Sistemul Patriot. Capabilitate sau fatalitate?

Pentru cei interesați de ”meandrele concretului” decizional când vine vorba de aprobarea dar și modificarea unui program major de înzestrare cum este sistemul Patriot, încerc să explic de ce ar fi bine sa nu ne grabim să credem că CSAT poate decide transferul sau donatia unui sistem Patriot catre Ucraina.

Din punct de vedere al cadrului general, MApN nu are o norma legala privind modificarea unui program major de înzestrare aflat în derulare din motive ce țin de o decizie politică la nivel executiv (Guvern sau CSAT) sau legislativ (Parlament). Deci decizii politice executive sau legislative se pot lua (OUG, Hotarari CSAT) dar ar fi nevoie de o bază legală.

Pentru contracte în derulare și doar la propunerea Guvernului după ce convine cu firma producătoare, Parlamentul poate să modifice Legea nr. 222/2017 pentru realizarea „Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)” . Monitorul Oficial, Partea I nr. 935 din 27 noiembrie 2017

În lege se spune clar configurația programului de înzestrare la Art. 1 ” a) atribuirea de către Guvernul României Guvernului Statelor Unite ale Americii a contractelor de stat tip Letter of Offer and Acceptance – LOA specifice Programului Foreign Military Sales – FMS pentru achiziţionarea, începând cu anul 2017, a 7 (şapte) sisteme de rachete sol-aer PATRIOT configuraţia 3+, respectiv a echipamentelor majore, mijloacelor de transport, materialelor, pieselor, echipamentelor de mentenanţă, muniţiei necesare, pachetului de suport logistic iniţial şi a serviciului de instruire, echipamentelor criptografice şi cu regim special;

Deci numărul de sisteme dar și configurația la care sunt asociate costurile.

Legea aceasta nu poate fi amendată în CSAT dar același CSAT ar putea să avizeze un amendament la lege propus de Guvern și aprobat urgent de Parlament.

Un argument legislativ că nu CSAT poate să decidă îl găsim în INSTRUCȚIUNE din 26 ianuarie 2021 privind Sistemul de management al achizițiilor de echipamente militare destinate înzestrării EMITENT- MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE. Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 123 din 5 februarie 2021.

În această Instrucțiune din 2021 la Secţiunea a 3-a Autorități de decizie și management, în Articolul 13 se preciza că Parlamentul și Guvernul erau cele mai importante autorități de decizie.

Iar din 2023 se introduce foarte discret pe locul 3 și CSAT ca autoritate de decizie prin ORDIN (ordin de ministru) nr. M.145 din 12 iulie 2023 pentru modificarea și completarea Instrucțiunii privind Sistemul de management al achizițiilor de echipamente militare destinate înzestrării, aprobată prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.20/2021. EMITENT-MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE. Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 14 iulie 2023.

Vedeți și foto cu instrucțiunea din 2021 actualizata cu un ordin din 2023.

Concluzia este clară.

Dacă decidem să nu dăm, așa cum au decis Polonia, Spania atunci ne asumăm o decizie politică, cu bune dar și cu rele.

Dacă decidem să donăm, transferăm un sistem Patriot atunci ar urma legal acești pași de mai jos pentru că România nu a prevăzut o asemenea situație politică, legislativă și tehnică.

  1. Guvernul trebuie să decidă cu firma furnizoare modificarea acelor prevederi și eventual costuri care presupuneau instalarea, service, asistența pentru operaționalizare unor sisteme din contractul în derulare. Sau ne asumăm să ne menținem obligații inițiale.
  2. Inițaitivă legislativă  de amendare a Legii nr. 222/2017.
  3. Obținerea avizului/ aprobareaCSAT.
  4. Aprobarea în Parlament a amendamentului.
  5. Identificarea unei soluții de donare, transfer către Armata Ucrainei a sistemului. Deloc simplă conform birocrației românești.

Europa înainte și după Summitul NATO de la Vilnius

Europa înainte și după Summitul NATO de la Vilnius

Briefing profesional susținut de

dr. Claudiu Degeratu,

10 și 13 iulie 2023

Perioada de înscriere la briefing: 1- 9 iulie 2023.

Centrul Zona Vision lansează seria ”Briefing Profesional” care va cuprinde prezentări, conferințe și evenimente susținute de experți în relații internaționale, securitate și apărare. Aceste briefinguri au ca obiectiv general informarea și dezbaterea unor teme de actualitate pentru cei pasionați, jurnaliști, studenți și doctoranzi înscriși în programe post-universitare sau pentru cei care activează în instituții și organizații de profil.

PREZENTAREA BRIEFINGULUI

Briefingul se va desfășura conform principiului Chatham House, oricine participă la întâlnire este liber să folosească informațiile din discuție, dar nu are voie să dezvăluie cine a făcut vreun comentariu anume.

