SIE, statistici, calcule si concluzii

Ma mira decizia presedintelui Iohannis de a numi un director la SIE dupa alegeri, adica undeva prin februarie 2017. Nu vad de ce sa perpetueze modelul anterior de fragmentare a conducerii politice a serviciului folosind solutia directorului interimar etern? Motivul ca Parlamentul este prea ocupat cu alegerile nu tine. Probabil ca presedintele nu doreste o negociere cu PSD pe tema asta si atunci asteapta un moment prielnic. Si mai probabil ca Iohannis va negocia functia cu PSD pentru alte obiective politice in loc sa procedeze ca Basescu care a oferit functia unora din opozitie.

Am facut un mic calcul pe care il gasiti in linkul de mai jos  si din care reiese ca pentru un plan managerial coerent, folosirea excesiva a directorului interimar de fapt fragmenteaza actul de conducere.

Click pe link sie

 

 

Armata europeana-trocuri a la roumaine

Am citit interviul lui Cristian Diaconescu de pe Curs de guvernare-textul integral aici.

Am doua nedumeriri.

Prima legata de raspunsul lui Diaconescu:

cursdeguvernare.ro: Revenind la inițiativa armatei europene. Ne grăbim?

Cristian Diaconescu: Din perspectivă națională, cred că președintele Iohannis s-a referit la sprijinirea ideii pe care urmează să o dezbatem, sper, să o discutăm. Repet, nu este nimic concretizat astăzi, când vorbim.

După Bratislava nu a existat un punct de vedere de substanță, agreeat de toate statele membre în legătură cu această inițiativă.

Probabil ca Diaconescu a uitat ca Romania, ca tara semnatara a Tratatului de la Lisabona a fost de acord inclusiv cu:

Articolul 49. pct.3

Pentru punerea în aplicare a politicii de securitateşi apărare comune, statele
membre pun la dispoziţia Uniunii capacităţi civileşi militare pentru a contribui la
obiectivele definite de Consiliu. Statele membre care constituie în comun forţe
multinaţionale pot, de asemenea, să le punăla dispoziţia politicii de securitate şi apărare comune.

Aticolul 50. pct.

Misiunile prevăzute la articolul 28 A alineatul (1), în cadrul cărora Uniunea poate
recurge la mijloace civileşi militare, includ acţiunile comune în materie de dezarmare, misiunile umanitareşi de evacuare, misiunile de consiliereşi de asistenţăîn probleme militare, misiunile de prevenire a conflictelorşi de menţinere a păcii, misiunile forţelor de luptăpentru gestionarea crizelor, inclusiv misiunile de restabilire a păciişi operaţiile de stabilizare dupăîncetarea conflictelor. Toate aceste misiuni pot contribui la combaterea terorismului, inclusiv prin sprijinul acordat ţărilor terţe în combaterea terorismului pe teritoriul acestora.

Crede cumva domnul Diaconescu ca Romania se va opune in Consiliu la o misiune sustinute de Paris si Berlin de gestionare a unei crize din Balacani si ca Iohannis va refuza solicitarea de participare la misiune ?

A doua nedumerire se leaga de speranta lui Diaconescu ca Parisul si Berlinul sa accepte sa faca troc cu Bucurestiul pe subecte NATO si UE. Un fel de „vreti ca Romania sa sustina Armata europeana ? Atunci participati si voi la Brigada multinationala din sud-est si sa sustineti scutul anti-racheta.”

cursdeguvernare.ro: Noutatea este că ne confruntăm cu nevoia de a mișca rapid trupe în interiorul UE.

Cristian Diaconescu: De acord, într-o formă sau alta chestiunea aceasta trebuie rezolvată. După cum trebuie rezolvată și duplicarea deciziei militare.

Pare individualist, dar cred că merită discutată chestiunea și din perspectivă națională: deocamdată nu avem o istorie extrem de pozitivă în ceea ce privește raportarea, alta decât cea politic generală, a unor state europene la problemele de securitate cu care se confruntă direct România.

Un foarte bun semnal ar fi, iată, ca Franța și Germania să dorească să participe la constituirea Brigăzii Multinaționale din România.

Sau să joace un rol cât se poate de clar în ceea ce privește comandamentele din România.

Sau să se alăture României în ceea ce privește răspunsurile și clarificările necesare în ceea ce privește caracterul defensiv al scutului.

Vorbim de atitudini care au lipsit total până astăzi.

Fara sa intru in detalii, acest tip de troc trans-institutional NATO-UE a mai fost incercat de Romania, pe timpul presedintiei anterioare si a dus la blocarea unor canale bilaterale, mai ales cu Parisul.

Chiar ma mir, pentru ca Diaconescu ar fi trebuit sa stie ca Romania, izolata cum este, pentru ca nu avem nici macar un grup regional UE care sa ne sustina, nu va putea bloca in UE o initiativa multilaterala militara, in schimb Parisul si Berlinul au o capacitate foarte mare de influenta in NATO. Ar fi o naivitate si mai mare, ca fostul nostru ministru de externe sa creada ca SUA va convinge Franta si Germania, la rugamintile noastre, sa vina la Brigada noastra cand deja aceste tari contribuie majoritar pe flancul nordic.

Mesajul Rusiei

Din interviul  Ambasadorului Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valery Kuzmin acordat TVR am retinut un mesaj clar. In problema prezentei sistemului anti-racheta in Romania, Rusia ar dori mai mult decat asigurari de la Washington si Bucuresti, se vrea un document, un acord prin care Rusia sa fie asigurata in scris de catre Bucuresti ca sistemul nu vizeaza Federatia Rusa.

Proiectul de tara

Am aflat ca Presedinitia a lansat proiectul de tara, initiativa de care se va ocupa o comisie prezidentiala. Nu comentez acum oportunitatea proiectului, cred doar ca este o incercare a Presedintelui de a sincroniza procesul intern de reflectie cu cel la nivel european referitor la viitorul Uniunii. Probabil totul a fost declansat la sugestia Bruxellesului.

Nu comentez componenta comisiei dar constat că de fapt nu exista nimeni care sa provina din economia de piata. Sectorul economic este lipsa. Degeaba introduci 3 bancheri si un consultant ca nu sunt reprezentativi.

Imi aduc aminte ca la proiectele de anvergura importante pentru Europa nu sunt exclusi reprezentantii economiei de piata.

Exemple.

In 2010, Grupul de personalitati pentru elaborarea Conceptului Strategic NATO a avut ca secretar al grupului pe Jeroen van der Veer – President and Chief Executive Officer of Royal Dutch Shell PLC.

In 2016, Grupul de personalitati UE care a elaborat raportul Preparatory Action on Common Security and Defence Policy (CSDP) cuprinde, dau doar inceputul listei din care se vede cata industrie privata se implica in documentele strategice UE.

Fernando Abril-Martorell, CEO of Indra
Carl Bildt, former Prime Minister of Sweden and Minister of Foreign Affairs
Antoine Bouvier, CEO of MBDA
Håkan Buskhe, CEO of Saab
Paul de Krom, former Secretary of State for Social Affairs and Employment, President
and CEO of TNO, a Dutch applied research organisation
Tom Enders, CEO of Airbus Group
Michael Gahler, MEP, European Parliament Rapporteur for the Commission’s Communication on defence
Elisabeth Guigou, President of the Foreign Affairs Commission of l’Assemblée Nationale,
former Minister of European Affairs, of Justice and of Employment
Ian King, CEO of BAE Systems

Recomandarea mea este sa ne facem temele mai temeinic.