Romania la s.a.

Am aflat, via Hotnews, ca pe 9 septembrie se va produce intalnirea dintre presedintele Iohannis si cancelarul Merkel. Cu alt prilej spuneam ca Romania este din ce in ce mai izolata. Acum avem o dovada mai clara. Conform unui comunicari de la Cotroceni, Hotnews titreaza: „Presedintele Klaus Iohannis se va intalni cu cancelarul german Angela Merkel pe 9 septembrie, la Berlin, potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale. Formatul de discutie este Germania – Romania – Belgia (premierul Charles Michel) – Luxemburg (premierul Xavier Bettel), potrivit sursei citate.

Ce avem noi in comun cu Belgia si Luxemburg cand vine vorba de viitorul Uniunii

Europene ?

Inteleg, nu vom fi primiti in formatul Visegrad, nu vom fi primiti sau nu contam in formatul cu Polonia, nici macar nu putem realiza un format regional cu Bulgaria, Grecia si Cipru ?!

Pe scurt, Germania ne vede la capitolul „si altele”, tari mici, sateliti sau greu de asimilat unor formate regionale.

Nu imi inchipui cum poate sa accepte Romania, presedintele Iohannis, un asemenea afront ? Ce sa discutam noi cu Luxemburgul la masa de fata cu cancelarul german ? Ce spectacole mai sunt prin Sibiu ? Ce noutati mai sunt prin targ ?

In apararea lui Lucian Boia

Am vazut ca circula pe net poze ale istoricului Lucian Boia la care pro-unionistii au inserat texte in care este apreciat ca tradator de tara si neam. Un efect al interviului dat de istoric in contextul declaratiilor ambasadorului american de la Chisinau. Ma rog, este o retorica cunoscuta, dar mult diluata, care ne aduce aminte de revista Romania Mare. Cei care ma cunosc stiu ca nu sunt un fan inrait „al lui Boia de la Humanitas”, eu il apreciez pe Lucian Boia, profesorul si istoricul mentalitatilor de acum 25 de ani.

Ca sa fiu scurt, asemnea atacuri ar trebui condamnate si sper ca mintile lucide din tabara pro-unionista sa inteleaga cateva chestiuni:

  • Actiunile lor cu cat devin mai pronuntat extremist-nationaliste cu atat vor oferi mai multe ocazii Rusiei sa manipuleze opinia publica din Moldova.

  • Actiunile lor nu trebuie sa imparta cetatenii romani in unionisti si „tradatori” pentru ca, la sfarsitul zilei, si cetatenii romani vor trebui sa se exprime pentru unirea sau nu cu Moldova.

  • Actiunile lor nu trebuie sa antagonizeze intelectualitatea doar pentru ca o parte dintre lideri ei sunt sceptici, realisti sau pus si simplu resping ideea cu argumente.

  • Actiunile lor din Romania nu trebuie sa devina agresive la adresa institutiilor statului pentru ca pana la urma statul roman este de fapt cea mai importanta resursa politica, economica si logistica pentru relatia cu Moldova.

  • Actiunile lor nu pot imbraca forma de gherila mediatica sau digitala la adresa cetatenilor romani pentru ca noi toti, mai devreme sau mai tarziu, vom asocia subectul unirii cu stari de tensiuni sociale si nu cu un eveniment pozitiv. Nu asa se face promovarea constructiva a unei eventuale decizii istorice.

  • Actiunile lor extremiste vor fi evaluate la nivel international prin prisma efectelor interne, a tensiunilor politice si sociale generate in Romania si asta nu va fi un semnal de incredere pentru alte tari.

Sa speram ca acum este mai clar  de ce nu este bine sa ne unim cu Moldova chiar cu pretul scindarii Romaniei.

 

Apariţie la Digi24

Emisiunea – Jurnalul de Seara 18 august 20 00

Deveselu de fapt nu are niciun fel de capacitate de a prelua pe termen scurt asemenea bombe. Obiectivul principal este ca Iranul și Rusia să nu mai aibă o prezență nucleară de descurajare în Turcia. Clar Rusia a pus problema prezenței și statutului unor trupe în interiorul bazei de la Incirlik. Acest lucru este de interes pe termen lung pentru Rusia”, a spus Dan Claudiu Degeratu.

Apariţie la Radio România Actualităţi

Emisiunea Euroatlantica – Provocările summitului NATO de la Varşovia, 8 iulie 2016

Radu Dobrițoiu: Domnule Claudiu Degeratu, iată, patru batalioane conturate, definite, de fapt, trei şi al patrulea este acum în curs de negociere, probabil, Canada va avea un rol important pentru cel de-al patrulea batalion. Dar, aici, unde avem de apărat şi facilităţile de la Deveselu, pe teritoriul României, se vorbeşte despre o brigadă românească în jurul căreia se va construi, la un moment dat, o componentă internaţională Cum putem interpreta aceste declaraţii ale lui Stoltenberg?

Claudiu Degeratu: Cred că secretarul general a descris foarte bine situaţia. România a venit mai târziu cu această propunere de angajare pentru operaţionalizarea unei capacităţi pe teritoriul românesc, care, într-adevăr, la final, dar numai la final, repet, să aibă o dimensiune multinaţională. Pentru orice fel de asemenea extindere a prezenţei Alianţei trebuie să existe un cadru pe care să se formeze ca unitate militară, pe care să se formeze această structură multinaţională. Deci, România va pune la dispoziţie, va face efoturi să pună la dispoziţie cadrul de brigadă, deci această unitate românească, la care se vor adăuga, se vor afilia contribuţiile altor aliaţi.

See more at: http://www.romania-actualitati.ro/provocarile_summitului_nato_de_la_varsovia-91813#sthash.2kVIzmWb.dpuf