Briefingul explică contextul, tendințele, prioritățile, provocările și perspectivele imediate ale celui mai important eveniment NATO al anului, Summitul de la Vilnius din 11-12 iulie 2023. Modul în care NATO gestionează efectele conflictului din Ucraina, competiția strategică globală dar și imperativele adaptării și lărgirii Alianței și implicațiile pentru România vor fi unele dintre capitolele esențiale ale prezentării.

Briefingul va prezenta temele prioritare ale securității eurotlantice și modul în care NATO a pregătit o serie de răspunsuri, soluții și decizii la aceste provocări. Prezentarea va fi urmată de discuții care vor aprofunda, în mod flexibil, temele abordate sau cele asociate și care sunt de interes pentru participanți. Timpul total va fi de 2 ore din care expunerea va dura o oră, iar discuțiile o oră.

Pentru a oferi participanților un set de informații care să îi ajute să urmărească și să înțeleagă complexitatea acestui eveniment major din sfera securității euroatlantice. prezentarea este structurată în două sesiuni, prezentarea ante factum din 10 iulie și cea din 13 iulie post factum.

Taxa de înscriere pentru acest curs este de 200 de lei pentru studenți  și de 250 de lei pentru restul participanților.

  1. Desfășurarea briefingului:

– Briefingul se va desfășura online, pe platforma Zoom.

– Durata totală va fi de patru ore împărțite în două întâlniri a câte două ore.

– Fiecare întâlnire va avea o parte de expunere și una de discuții și dezbateri.

  • Descriere:

– Briefing ante factum- Miercuri, 10 iulie, 19:00- 21:00 – Securitatea euroatlantică și ecosistemul european de apărare

  1. Conflictul din Ucraina, securitatea europeană și problema reconstrucției.
  2. Transformare sau adaptare în ordinea europeană ?
  3. Agenda NATO și securitatea graniței de est.
  4. Provocări pentru regiunea Mării Negre și România.
  5. Agenda României pentru Vilnius.
  • Briefing post factum – Joi, 13 iulie, 19:00 – 21:00 Summitul NATO de la Vilnius. Rezultate, evaluări, perspective imediate.
  1. Analiza deciziilor și a documentelor finale.
    1. Evaluarea deciziilor politice și militare
    1. Perspective imediate de implementare a unor decizii.
    1. Decizii relevante pentru România. Implicații pentru agenda națională.

După încheierea briefingului, participanții vor completa anonim online un chestionar de evaluare.

Dr. Claudiu Degeratu Bio

Claudiu Degeratu are un doctorat în relații internaționale și studii europene la Universitatea Babeș-Bolyai. Este director al Centrului Zona Vision și profesor asociat al Facultății de istoriei, Universitatea București unde predă cursuri de analiza conflictului international și tehnici de negociere diplomatică în situații de criză. 

 În perioada 1997-2010, Claudiu Degeratu a ocupat diverse funcții de conducere în Ministerul Apărării Naționale, inclusiv director general pentru politica de apărare și planificare, responsabil pentru politicile NATO și UE. De asemenea, a fost șeful Secției de apărare a Delegației Permanente a României la sediul NATO din Bruxelles. Activitatea sa se concentrează pe consultanță, cercetare științifică în domeniile relațiilor internaționale, securitate națională și internațională, NATO și UE. Claudiu Degeratu participă frecvent la conferințe, dezbateri TV și radio.

CONDIȚIILE DE ÎNSCRIERE PENTRU BRIEFING

Activitatea  va avea loc online, pe platforma ZOOM.

Perioada de înscriere la curs: 1-9 iulie 2023.

Confirmarea participării la curs se face prin plata taxei de înscriere.

Taxa de participare se plătește integral, în avans, în contul:

ZONA VISION S R L

IBAN- RO53BTRLRONCRT0CK8879401

Swift – BTRLRO22

Participanții vor completa la rubrica de detalii plată: Numele și prenumele urmat de textul  ”Taxa participare briefing”.

Înscrierea:

După efectuarea plății, participanții vor transmite confirmarea (un printscreen dupa extrasul de cont sau extras de cont atasat in format pdf) la email: contact@claudiudegeratu.ro

Persoanele înscrise vor primi de la organizatori:

– invitația cu linkul pentru înregistrarea în lista participanților și

– linkul pentru conectare la platforma Zoom pentru cele două briefinguri.

Taxa de înscriere pentru acest curs este de 200 de lei pentru studenți  și de 250 de lei pentru restul participanților.

Data-limită a plății taxei de înscriere: 9 iulie 2023, ora 22:00.

