Etichetă: Ucraina

Sistemul Patriot. Capabilitate sau fatalitate?

Pentru cei interesați de ”meandrele concretului” decizional când vine vorba de aprobarea dar și modificarea unui program major de înzestrare cum este sistemul Patriot, încerc să explic de ce ar fi bine sa nu ne grabim să credem că CSAT poate decide transferul sau donatia unui sistem Patriot catre Ucraina.

Din punct de vedere al cadrului general, MApN nu are o norma legala privind modificarea unui program major de înzestrare aflat în derulare din motive ce țin de o decizie politică la nivel executiv (Guvern sau CSAT) sau legislativ (Parlament). Deci decizii politice executive sau legislative se pot lua (OUG, Hotarari CSAT) dar ar fi nevoie de o bază legală.

Pentru contracte în derulare și doar la propunerea Guvernului după ce convine cu firma producătoare, Parlamentul poate să modifice Legea nr. 222/2017 pentru realizarea „Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)” . Monitorul Oficial, Partea I nr. 935 din 27 noiembrie 2017

În lege se spune clar configurația programului de înzestrare la Art. 1 ” a) atribuirea de către Guvernul României Guvernului Statelor Unite ale Americii a contractelor de stat tip Letter of Offer and Acceptance – LOA specifice Programului Foreign Military Sales – FMS pentru achiziţionarea, începând cu anul 2017, a 7 (şapte) sisteme de rachete sol-aer PATRIOT configuraţia 3+, respectiv a echipamentelor majore, mijloacelor de transport, materialelor, pieselor, echipamentelor de mentenanţă, muniţiei necesare, pachetului de suport logistic iniţial şi a serviciului de instruire, echipamentelor criptografice şi cu regim special;”

Deci numărul de sisteme dar și configurația la care sunt asociate costurile.

Legea aceasta nu poate fi amendată în CSAT dar același CSAT ar putea să avizeze un amendament la lege propus de Guvern și aprobat urgent de Parlament.

Un argument legislativ că nu CSAT poate să decidă îl găsim în INSTRUCȚIUNE din 26 ianuarie 2021 privind Sistemul de management al achizițiilor de echipamente militare destinate înzestrării EMITENT- MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE. Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 123 din 5 februarie 2021.

În această Instrucțiune din 2021 la Secţiunea a 3-a Autorități de decizie și management, în Articolul 13 se preciza că Parlamentul și Guvernul erau cele mai importante autorități de decizie.

Iar din 2023 se introduce foarte discret pe locul 3 și CSAT ca autoritate de decizie prin ORDIN (ordin de ministru) nr. M.145 din 12 iulie 2023 pentru modificarea și completarea Instrucțiunii privind Sistemul de management al achizițiilor de echipamente militare destinate înzestrării, aprobată prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.20/2021. EMITENT-MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE. Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 14 iulie 2023.

Vedeți și foto cu instrucțiunea din 2021 actualizata cu un ordin din 2023.

Concluzia este clară.

Dacă decidem să nu dăm, așa cum au decis Polonia, Spania atunci ne asumăm o decizie politică, cu bune dar și cu rele.

Dacă decidem să donăm, transferăm un sistem Patriot atunci ar urma legal acești pași de mai jos pentru că România nu a prevăzut o asemenea situație politică, legislativă și tehnică.

  1. Guvernul trebuie să decidă cu firma furnizoare modificarea acelor prevederi și eventual costuri care presupuneau instalarea, service, asistența pentru operaționalizare unor sisteme din contractul în derulare. Sau ne asumăm să ne menținem obligații inițiale.
  2. Inițaitivă legislativă  de amendare a Legii nr. 222/2017.
  3. Obținerea avizului/ aprobareaCSAT.
  4. Aprobarea în Parlament a amendamentului.
  5. Identificarea unei soluții de donare, transfer către Armata Ucrainei a sistemului. Deloc simplă conform birocrației românești.

Europa înainte și după Summitul NATO de la Vilnius

Europa înainte și după Summitul NATO de la Vilnius

Briefing profesional susținut de

dr. Claudiu Degeratu,

10 și 13 iulie 2023

Perioada de înscriere la briefing: 1- 9 iulie 2023.

