are o norma legala privind modificarea unui program major de înzestrare aflat în derulare din motive ce țin de o decizie politică la nivel executiv (Guvern sau CSAT) sau legislativ (Parlament). Deci decizii politice executive sau legislative se pot lua (OUG, Hotarari CSAT) dar ar fi nevoie de o bază legală.

Pentru contracte în derulare și doar la propunerea Guvernului după ce convine cu firma producătoare, Parlamentul poate să modifice Legea nr. 222/2017 pentru realizarea „Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)” . Monitorul Oficial, Partea I nr. 935 din 27 noiembrie 2017

În lege se spune clar configurația programului de înzestrare la Art. 1 ” a) atribuirea de către Guvernul României Guvernului Statelor Unite ale Americii a contractelor de stat tip Letter of Offer and Acceptance – LOA specifice Programului Foreign Military Sales – FMS pentru achiziţionarea, începând cu anul 2017, a 7 (şapte) sisteme de rachete sol-aer PATRIOT configuraţia 3+, respectiv a echipamentelor majore, mijloacelor de transport, materialelor, pieselor, echipamentelor de mentenanţă, muniţiei necesare, pachetului de suport logistic iniţial şi a serviciului de instruire, echipamentelor criptografice şi cu regim special;

Deci numărul de sisteme dar și configurația la care sunt asociate costurile.

Legea aceasta nu poate fi amendată în CSAT dar același CSAT ar putea să avizeze un amendament la lege propus de Guvern și aprobat urgent de Parlament.

Un argument legislativ că nu CSAT poate să decidă îl găsim în INSTRUCȚIUNE din 26 ianuarie 2021 privind Sistemul de management al achizițiilor de echipamente militare destinate înzestrării EMITENT- MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE. Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 123 din 5 februarie 2021.

În această Instrucțiune din 2021 la Secţiunea a 3-a Autorități de decizie și management, în Articolul 13 se preciza că Parlamentul și Guvernul erau cele mai importante autorități de decizie.

Iar din 2023 se introduce foarte discret pe locul 3 și CSAT ca autoritate de decizie prin ORDIN (ordin de ministru) nr. M.145 din 12 iulie 2023 pentru modificarea și completarea Instrucțiunii privind Sistemul de management al achizițiilor de echipamente militare destinate înzestrării, aprobată prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.20/2021. EMITENT-MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE. Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 14 iulie 2023.

Vedeți și foto cu instrucțiunea din 2021 actualizata cu un ordin din 2023.

Concluzia este clară.

Dacă decidem să nu dăm, așa cum au decis Polonia, Spania atunci ne asumăm o decizie politică, cu bune dar și cu rele.

Dacă decidem să donăm, transferăm un sistem Patriot atunci ar urma legal acești pași de mai jos pentru că România nu a prevăzut o asemenea situație politică, legislativă și tehnică.

  1. Guvernul trebuie să decidă cu firma furnizoare modificarea acelor prevederi și eventual costuri care presupuneau instalarea, service, asistența pentru operaționalizare unor sisteme din contractul în derulare. Sau ne asumăm să ne menținem obligații inițiale.
  2. Inițaitivă legislativă  de amendare a Legii nr. 222/2017.
  3. Obținerea avizului/ aprobareaCSAT.
  4. Aprobarea în Parlament a amendamentului.
  5. Identificarea unei soluții de donare, transfer către Armata Ucrainei a sistemului. Deloc simplă conform birocrației românești.

Despre vizita premierului Marcel Ciolacu in America si diplomatia PSD-ului in an electoral.

Disclaimer- nu sunt fan Andrei Muraru sau fan fratii Muraru, nu am informatii clare despre rezultatele obtinute de ambasadorul Muraru, in afara de evenimentele publice prezentate pe social media. Deci nu judec prestatia sa acum.

Later edit: uitasem si de minciuna lui Marcel Ciolacu. Dupa ce a aparut incidentul pe presa de la intalnirea cu diaspora, Marcel Ciolacu livreaza o minciuna. A spus ca de fapt, componenta delegatiei romane care mergea la intalnirrile politice nu era definitivata in seara in care amabsadorul Muraru a facut scandal. Afirmatia lui Ciolacu este neadevarata. Nu se comunica la Departamentul de stat cu o seara inainte componenta unei delegatii straine care este primita de Secretarul de stat. Partea americana avea lista fara Muraru cu mult inainte ca premierul Ciolacu sa se urce in avion la Otopeni.

