Etichetă: Romania

Europa înainte și după Summitul NATO de la Vilnius

Europa înainte și după Summitul NATO de la Vilnius

Briefing profesional susținut de

dr. Claudiu Degeratu,

10 și 13 iulie 2023

Perioada de înscriere la briefing: 1- 9 iulie 2023.

Centrul Zona Vision lansează seria ”Briefing Profesional” care va cuprinde prezentări, conferințe și evenimente susținute de experți în relații internaționale, securitate și apărare. Aceste briefinguri au ca obiectiv general informarea și dezbaterea unor teme de actualitate pentru cei pasionați, jurnaliști, studenți și doctoranzi înscriși în programe post-universitare sau pentru cei care activează în instituții și organizații de profil.

PREZENTAREA BRIEFINGULUI

Briefingul se va desfășura conform principiului Chatham House, oricine participă la întâlnire este liber să folosească informațiile din discuție, dar nu are voie să dezvăluie cine a făcut vreun comentariu anume.

Briefingul explică contextul, tendințele, prioritățile, provocările și perspectivele imediate ale celui mai important eveniment NATO al anului, Summitul de la Vilnius din 11-12 iulie 2023. Modul în care NATO gestionează efectele conflictului din Ucraina, competiția strategică globală dar și imperativele adaptării și lărgirii Alianței și implicațiile pentru România vor fi unele dintre capitolele esențiale ale prezentării.

Briefingul va prezenta temele prioritare ale securității eurotlantice și modul în care NATO a pregătit o serie de răspunsuri, soluții și decizii la aceste provocări. Prezentarea va fi urmată de discuții care vor aprofunda, în mod flexibil, temele abordate sau cele asociate și care sunt de interes pentru participanți. Timpul total va fi de 2 ore din care expunerea va dura o oră, iar discuțiile o oră.

Pentru a oferi participanților un set de informații care să îi ajute să urmărească și să înțeleagă complexitatea acestui eveniment major din sfera securității euroatlantice. prezentarea este structurată în două sesiuni, prezentarea ante factum din 10 iulie și cea din 13 iulie post factum.

Taxa de înscriere pentru acest curs este de 200 de lei pentru studenți  și de 250 de lei pentru restul participanților.

  1. Desfășurarea briefingului:

– Briefingul se va desfășura online, pe platforma Zoom.

– Durata totală va fi de patru ore împărțite în două întâlniri a câte două ore.

– Fiecare întâlnire va avea o parte de expunere și una de discuții și dezbateri.

  • Descriere:

– Briefing ante factum- Miercuri, 10 iulie, 19:00- 21:00 – Securitatea euroatlantică și ecosistemul european de apărare

  1. Conflictul din Ucraina, securitatea europeană și problema reconstrucției.
  2. Transformare sau adaptare în ordinea europeană ?
  3. Agenda NATO și securitatea graniței de est.
  4. Provocări pentru regiunea Mării Negre și România.
  5. Agenda României pentru Vilnius.
  • Briefing post factum – Joi, 13 iulie, 19:00 – 21:00 Summitul NATO de la Vilnius. Rezultate, evaluări, perspective imediate.
  1. Analiza deciziilor și a documentelor finale.
    1. Evaluarea deciziilor politice și militare
    1. Perspective imediate de implementare a unor decizii.
    1. Decizii relevante pentru România. Implicații pentru agenda națională.

După încheierea briefingului, participanții vor completa anonim online un chestionar de evaluare.

Dr. Claudiu Degeratu Bio

Claudiu Degeratu are un doctorat în relații internaționale și studii europene la Universitatea Babeș-Bolyai. Este director al Centrului Zona Vision și profesor asociat al Facultății de istoriei, Universitatea București unde predă cursuri de analiza conflictului international și tehnici de negociere diplomatică în situații de criză. 