Numărul celor care pot participa la acest curs este limitat la 50 de persoane

Important – informare privind colectarea datelor cu caracter personal

Organizatorul acestui eveniment este Centrul Zona Vision, email: contact@claudiudegeratu.ro reprezentat de Claudiu Degeratu.

Prin completarea formularului de înregistrare, vă dați acordul ca datele dumneavoastră de contact să fie colectate, prelucrate și stocate de organizatorul acestui eveniment, conform prevederilor Regulamentului UE 2016/679.

Datele cu caracter personal furnizate de dvs. prin acest formular (nume, prenume, e-mail, telefon, studii, profesie, vârstă) sunt colectate pentru a vă putea înscrie și participa la curs, precum și pentru a primi actualizări în legătură cu evoluția activităților Centrului Zona Vision.

Datele vor fi stocate pentru o perioadă de 24 luni. Aveți dreptul de a retrage consimțământul, dreptul de a solicita accesul la aceste date, ștergerea sau restricționarea prelucrării precum și dreptul de a face plângere la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Sindromul 1968

Pentru ca circula o serie de documente scurse privind actualizarea unor situatii cu personalul in rezerva din sectorul bugetar pentru a se afla cine mai este apt combatant de lupta sau nu, vreau sa fac cateva comentarii.

Comentez mai ales pentru cei care acum alearga disperati sa dea dezmintiri, sa combata fake news si sa dreaga busuiocul cand este deja uscat si ofilit, tocmai bun de pus la ierbar.

Daca iti vine ideea sa rezolvi o problema restanta din legea pentru pregatirea populatiei sau a rezervistilor dupa ce ani de zile nu ai facut nimic ca Guvern, trebuia sa iti iei masuri de precautie pentru ca vei face acest lucru intr-un context tensionat. Iesi frumos, înainte de a trimite adresele respective, si anunti ca vei trimite adresele si ca respectivele documente nu au legatura cu vreun razboi care sta sa vina.

Este neprofesionist pentru un premier care se pretinde general al Armatei romane sa ordone, ca la trupa, executarea unui ordin cand de fapt trebuia sa stie ca trimiterea unei asemenea adrese este gaz pe foc in actualul context.

Ar fi bine sa iesim din Sindromul 1968 creat de Nicolae Ceausescu. Atunci, in august, liderul a condamnat cu vehementa invazia ruseasca in Cehosolvacia. Dupa aia disperat, confruntat cu zvonurile despre o posibila invazie sovietica in Romania, geniul din Carpati a ordonat sa se pregateasca populatia pentru aparare. Aparatul guvernului de atunci a primit ordin sa faca totul in secret ca sa nu induca panica in populatie si sa nu tensioneze relatia cu Moscova.

Ca si atunci si acum, cei de la Guvern, se spera sa nu faca valva, sa nu se creeze panica. Asta cand toti stiau si stim ca pasul logic urmator dupa un razboi intr-o tara vecina este ca statul roman sa pregateasca populatia si mai ales pe rezervisiti. Nu poti sa tragi semnalul de alarma si dupa aia sa te astepti ca lucurile sa revina la normal.

Nu poti sa nu faci nimic ani de zile pentru pregatirea rezervistilor si dupa aia sa iesi si sa acuzi pe altii ca răspândesc fake news cand tu nu ai facut un minim de efort sa comunici proactiv ce erai obligat prin lege sa faci. Acum culegi roadele propriei inactivitati si lipsa de responsabilitate politica.

Totul ar fi fost simplu daca prevederile din legi privind evidenta si pregatirea rezervistiilor ar fi fost gestionate profesionist si constant de catre MApN, alocand resurse, reformand sistemul fortelor de rezerva si mai ales dezvoltand o strategie de comunicare proactiva.

In realitate nimeni nu a urmarit aplicare prevederilor legii pentru ca ar fi presupus efort, interes si resurse. Acum este prea tarziu, oamenii nu inteleg decat partial iar dezmintirile rezolva partial.

Avem o Strategie nationala de aparare a tarii unde se vorbeste despre dezvoltarea capacitatilor de aparare, forte de rezerva si pregatir a populatiei. La CSAT in fiecare an se emite un comunicat in care Presedintele K Iohannis ne spune ca au fost indeplinite toate obiectivele si planurile. Ca trebuie sa stim ca suntem aparati.

Dar ghinion, acum vedem ca unii incep sa se agite sa rezolve ce trebuiau sa rezolve acum cativa ani imediat dupa 2014.

Principiul ficusului cu fermoar la gură

Geopoliticianul liberal O Raetchi ne spune pe ziare (com) ca liderii Romaniei stiau din toamna ca Rusia va invada si ca daia a fost pus premier Generalul Ciuca.

Nu comentez cultul ceaușist al personalității folosit de dl Reatchi pentur a reveni în grațiile cercului de la Cotroceni, voi ramane la tema noastră, lipsa de comunicare a ficusului.