  • Premierul decide componenta delegatiei care merge la intrevederea cu secretarul de stat american dar este o dovada de respect fata de gazde sa ai ambasadorul tarii tale in sala daca si ambasadorul american din Romania este prezent in sala. Sigur ar fi fost locuri libere pentru el si pe randul de scaune din spate.
  • Premierul Ciuca prin omisiunea ambasadorului a transmis oficial si la cel mai inalt nivel catre Departamentul de stat ca ambasadorul roman nu se mai bucura de increderea sefului Guvernului roman.
  • Totul s-a petrecut de fata cu mininstrul de externe Luminita Odobescu, pentru ca nici in MAE ambasadorul Muraru, om numit politic, nu este bine vazut sau apreciat de diplomatii de profesie.
  • Andrei Muraru a jucat politic cinic si manipulativ foarte bine toata scena de la intalnirea cu comunitatea romaneasca. Muraru a decredibilizat vizita lui Ciolacu in fata votantilor din diaspora in calitatea sa de veriga intre diaspora si guvernul roman. A profitat politic si nu va fi iertat de PSD.
  • Acest lipsa din delegatie va fi receptionata ca semnal politic de partea americana deja obisnuita de la “precedentul Basescu”.
  • La nivel diplomatic, profesional, relatia bilaterala se deterioreaza. Cand partea americana stie ca nu mai poate folosi canalul ambasadorului roman activitatea operationala se restrange pe anumite directii si americanii trebuie sa intareasca alte canale cu Romania, cu alte probleme de adaptare si de gestionare.
  • Nu este primul guvern roman care isi decredibilizeaza proprii amabasadori, chiar si numiti politic. Saga a inceput cu domnul Geoana, ambasador la Washington. Iar Geoana are si acum un canal diplomatic pe care PSD nu are cum sa il blocheze.
  • Costurile politice si diplomatice pentru Romania nu conteaza pentru grupurile din PSD cand acestea s-au decis sa izoleze un ambasador. De fapt in anul electoral oamenii PSD pun presiune constant si dur pe personalul diplomatic din capitalele importante. Apar brusc vizite inopinante, telefoane atent tintite si „multi colaboratori” care monitorizeaza pentru PSD ce se intampla prin anumite ambasade.
  • Rechemarea ambasadorului Muraru, previzibila, nu va rezolva problema de fond a PSD. Livrarea mesajelor favorabile la Washington, chiar cu o administratie democrata, nu sunt punctul forte al PSD de multi ani iar echipa lui Marcel Ciolacu va fi obligata sa apeleze la una dintre multele firme americane de lobi.
  • Concluzia: gafa din Germania ( invitatia fortelor germane in Romania), gafa din criza din Gaza (ignorarea evacuarii cetatenilor romani din Israel ) si gafa de acum de la Washington ne arata ca punctul slab al lui Marcel Ciolacu este politica externa. Acelasi punct slab al PSD de la Adrian Nastase incoace.

Israelul este in razboi, nu doar Fasia Gaza

A trecut si operatiunea electorala a premierului Marcel Ciolacu de evacuare a romanilor din Fasia Gaza. Este un bun prilej de a recapitula un moment controversat al politicii noastre externe subordonata de PSD de la venirea Luminitei Odobescu la MAE.

In inregistrarea din 8 noiembrie de la Digi Tv aici la minutul 5.30 ministrul spune clar ca romanii din Gaza sunt evacuati pe bugetul statului pentru ca sunt in zona speciala, de razboi si ca daia Romania trebuei sa asigure pe cheltuiala statului evacuare. In plus premierul a declarat la cald ca va fi asigurat un program special de sprijin in tara pentru romanii palestinieni.

In acelais timp nu trebuie uitat ca acelasi guvern si acelasi ministrul de externe au aplicat tratament discriminatoriu pentru romanii din Israel, romanii israelieni care au trebuit sa se descurce singuri, pe banii lor. Asta se intampla dupa ce guvernul israelian a declarat ca Israelul este in razboi si dupa ce zile intregi orasele israeliene au fost bombardate.

Pentru guvernul roman si pentru Marcel Ciolacu, razboi este doar in Fasia Gaza si doar romanii palestinieni trebuiau salvati, romanii israelieni sa se descurce, sa plateasca biletele sa astepte cursele.

Pe larg s-a scris aici Repatrierea din Israel | Statul român nu plătește transportul. De ce costă ca să te întorci acasă?

Pozitia pro-palestiniana si desicriminrea aplicata de guvernul Romaniei si cu largul concurs al ministrului de externe s-a vazut si la vizita premierului Marcel Ciolacu la Tel-Aviv. In acea vizita premierul nu a avut timp sa se vada cu cetatenii romani israelieni care aveau nevoie de repatriere.