 În perioada 1997-2010, Claudiu Degeratu a ocupat diverse funcții de conducere în Ministerul Apărării Naționale, inclusiv director general pentru politica de apărare și planificare, responsabil pentru politicile NATO și UE. De asemenea, a fost șeful Secției de apărare a Delegației Permanente a României la sediul NATO din Bruxelles. Activitatea sa se concentrează pe consultanță, cercetare științifică în domeniile relațiilor internaționale, securitate națională și internațională, NATO și UE. Claudiu Degeratu participă frecvent la conferințe, dezbateri TV și radio.

CONDIȚIILE DE ÎNSCRIERE PENTRU BRIEFING

Activitatea  va avea loc online, pe platforma ZOOM.

Perioada de înscriere la curs: 1-9 iulie 2023.

Confirmarea participării la curs se face prin plata taxei de înscriere.

Taxa de participare se plătește integral, în avans, în contul:

ZONA VISION S R L

IBAN- RO53BTRLRONCRT0CK8879401

Swift – BTRLRO22

Participanții vor completa la rubrica de detalii plată: Numele și prenumele urmat de textul  ”Taxa participare briefing”.

Înscrierea:

După efectuarea plății, participanții vor transmite confirmarea (un printscreen dupa extrasul de cont sau extras de cont atasat in format pdf) la email: contact@claudiudegeratu.ro

Persoanele înscrise vor primi de la organizatori:

– invitația cu linkul pentru înregistrarea în lista participanților și

– linkul pentru conectare la platforma Zoom pentru cele două briefinguri.

Taxa de înscriere pentru acest curs este de 200 de lei pentru studenți  și de 250 de lei pentru restul participanților.

Data-limită a plății taxei de înscriere: 9 iulie 2023, ora 22:00.

Numărul celor care pot participa la acest curs este limitat la 50 de persoane

Important – informare privind colectarea datelor cu caracter personal

Organizatorul acestui eveniment este Centrul Zona Vision, email: contact@claudiudegeratu.ro reprezentat de Claudiu Degeratu.

Prin completarea formularului de înregistrare, vă dați acordul ca datele dumneavoastră de contact să fie colectate, prelucrate și stocate de organizatorul acestui eveniment, conform prevederilor Regulamentului UE 2016/679.

Datele cu caracter personal furnizate de dvs. prin acest formular (nume, prenume, e-mail, telefon, studii, profesie, vârstă) sunt colectate pentru a vă putea înscrie și participa la curs, precum și pentru a primi actualizări în legătură cu evoluția activităților Centrului Zona Vision.

Datele vor fi stocate pentru o perioadă de 24 luni. Aveți dreptul de a retrage consimțământul, dreptul de a solicita accesul la aceste date, ștergerea sau restricționarea prelucrării precum și dreptul de a face plângere la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Guvernarea Ciolacu

Primele directive ale guvernului Ciolacu încep ca în decembrie 1989 acolo unde Ceaușescu a lăsat România.


Alimente, să fie și să fie ieftine și Schengen, adică Europa.


Pentru alimente Ciolacu ii cere lui Isarescu (puternic controlat de perspectiva schimbarii din functie), cel de la operațiuni speciale valutare, aaa pardon Guvernator BNR să se ocupe.
Pentru Europa, le cere lui Odobescu (puternic controlat de Titus Corlatean si echipa) si Predoiu (puternic controlat de Cotroceni) sa se ocupe.


Ciolacu nu isi asuma nimic politic, cere solutii tehnice acolo unde se impun decizii politice care implica PSD dar premierul arunca pisica in zone tehnocrate.


Pe linie executiva/guvernamentala de interes national Marcel Ciolacu nu a condus nimic in viata lui.

A fost:
prefect interimar, în noiembrie–decembrie 2005
viceprimar pentru mandatul 2008–2012
vicepremier fără portofoliu în cabinetul condus de Mihai Tudose

De fapt guvernarea Ciolacu va fi o continua televizare a unui act de guvernare mimat.

Urmeaza un val de dezvaluiri scurse de PSD cu ce orori vor descoperi noii miniștrii din ”lunga si greaua mostenire a guvernului PNL-USR”.

