Romania si refugiatii, aproape o contradictie in termeni

La sedinta CSAT de astazi s-a decis infiintarea „Comitetului interministerial Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților.”

Unii carcostasi au inceput deja sa critice denumirea viitorului comitet. Ca e prea lunga, ca e prea pompoasa, ca e prea aiurea sa spui ca faci un comitet pentru o coalitie cand de fapt statul roman deja are o agentie pentru refugiati – Oficiul Naţional pentru Refugiaţi la MAI

Altii au fost entuziasmati ca in sfarsit mai infiintam si noi un comitet ca nu se mai infiintase vreunul nou de prin mai a.c.

Altii au propus sa se imbunatateasca denumirea Comitetului interministerial Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților pentru urmatoarele motive:

  • denumirea este prea scurta pentru capacitatea de memorare a birocratului roman si reprezinta chiar o jignire pentru profesionalismul acestora.
  • vor veni prea multe fonduri europene pentru refugiatii afgani si ar trebui sa ajunga la cati mai multi…aaa….pardon…rectific…sa beneficieze cat mai multe institutii.
  • domnul presedinte Iohannis vrea sa primeasca informari de la un nou comitet interministerial si care sa fie mai la moda iar refugiatii vor fi un subiect la moda.
  • domnului premier Citu i-ar place sa prezideze si el un comitet cu un titlu lung si complicat pe linie internationala sa nu se spuna ca este total incompatibil, ca sa nu zic total afon ca nu e politicos, cu politica externa.

De aceeea au fost propuse niste variante de titluri care sa reflecte PE DEPLIN adevarata anvergura a politicii Romaniei fata de refugiati.

Comitetului National interministerial Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților de Pretutindeni

Preafrumosul Comitet interministerial Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților din Romania Educata

#echipacastigatoare a Comitetului interministerial Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților

Comitetul interministerial #WOW Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților.

Comitetul interministerial Fara Penali Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților.

Comitetul interministerial Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților din Dacia Secreta

Comitetului interministerial Coaliția Națională pentru Integrarea Refugiaților din Familii Traditionale

Noul exil afgan

Salvarea si evacuarea afganilor care au colaborat cu misiunea internationala si cu tarile prezente in Afganistan ridica mari probleme.

  • prin numarul semnificativ, grupul de afgani va constitui un nou exil cumva diferit ca identitate de refugiatii afgani care vin pe filiere ilegale.
  • tot numarul semnificativ de colaboratori afgani salvati va reprezenta un moment unic in istoria operatiilor umanitare de salvare si va influenta conceptia viitoarelor misiuni care vor trebui sa planifice de la inceput tot ce acum se incropeste adhoc.
  • Adminstratia americana va resimti in plin presiunea de a gestiona pe termen lung acest exil. UE pare deja hotarata sa se mobilizeze in acest sens.
  • evacuarea arata limitele unei conceptii politice care nu a anticipat ca in strategia de iesire ar trebui inclusi un numar enorm de localnici.
  • va apare o ruptura sau clivaj mai ales de natura politica intre cei care vor pleca si cei care decid sa ramana si sa lupte. Ca de atatea ori in istorie, cei cu merite in lupta de rezistenta interna se vor afla pe pozitii opuse cu cei care aleg exilul si protectia in strainatate dar care probabil vor fi activi in miscarea anti-talibana in afara Afganistanului.
  • organizarea politica a exilului afgan va apare rapid pe tapet si evident subiectul va deveni rapid o miza intre diferite state care vor dori sa capitalizeze.
  • inca nu pot fi anticipate toate consecintele aparitiei acestui nou exil afgan dar cu siguranta va deveni un spatiu de confruntare idelogica in care alti actori puternici vor dori sa implice pentru agende non-afgane.

Retragerea din Afganistan. Implicatii

La invitatia lui Ion M. Ionita am participat impreuna cu dl. ministru Cristian Diaconescu la dezbaterea Historia dedicata consecintelor retragerii militare din Afganistan.

Aici aveti linkul emisiunii inregistrate.

Tichia de margaritar- Romania educata de sus in jos

Ne vaitam ca nu avem profesori si nu stim de ce. Unul dintre motive il puteti citi mai jos. Ministerul Educatiei isi dezvolta o intreaga Directie generala doar pentru „viziunea” Romania educata. Via EduPedu

DOCUMENT Ce face noua Direcție Generală pentru Implementarea Proiectului „România Educată” din Ministerul Educației – o strategie pentru digitalizarea Educației, printre altele

In ciuda criticilor si a reactiilor negative care in mod normal ar fi impus o re-evaluare a intregii abordari, la minister de lucreaza cu frenezie la realizarea unei „encalve organizatorice”, o nisa speciala separata de restul minsiterului.