Pozitia pro-palestiniana a premierului Ciolacu si gafele de la MAE ar trebui sa ne ingrijoreze. Capacitate de gestionare a crizelor este in acest moment subordonata politic de PSD si doar un noroc face ca sa nu avem reactii din partea Israelului.

ISPRI într-o nouă etapă

Știrea – Dan Dungaciu pierde, după 12 ani, conducerea Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu“ (ISPRI) via PressHub

O noua conducere, o noua viziune, o noua etapa, același institut în aceeași Academie Romana in aceeasi preafrumoasă cercetare stiintifica romaneasca.

Cateva lectii

  1. Dupa standarde internationale / europene 12 ani / 3 mandate in sfera conducerii cercetării relațiilor internaționale este prea mult si prea riscant într-un domeniu în care se presupune ca ISPRI trebuie sa fie competitiv.
  2. Partea asta este mai sensibila. Să vedem dacă reușesc să mă exprim. Statutul directorului de institut din Romania pe zona științelor umaniste se află într-o dinamică exasperant de lungă și conflictuală pe axa Director Fondator – Director Reformator – Director Conservator. Câteodată Directorul Reformator după ce obține rezultate și recunoaștere începe să se creadă Director Fondator dar in realitate are o politică de Director Conservator.
  3. Un institut de relații internaționale al unei academii europene dintr-o țară fostă comunistă are 3 condiții de îndeplinit pentru a se dezvolta ”armonios și lin”. Sigur că există și un context care influențează institutul dar esențial rămân ”actele și faptele”.
    • O performanță academică de nivel european și câteodată chiar mai mult. Acest mai mult înseamnă o recunoaștere internațională măcar pe o nișă relevantă pentru ALȚI parteneri internaționali nu doar pentru nivelul național. Să fie prezent activ în rețeaua institutelor de profil europene.
    • O neutralitate în programe, politici, decizii și proiecte nu doar în regulamente.
    • A se evita tentația de a exagera cu aplicarea în practică a ideii că institutul are un statut special. În contextul competiției pentru diverse resurse riscul este ca rapid un ”institut special” să fie controlat de fapt prin pârghii non-academice.

Din studenție îi cunosc pe ambii, fostul director Dan Dungaciu și actualul director Cătălin Avramescu. Nu pot să spun că sunt sau că le-am fost prieten, îi consider foști colegi. Am momente in care ii apreciez dar ii si critic, e normal. Sunt total diferiți dar cu aceeași motivație puternică de a performa în domeniile lor de activitate. Imaginea publică a celor doi, atitudinile, orientările politice și convingerile lor nu le discut aici.

Cea mai mare greșeală acum ar fi ca se identifice/ critice/evalueze ISPRI cu directorul, fost sau actual.

Până la un punct Dan Dungaciu a fost un director reformator dacă ne referim strict la evoluția ISPRI de la un institut de teorie socială etc la ce este acum.

Cătălin Avramescu va trebui să demonstreze că are viziunea unui director tot reformator. Și sunt convins că el înțelege că testul este agenda institutului și comunitatea științifică din jurul institutului și nu propria imagine.

Îi urez succes pentru că nu va fi ușor.

Cu Angel la magazia de materiale

Se intampla multe lucruri bune in luna septembrie.

Romania a anuntat cumpararea de avioane F- 35.
Cehia a anuntat cumpararea de avioane F- 35.


Ministrul roman al apararii a plecat sa verifice dezasamblarea unui fost spital covid la Timisoara. Numara paturile, pernele, ploștile, saltele, are treaba.

Ministrul apararii ceh a organizat o conferinta de presa pentru a anunta achizitia de avioane F-35.

Jana Cernochova nu a facut conferinta singura.

Mai jos aveti lista oficialilor din Guvern si Parlamentul ceh care au participat la conferinta.
Vezi foto, va rog sa ignorati sagetile.
Randul 1
Petr Fiala Premierul Cehiei – Civic Democratic Party
Jana Černochová ministrul apararii – Civic Democratic Party
Gen-lt. Karel Řehka Seful Statului Major General
Randul 2 de la dreapta la stanga
Jan Bartošek Deputy speaker Camera Deputatilor- KDU-CSL
Vlastimil Válek -Deputy Prime Minister and Minister of Health – TOP 09
Vít Rakušan – 1st Deputy Prime Minister and Minister of the Interior – STAN- Mayors and Independents
Persoana din stânga nu am reusit sa o identific.

Cam asta este diferenta dintre Romania „furnizor regional de securitate” si Cehia.
Angel Talvar nu are timp sa ne explice o achiziție de miliarde de dolari.