Centrul Zona Vision lansează seria ”Briefing Profesional” care va cuprinde prezentări, conferințe și evenimente susținute de experți în relații internaționale, securitate și apărare. Aceste briefinguri au ca obiectiv general informarea și dezbaterea unor teme de actualitate pentru cei pasionați, jurnaliști, studenți și doctoranzi înscriși în programe post-universitare sau pentru cei care activează în instituții și organizații de profil.

PREZENTAREA BRIEFINGULUI

Briefingul se va desfășura conform principiului Chatham House, oricine participă la întâlnire este liber să folosească informațiile din discuție, dar nu are voie să dezvăluie cine a făcut vreun comentariu anume.

Briefingul explică contextul, tendințele, prioritățile, provocările și perspectivele imediate ale celui mai important eveniment NATO al anului, Summitul de la Vilnius din 11-12 iulie 2023. Modul în care NATO gestionează efectele conflictului din Ucraina, competiția strategică globală dar și imperativele adaptării și lărgirii Alianței și implicațiile pentru România vor fi unele dintre capitolele esențiale ale prezentării.

Briefingul va prezenta temele prioritare ale securității eurotlantice și modul în care NATO a pregătit o serie de răspunsuri, soluții și decizii la aceste provocări. Prezentarea va fi urmată de discuții care vor aprofunda, în mod flexibil, temele abordate sau cele asociate și care sunt de interes pentru participanți. Timpul total va fi de 2 ore din care expunerea va dura o oră, iar discuțiile o oră.

Pentru a oferi participanților un set de informații care să îi ajute să urmărească și să înțeleagă complexitatea acestui eveniment major din sfera securității euroatlantice. prezentarea este structurată în două sesiuni, prezentarea ante factum din 10 iulie și cea din 13 iulie post factum.

Taxa de înscriere pentru acest curs este de 200 de lei pentru studenți  și de 250 de lei pentru restul participanților.

  1. Desfășurarea briefingului:

– Briefingul se va desfășura online, pe platforma Zoom.

– Durata totală va fi de patru ore împărțite în două întâlniri a câte două ore.

– Fiecare întâlnire va avea o parte de expunere și una de discuții și dezbateri.

  • Descriere:

– Briefing ante factum- Miercuri, 10 iulie, 19:00- 21:00 – Securitatea euroatlantică și ecosistemul european de apărare

  1. Conflictul din Ucraina, securitatea europeană și problema reconstrucției.
  2. Transformare sau adaptare în ordinea europeană ?
  3. Agenda NATO și securitatea graniței de est.
  4. Provocări pentru regiunea Mării Negre și România.
  5. Agenda României pentru Vilnius.
  • Briefing post factum – Joi, 13 iulie, 19:00 – 21:00 Summitul NATO de la Vilnius. Rezultate, evaluări, perspective imediate.
  1. Analiza deciziilor și a documentelor finale.
    1. Evaluarea deciziilor politice și militare
    1. Perspective imediate de implementare a unor decizii.
    1. Decizii relevante pentru România. Implicații pentru agenda națională.

După încheierea briefingului, participanții vor completa anonim online un chestionar de evaluare.

Dr. Claudiu Degeratu Bio

Claudiu Degeratu are un doctorat în relații internaționale și studii europene la Universitatea Babeș-Bolyai. Este director al Centrului Zona Vision și profesor asociat al Facultății de istoriei, Universitatea București unde predă cursuri de analiza conflictului international și tehnici de negociere diplomatică în situații de criză. 

 În perioada 1997-2010, Claudiu Degeratu a ocupat diverse funcții de conducere în Ministerul Apărării Naționale, inclusiv director general pentru politica de apărare și planificare, responsabil pentru politicile NATO și UE. De asemenea, a fost șeful Secției de apărare a Delegației Permanente a României la sediul NATO din Bruxelles. Activitatea sa se concentrează pe consultanță, cercetare științifică în domeniile relațiilor internaționale, securitate națională și internațională, NATO și UE. Claudiu Degeratu participă frecvent la conferințe, dezbateri TV și radio.

CONDIȚIILE DE ÎNSCRIERE PENTRU BRIEFING

Activitatea  va avea loc online, pe platforma ZOOM.

Perioada de înscriere la curs: 1-9 iulie 2023.

Confirmarea participării la curs se face prin plata taxei de înscriere.

Taxa de participare se plătește integral, în avans, în contul:

ZONA VISION S R L

IBAN- RO53BTRLRONCRT0CK8879401

Swift – BTRLRO22

Participanții vor completa la rubrica de detalii plată: Numele și prenumele urmat de textul  ”Taxa participare briefing”.