In mod normal daca ai o viziune si niste obiective ele se dsitribuie spre implementare tuturor directiilor din minister. Noua Directie generala va o tichie de margaritar pe crestetul educatiei romanesti. Sa ma explic de ce.

Proiectul Romania educata a fost mosit in 6 ani, ani in care s-a demonstrat ca avem prea putini specialisti romani pe reforme in educatie si aia asa putini cum sunt de fapt sub-folositi sau respinsi de sistem.

In contextul acestei carente de experti este culmea incompetentei manageriale sa creezi o noua directie generala pe care cu greu o vom popula cu experti. Pentru ca vor fi folositi bani europeni si salariile din aceasta Directie generala vor fi platite din banii alocati programe europene operationale si din PNRR, adica salarii grase.

Majoritatea personalului acestei Directii Generale vor fi pile si cunostinte de partid, adica PNL si care nu vor avea calificarile necesare pentru asa ceva. Politizarea va fi prima consecinta.

A doua consecinta este daca tot nu avem experti cineva trebuie sa se ocupe totusi de atragerea banilor. Asa ca vor apare pseudo-firmele de consultanta pe fondurile europene si din PNRR pentru educatie care vor veni tot pe filiera de partid sau cu protectie de la politic.

Evident ca noua directie generala va intra in conflict cu structurile existente in minister si cu greu se va reusi o coabitare care va tine doar pana in 2024. La urmatoarele alegeri va dispare si acesta directie.

Aceasta Directie Generala este o tichie de margaritar pentru minister. In loc sa implice toate structurile existente in acest proiect si sa foloseasca mai bine resursele avute la dispozitie la nivel central, ministrul Campeanu ofera inca o noua structura birocratica pe tava pentru clientela la partid.

Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, un obiectiv USR indeplinit ?

Astazi a fost inaugurat Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență. Sunt mai multe aspecte controversate legate de aceasta initiativa.

Primul ar fi legat de lipsa reprezentantilor USR de la aceasta lansare. Asta in conditiile in care USR a fost singurul partid care a promovat inca din 2019 infiintarea acestui centru. Dovada o gasiti in programul de guvernare USR PLUS, la capitolul de aparare din text. Link aici Pagina 13. – Capitolul de aparare.

Citez:

  • REZILIENȚA NAȚIONALĂ – O ABORDARE ECHILIBRATĂ CENTRATĂ PE CETĂȚEAN ȘI INSTITUȚII
    Implementarea conceptului de reziliență națională ca element central al strategiei naționale pentru managementul integrat al crizelor trebuie să pună accentul pe cetățean în aceeași măsură în care se pune accent pe întărirea instituțiilor.
    De referință trebuie să fie asigurarea interoperabilității și integrării sistemului național cu structurile NATO și UE în domeniu. De asemenea, în sfera rezilienței cibernetice, USR va asigura pregătirea instituțiilor și a populației pentru situații de atacuri cibernetice, derularea unor programe de instruire a populației, a administrației publice și a sectorului privat, cu privire la amenințările,
    vulnerabilitățile și riscurile specifice utilizării spațiului cibernetic.
  • CENTRU NAȚIONAL INTEGRAT PENTRU REZILIENȚĂ LA NIVELUL PRIM-MINISTRULUI
    USR propune configurarea unei structuri (centru național) cu rol executiv în domeniul planificării integrate, organizării unitare și implementării coordonate a activităților din domeniul securității naționale, apărării României și managementului crizelor. Acest centru va realiza și coordona protecția infrastructurii critice naționale, va urmări realizarea interoperabilității cu structuri
    similare la nivel NATO și UE și va avea rol de pregătire a decidenților pentru acțiune în situații de criză. Nu în ultimul rând, centrul va gestiona programele pentru resursele materiale și umane necesare instituțiilor cu atribuții în gestionarea situațiilor de criză, în baza unui proces de planificare.
  • ASIGURAREA PROTECȚIEI INFRASTRUCTURII CRITICE
  • Societatea modernă este dependentă de funcţionarea neîntreruptă a unor sisteme critice care să asigure derularea proceselor economice, sociale, politice, informaţionale, militare și furnizarea de bunuri și servicii esențiale: sănătate, siguranţă, securitate. USR apreciază că principalele vulnerabilități în acest domeniu sunt: lipsa unor proceduri operaţionale standardizate de control, acceptate la nivel interinstituţional, proiectarea şi realizarea elementelor de infrastructură fără luarea în considerare a mecanismelor de apărare adecvate evoluţiei ameninţărilor și lipsa unor mijloace de detecţie şi de raportare rapidă a activităţilor nelegale sau a anomaliilor. USR își propune să dezvolte:
  • o abordare strategică, interinstituţională şi funcţională într-un sistem integrat al problematicii protecţiei infrastructurilor critice naţionale.
  • un proces de management al riscului, prin care să se evidențieze ameninţările și vulnerabilităţile infrastructurii critice definite și modalitățile de diminuare a acestora, pentru fiecare structură în parte, responsabilă/implicată.
  • un standard de evaluare a protecției infrastructurii critice. Acest standard va fi dedicat unei anumite infrastructuri, în funcție de opțiunile de back-up, și de nivelul de reziliență al domeniului/sistemului din care face parte infrastructura.
  • un set al analizelor de risc pe domenii prioritare prin includerea răspunsului la întrebările: „Ce se întâmplă dacă nu se realizează infrastructura critică necesară sau dacă este distrusă?”; „Cu ce o înlocuim, ce back-up avem?”