Dupa dl Reatchi romanii aproape ca stiau de probabilitatea invaziei cu mult inainte sa afle si ministrul rus al apărării Soigu si restul generarilor din Armata rosie.

Dar noi nu am spus la nimeni, nu, nu, noi jucam strategic.

Articolul lui Raetchi este din seria ”Serviciile noastre sunt asa de bune ca nici lor nu le vine sa creada” noroc ca se gaseste unul ca dl. Raetchi si care ne arata adancimea, profunzimea si stralucirea …

Mai jos aveti argumentul suprem al oricărui trepăduș din sistem ”Noi știam dar nu am vrut sa panicăm populația.

Cam asa a fost si cu pandemia în ianaurie februarie 2020.

Nu avem voie sa comunicăm nimic pentru că panicăm.

Fraierii de lideri americani au anuntat pe 14 noiembrie in gura mare de la varful Casei Albe ca vine invazia. Câtă panică a stânit în România unde știrea s-a văzut pe toate canalele ? Asta nu mai spune Raetchi. Pentru prospătul director responsabil cu reziliența (un concept care presupune in alta tari să cooperezi cu un cetatean informat si avizat) important este sa avem încredere oarbă intr-un presedinte care preferă să ne ofere recomandări pentru sporturi de weekend și să nu ne îngriorăm că ar putea să vină rușii sau pandemia.

O Raetchi marele director peste rezilienta ar trebui sa stie:

  • nu poti construi incredere cu argumente post-factum de tipul ”vedeti ca am avut dreptate, au venit rusii asa cum stiam noi si ce bine e ca nu v-ați ingrijorat inutil ”
  • un comportament pro-activ in sfera comunicarii va fi mult mai apreciat decat 100 de argumente retorice cu ce s-ar fi putut intampla….
  • comunicarea unei situatii tensionate internationale venita din surse mutiple nu va putea fi gestionata si compensata prin tacerea liderilor nationali. Romanii nu mai sunt in bula comuncațională a sistemului inca din 1990.
  • Comunicarea proactiva presupune decizii care sa intareasca increderea. Evident ca din noiembrie pana in ianuarie la Guvern nu putem vorbi de decizii in acest sens. Nivelul de secretomanie este asa de mare ca doar un geniu al comunicarii ar fi putut sa faca minuni, dar cu un premier care are probleme de credibilitate si un presedinte cu probleme mari de comunicare Romania nu poate fi un reper. Si daca am fi stiut din august 2021 de inavzie, tandemul Ciucă- Iohannis nu reprezintă o sursă de incredere.
  • Serviciile secrete din Europa si SUA au inceput imediat dupa 2014 sa ofere cu regulariate informări oficiale publice, rapoarte publice și participă la audieri parlamentare despre activitatea Federație Ruse în diverse domenii vizând țările lor. Sunt deschiși și iși asumă să fie evaluați transparent în conformitate cu legea iar cetateanul s-a obișnuit cu informarea ritmică privind activitățile Rusiei.
  • În Romania sefii SRI SIE au venit la niște informări secrete după ce s-a declanșat invazia. Nici nu s-a pus problema să vină și șeful de la Informații militare. Nici nu s-a pus problema de raport public sau o informare profesionistă parlamentară. Practic trebuie sa il credem pe cuvânt pe O Raetchi și alții ca ei că trebuie să avem încredere, pentru ca directorii SRI si SIE nici macar nu au curajul să pronunțe sintagma ”Vă rog sa aveți încredere că ….”.
  • Populația intra in panica in doua cazuri: cand nu le spui nimic și realizeaza ca nu au destule informatii din surse credibile ca sa isi explice o criză sau razboi sau cand realizează că au fost mințiți si evoluția îi aruncă în fața faptului împlinit.
  • Cu o populatie lipsita de informatii si avand sentimentul neputinței/părasirii se creeaza cea mai mare vulnerabilitate societala.

Photo credit @cows_vikings

Lectura placuta

Via pagina Putereaacincea.ro autor Melania Cincea, am gasit un articol care merita recitit. Link catre intregul articol.

„Sistemul de securitate naţională suferă, da, şi din cauza plagiatelor. Plagiatul este un furt şi, ştim bine, „cine fură azi un ou, mâine va fura un bou”.Păi dacă unul fură când e pe băncile şcolii, unde miza este mică, atunci când va fi promovat într-o funcţie importantă ce face, va vinde onoarea instituţiei, interesele ţării? Deci, da, avem o problemă în academii şi în formarea acestor oameni – şi e mai gravă decât o vedem noi acum… – , dar avem o problemă, la modul general vorbind, cu nivelul foarte scăzut de educaţie.”