Înscrierea:

După efectuarea plății, participanții vor transmite confirmarea (un printscreen dupa extrasul de cont sau extras de cont atasat in format pdf) la email: contact@claudiudegeratu.ro

Persoanele înscrise vor primi de la organizatori:

– invitația cu linkul pentru înregistrarea în lista participanților și

– linkul pentru conectare la platforma Zoom pentru cele două briefinguri.

Taxa de înscriere pentru acest curs este de 200 de lei pentru studenți  și de 250 de lei pentru restul participanților.

Data-limită a plății taxei de înscriere: 9 iulie 2023, ora 22:00.

Numărul celor care pot participa la acest curs este limitat la 50 de persoane

Important – informare privind colectarea datelor cu caracter personal

Organizatorul acestui eveniment este Centrul Zona Vision, email: contact@claudiudegeratu.ro reprezentat de Claudiu Degeratu.

Prin completarea formularului de înregistrare, vă dați acordul ca datele dumneavoastră de contact să fie colectate, prelucrate și stocate de organizatorul acestui eveniment, conform prevederilor Regulamentului UE 2016/679.

Datele cu caracter personal furnizate de dvs. prin acest formular (nume, prenume, e-mail, telefon, studii, profesie, vârstă) sunt colectate pentru a vă putea înscrie și participa la curs, precum și pentru a primi actualizări în legătură cu evoluția activităților Centrului Zona Vision.

Datele vor fi stocate pentru o perioadă de 24 luni. Aveți dreptul de a retrage consimțământul, dreptul de a solicita accesul la aceste date, ștergerea sau restricționarea prelucrării precum și dreptul de a face plângere la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Reforma printre mormintele Ucrainei

Mda, (un fel de Revolutie si reforma) marea dilema a politicianului european Bogdan Aurescu – „De asemenea, Aurescu a mai spus că va discuta despre cum poate fi ajutată Ucraina să facă reforme în condițiile actuale de război.” sursa stiripesurse.ro


Cum ? ca experienta avem, 10 de ani in Balcani plus 20 de ani de Afganistan si Irak. Am rezolvat dilema ? nu prea.


Nu Ucraina a ales razboiul, Rusia a ales razboiul. Va f imposibil si nerealist sa cerem Ucrainei sa se reformeze si sa castige razboiul si sa mai faca nu stiu cate alte lucruri in acelasi timp.


Ucraina are de dus un razboi.


Este usor sa pui obiective politice in fata unor imperative militare din teren dar nu vom putea impune Ucrainei sa castige razboiul prin reforme pe un teritoriu devastat.
Poate sa castige o natiune un razboi cu foi de parcurs facute dupa metodologii sectoriale din timp de pace ?


Se pare ca unii mai cred, dupa 30 de ani de razboaie, ca se poate.
Sa gandesti si sa pregatesti o reformă postbelica este cu totul altceva. Revenim la lectiile reconstructiei din Afganistan? Avem taria ?


Cand toate estimarile ne spun ca riscul de conflict pe glob creste, noi ce avem? un discurs european de o anumita factura in totala contradictie cu obiectivul UE de a a fi actor geopolitic.
UE este bun la reforme dar in geopolitica trebuie sa demonstreze ca va castiga războaie, militare, economice, culturale, cibernetice. Energetice hmm, cum stam la acest capitol?

Iar daca ai aliati, asociati, parteneri atunci trebuie sa demonstrezi ca ii poti ajuta sa castige razboaie.

Ucraina este in logica supravietuirii, va promite orice, reforme, planuri, decizii grele, orice, numai ca sa castige razboiul.

Intrebarea este in ce logica este UE ? In ce logica este Romania ? Cea a implicarii indirecte, a implicarii selective, a implicarii directe, a razboiului proxy, a supravietuirii, a neutralitatii active ?

Diplomatie de criza- simulare Ucraina

In aceasta seara am incheiat cursul Tehnici de negociere in situatii de criza, an 1, de la la Masterul de Tehnici diplomatice al Facultatii de istorie, Universitatea Bucuresti.

Am reusit sa organizez o simulare a unei reuniuni multilaterale pentru o conferinta de pace dedicata crizei din Ucraina.