Dar guvernare autentica de la Marcel Ciolacu nu vom avea.

Digitalizarea României. De la caravana lui ION la grup operativ pentru digitalizare

Ministrul S. Burduja vrea să facă digitalizarea României.

A început cu ION care va fi plimbat prin țară, fizic vorbind, ca ursu. Au dus ”obiectul cu oglinzi” fizic la liceu ca să vadă tinerii că ION există și poți să pui mâna pe el.

Urmează digitalizarea României în forță și evident ministrul vrea sa facă un Task Force, un Grup operativ la nivel guvernamental.

Ce a înțeles ministrul din acest obiectiv. Simplu. Task Force-ul nu funcționează fără oameni. Cineva trebuie să muncească. Soluția cu care ministrul a venit a fost să angajeze oameni noi pentru cel mai important proiect național.

Via Linkedin

Burduja nu a înțeles ce înseamnă un Task Force guvernamental. El crede că îl face cu ce oameni vrea el, angajează el niște specialiști de pe piața liberă.

Prin alte țări unde se face meserie și nu politică pe probleme guvernamentale, un task force este format din specialiști detașați cu mandat clar, o diviziune clară a rolurilor, cu ierarhie bine determinată și mai ales fiecare primește un set de obiective. Specialiști din guvern detașați, nu angajați acum repede să se apuce de treabă.

Eficiența task force-ului vine din realizare unei strategii prin care gestionezi competențe, expertiză și roluri DEJA EXISTENTE în domeniile integrate în cadrul task force-ului.

Nu faci angajări, ci detașezi specialiști care sunt deja experți pe domeniile lor din SFERA GUVERNAMENTALĂ. Scuze pentru subliniere dar este total aiurea ce face Burduja.

Cam acesta este nivelul de înțelegere și a modului de lucru jalnic de la Digitalizare. Oricum este grav dacă guvernul, Burduja, cineva responsabil nu poate detașa specialiști pe domenii guvernamentale și trebuie să apeleze la piața liberă. Și asta spune multe despre cum se tratează o prioritate a guvernului.

Un alt aspect este că tradiția noastră guvernamentală este să tratăm Task force-ul ca o corvoadă în plus pe lângă responsabilitățile zilnice. Așa că toată lumea fuge de un grup operativ. Doar în puține cazuri detașarea se face în mod profesionist când vine vorba de cooperare în grupuri inter-agenții.

În plus, activitatea Task Force-ului are un anumit nivel de confidențialitate iar cei care vin fără certificate de securitate vor sta mult și bine să primească aprobare. Sper totuși că vor proteja contrainformativ Digitalizarea României.

ION, blestemul iubirii, blestemul guvernării

Putem spune fără urma de tăgada, ca Guvernul Ciuca, ce zic eu Guvernul, însuși Premierul Ciuca a revoluționat comunicarea guvernamentala la nivel global.


Nimeni in aceasta galaxie nu s-a gândit sa își ia un consilier guvernamental de nivel clasa pregătitoare si sa il alfabetizeze in direct sa vada tot poporul ce tufa de Venetia este „consilierul ION”.

Ce sa înțeleagă liceeni din echipa de robotica de la liceul X sau Y care fac performantă de top mondial din dialogul:

Ion:- Ce trebuie sa știu despre România ?

Nicolae Ciuca:- România este o țara frumoasa cu oameni frumoși.

La următoarea sedinta de guvern vom afla ca Ion învață ca Ana are mere, mama gătește si tata munceste pe tractor.

Intrarea in Schengen ca trofeu electoral

Asa ar fi fost bine. Sa avem propria pozitie despre migratie in Europa.

Pentru ca migratia nu afecteaza doar spatiul Schengen. Mentalitatea asta ca e bine sa nu ne exprimam pe viabilitatea spatiului Schengen pentru ca nu suntem membri denota lipsa de strategie.