Al doilea aspect controversat este usurinta cu care sunt insusite idei dar mai ales superficialitatea punerii in practica de catre MAE.

Elemente de superficialitate in implementarea Centrului, dau doar cateva exemple:

  • rezilienta este un concept nou in Romania (cu exceptia unor sectoare tehnologice, mai ales nucleara, chimie, aviatie, IT) si poate ca la MAE nu s-a inteles ca are legatura in special cu politica interna si guvernare.
  • logic ar fi ca daca nu ai un centru si vrei sa il faci el trebuie sa produca elmente de substanta pentru guvernare si nu doar sa sustina diplomatia de vizibilitate ca o vitrina asa cum o organiza Nicolae Ceausescu pentru a impresiona senatorii americani veniti in vizita de documentare.
  • Centrul este o palarie prea mare pentru MAE, el trebuia sa fie in subordinea premierului si sa nu fie doar un pretext pentru a mai atrage fonduri de reprezentare si evenimente orgnaizate de MAE prin PNRR.
  • MAE nu are expertiza in acest domeniu, nici pe politici interne pentru rezilienta, nici nu are experti sa produca ceva relevant pentru cercrtare si nici nu are atributii si evident pana acum nu a demonstrat ca o structura de diplomatie va fi in stare sa coordonezee strategia guvernamentala care trebuie implmentata la nivel central si local. Insa MAE sa pricepe sa dea sigla, sala si cafeaua, care cafea este extrem de buna pot sa confirm.
  • Agenda interna pentru rezilienta nationala reiese ca nu este o prioritate pentru acest centru, se doreste doar ca se fie transformat centrul intr-o platforma de diplomatie publica. Ce va fi pe plan national e greu de anticipat pentru ca MAE nu are atributii si nici guvernul nu prea stie ce sa faca cu acest centru.
  • La inaugurare a reiesit din discursuri ca Centru va functiona prin ”organizare” de grupuri de lucru …”În prima etapă de activitate, E-ARC urmează să operaţionalizeze o serie de grupuri de lucru pe următoarele teme: rezilienţa societală; rezilienţa în domeniul tehnologiilor emergente şi disruptive; rezilienţa sistemelor de comunicaţii şi a noilor ecosisteme tehnologice; rezilienţa la crize şi urgenţe complexe; rezilienţa asigurării continuităţii guvernării şi a serviciilor esenţiale; rezilienţa infrastructurii de transporturi; rezilienţa statelor din vecinătatea NATO şi UE la influenţele antioccidentale ale actorilor statali şi non-statali.
  • Aceasta viziune este una sumara, neprofesionista si nu este nici macar noua. Aceste grupuri de lucru dedicate rezilientei la nivel national au functionat la Secretaritul General al Guvernului inca din 2016. Dupa summitul NATO de la Varsovia aliatii au trecut la dezvoltarea planurilor nationale de rezilienta si fiecare guvern a organizat grupuri de lucru. Rezultatele au fost si sunt modeste.
  • Pare ca noul Centru nu face altceva decat sa preia din functiile Secretariatului General al Guvernului si sa gestioneze ce se facea inca de pe vremea premierului Mihai Tudose. Nu e prea original si in plus este un semnal ca nici nu se pricep la ce vor sa faca dar au o idee clara sa delimiteze parohiile adminstrative.

Concluzii

  • centrul este un proiect slab dezvoltat.
  • o asumare politica serioasa ar fi trebuit sa prevada subordonarea Centrului la primul ministru.
  • proiectul are legatura doar cu strategia de imagine si prea putin cu o abordare strategica si sectoriala in guvernare.
  • Centru va deveni un vector al diplomatiei de forum si de evenimente, vor lipsi contributiile in sfera cercetarii si mai ales pentru dezvoltarea de politici pentru o viitoare strategie nationala de rezililenta.
  • din lista instituiilor partenere MAPN, SRI, SIE reiese implicarea doar a sectorului de securitate si aparare si pare ironic sa iti asumi obiective pe rezilenta societala si sa nu iti iei parteneri relevanti in acest sens.