Rezultatul a fost mult peste asteptari. Am crezut ca va fi mai greu, fiind online, dar a iesit foarte bine datorita studentilor. Sunt foarte multumit de rezultat, am reusit sa generez un efort de invatare si acumulare schimband abordarea. In loc sa generez un model de scenariu cu multe elemente fictive am folosit criza din Ucraina.

Le multumesc tuturor studentilor pentru efort si implicare.

Practic studentii au fost la prima lor simulare si sper ca le-a placut.

Aveti mai jos un material administrativ al simularii. Poate mai ajuta si pe altii.

Conferinta-internationala-de-pace-pentru-UCRAINA-Simulare-TDNSCDescarcă

Romania, Ucraina si cine, ce si cui doneaza ?

De fapt epopeea unui posibil ajutor militar al Romaniei pentru Ucraina acum incepe.

Din conferinta comuna Aurescu Kuleba reiese ca Romania nu a acordat un ajutor militar semnificativ, adica tehnica grea sau sisteme de lupta. Am dat veste, casti, am reparat niste elicopetere si cam atat. Presa va mai insista pe intrebarea de ce Bucurestiul nu acorda nimic.

In context, asa cum ne sta bine, a inflorit zvonistica deja ultracunoscuta. „Romania acorda ajutor militar dar este secret „. Nu stim ce inseamna asta. Daca iese bine atunci a fost meritul Romaniei, daca iese prost noi am ajutat dar altii sunt de vina.

Motivele din punctul meu sunt urmatoarele

  • Dupa 30 de ani de relatii reci cu Kievul este greu sa incepem peste noapte sa ne zbatem brusc si sa ne dam peste cap pentru Ucraina. Dureaza pana schimbam perceptia.
  • Si la nivelul clasei politice si in institutiile romanesti nu exista nici interes si nici nu exista un seniment de urgenta pe aceasta tema.
  • Atitudinea anti-ucraineana este mai raspandita decat credem si ne va afecta mult imaginea in anii ce vin.
  • Din punct de vedere politic se considera ca se obtin mai multe voturi daca vorbesti despre situatia grea a romanilor din Ucraina decat daca apreciezi ca razboiul de la vecini este mai periculos pentru Romania.

Faptul ca guvernul evita tema donatiilor catre Ucriana mai implica si altceva.

Daca vom insista destul de mult pe discutia despre ajutorul pe care Romania nu are cum sa il dea este foarte posibil sa ne cada pe cap si cateva surprize:

  • vom ajunge la concluzia ca Romania, tara NATO si UE, LIDER REGIONAL neincoronat are o Armata mai slab inarmata decat armata Ucrainei, tara care este pe cale sa devina fost candidat NATO.
  • vom ajunge la concluzia ca suntem nu suntem doar sub Ucraina la inzestrare militara, dar Romania nu are dotare militara nici pentru un razboi conventional de secolul 20, asa cum se desfasoara acum in Europa de est.
  • vom ajunge la concluzia ca perioada 2014-2022 a fost ratata de Armata Romaniei pe tema inzestrarii, modernizarii si a asigurarii stocurilor de rezerva.
  • vom ajunge la concluzia ca de fapt nu avem rezerve relevante pentru a duce un razboi si avem doar materiale pentru echipamentul si armele individuale si cam atat.
  • vom ajunge la concluzia ca nici legislatia pentru asigurarea stocurilor si rezervelor nu e chiar actualizata.
  • vom ajunge la concluzia ca nu avem proceduri si instructiuni pentru a acorda asistenta militara rapid si consistent.
  • vom ajunge la concluzia ca noua ne plac donatiile pe care le primim si cand e sa donam ceva am prefera de fapt sa vindem.
  • vom ajunge la concluzia ca e mai bine sa ne facem ca ne pregatim pentru o donatie pana cand americanii vor intelege de fapt ca donam ceva numai daca primim altceva la schimb de la americani. Si ne vom bucura.
  • vom ajunge la concluzia ca daca donam este posibil ca propria capacitate de lupta si nivel operational sa fie afectate. Pe scurt, daca donam este posibil sa ramanem fara stoc si chiar sa renuntam la ce folosim acum in mod curent.
  • Americanii vor ajunge la concluzia ca si noi avem nevoie de donatii. Sau ii vom convinge noi.
  • Moldovenii vor ajunge si ei la o concluzie.