Adica vrem si noi in Schengen dar decidentii nostri hotarasc sa asistam pasivi la o dezbatere care vrea sa schimbe regulile jocului chiar in timpul candidaturii noastre. Adica „nu ne intereseaza cum va fi Schegenul si cum va funcționa in viitor, hai sa intram si dupa aia mai vedem”, cam asta facem de multi ani.

Suntem in sindromul candidatului etern.

Un exemplu este Victor Negrescu care declara ca „important este sa mentinem subiectul in atentie” pentru ca mai mult nu putem.

Ceva de genul, in exprimarea mea ” -Noi nu va deranjam cat modificati voi sistemul Schengen, dar sa nu uitati sa ne primiti si pe noi.”

Este interesant si argumentul cu banii pe care ii pierde Romania pentru ca nu este in Schengen. Ca se pierde timp la granita este adevarat dar uitam cat timp, bani si oportunitati de afaceri s-au pierdut pentru ca nu avem autostrazi.

Ideea ca brusc vom da o lovitura economica si ca dupa ce intram in Schengen „in 30 de zile” vom deveni o forta economica este iar o marota politicianista.

Cum gogoasa este si ideea ca dupa ce vom intra in Schegen Romania va putea sa participe din plin la reconstructia Ucrainei. Pai noi ne chinuim cu propriul nostru plan de reconstructie PNRR si acum venim cu pretentii sa participăm la reconstructia unui vecin de nustiu cate ori mai mare ca noi?

Pana nu intelegm ca trebuie sa avem dosare de negociere pregatite profesinist pe teme majore europene cu Olanda Austria Suedia si alte tari care pot specula conjunctura candidaturii noastre si ca la fiecare dosar ne trebuie cel putin „o centura de siguranta” nu vom putea securiza accesul nostru in Schengen.

Ar trebui luate toate dosarele europene de interes pentru Austria si analizate cu lupa. Daca chiar se pricep cei care sunt responsabili de afacerile europene de la noi ar trebui sa gaseasca o strategie da a nu lasa un interes austriac sa fie promovat fara ca Romania sa nu formuleze pozitie.

Coalitia PSD-PNL a tratat votul pe Schengen ca pe un trofeu electoral.

Daca ar fi fost tratat ca o prioritate strategica nu am fi avut actualul circ politic.

Un exemplu in acest sens.

In octombrie si noiembrie au existat luari de pozitii oficiale din partea premierului Nicolae Ciuca si a presedintelui K. Iohannis pe tema pregatirii votului din decembrie de la JAI. Nu doar ministrii de PNL au început sa comunice si sa faca lobi intens dar si europalamentarii PNL, PSD USR si altii. Si PSD si PNL calareau subiectul, inclusiv liderii de partid Ciuca si Ciolacu.

Intre timp, Olanda si Suedia au organizat dezbateri parlamentare cu vot, pe pozitia propriului guvern cu decizii, etc la noi se patina pe zona media.

Dupa esecul de la Consiliul JAI PSD a incercat sa capitalizeze electoral catastrofa dreptei.

Astfel, dupa vredict, pe 12 decembrie, Marcel Ciolacu, predesdintele PSD si Presedintele Camerei Deputatilor arunca vina in curtea Presedintelui K. Iohannis. Liderul PSD spune ca seful statului ar fi trebuit sa ceara mandat de la Parlament.

Adica Ciolacu stia oficial din octombrie de acest subiect si se trezeste pe 12 decembrie ca ce sa vezi nu s-a discutat in Parlament. Vorbim de Presedintele Camerei Deputatilor si de PSD care controleaza coomisiile de politica externa si de afaceri europene.

Marcel Ciolacu era obligat sa se autosesizeze.

Obligatia lui Marcel Ciolacu ca presedinte de Camera ar fi fost sa ceara oficial guvernului sa vina cu proiectul de mandat sa fie audiat, dezbatut iar presedintele K. Iohannis sa ceara Parlamentului un aviz pe mandat.

Ne explica cineva acesta sincopa parlamentara marca PSD PNL?

Lipsa de profesionalism, iresponsabilitate, oportunism electoral ?