Uniunea Europeana- lectii invatate si ce nu a mers

Ieri am raspuns la doua teme, lectii invatate in UE si ce nu a mers/merge pe timpul crizei pandemice. Multumesc autorului Gabriel Bejan care a publicat la Hotnews o sinteza a punctelor mele de vedere. Articolul il gasiti aici Ziua Europei cu cetățenii în izolare. Ce lecții trebuie să învețe UE din criza COVID-19

Mai jos puteti citi pe larg concluziile la cald care consider ca definesc actuala performanta a UE in cele doua capitole (evident evaluarea activitatii UE pe toata perioada crizei ar trebui sa fie mult extinsa cu alte capitole, dar m-am rezumat acum doar la acestea doua-lectii invatate si ce nu a mers).

Lecții învățate

Ineficiența unor mecanisme europene vine nu din faptul că sunt integrate ci din faptul că există prea puțină integrare europeană.

Sprijinul european prin setul de măsuri, derogări, asistență și realocare între programe operaționale  chiar dacă nu a fost omogen și extrem de rapid a reușit să ofere mai multă încredere guvernelor naționale să ia măsuri economice, medicale și sociale curajoase și sensibile.

Criza solidarității europene manifestată încă din anii precedenți s-a dovedit o vulnerabilitate majoră pe perioada crizei. Instituțiile europene nu s-au bucurat nici de sprijin prea mare și nici de încredere și asta a generat un proces lent de luare a unor decizii. 

Ne trebuie un mecanism de criză pentru momentele în care dialogul politic european trebuie transformat in decizii rapide. Actualul mecanism cu ședințe greoaie ale Consiliului a fost deficitar și a dus la divizarea în cele două curente. State care cereau ajutor economic masiv și cele se opuneau unui program european economic de criză au preferat polemica. Comunicare unor asemenea stări de indecizie s-a făcut defectuos și asta a blocat în lanț și alte decizii.

Ar trebui să existe un plan european pentru crize complexe. El există doar pentru cazul în care UE asigură asistență pentru țări non-Europene dar ar fi indicat să existe și un plan intern dedicat unor situații din spațiul UE în care ar trebui combinate elemente de asistență economică, militară, logistică, informații, protecție granițe, medicală.

Ar fi nevoie de mai multă voință politică și noi mecanisme, fonduri, asistență pentru a implementa la nivelul național al statelor membre toate recomandările privind anticiparea și pregătirea unor scenarii proaste.

Ar trebui regândit diviziunea muncii între statele membre și Uniunea Europeană când vine vorba de intervenții rapide. Statele membre ar trebui să aibă proceduri standard de intervenție în situații de criză comune pentru că așa pot fi ajutate instituțiile europene să  anticipeze necesarul de sprijin la nivel european.

O altă prioritate ar fi creșeterea gradului de interoperabilitate între sistemele naționale diverse, achiziții medicale, informaționale, transport, financiare și cercetare științifică.

UE nu are capacități de coodonare a unor planuri de reacție rapidă europene și/sau naționale pentru crize complexe. Chiar dacă există structuri cu atribuții, inițiative și programe rezultatul a fost modest și ar fi bine să se decidă în urma unei analize oneste, profesioniste, politice dacă nu cumva este un obiectiv prea ambițios și se regândește arhitectura.

Ar fi nevoie de un mecanism european de sincronizare al planurilor naționale pentru situații de urgență care au profil de criză la nivel european astfel încât dacă este nevoie să se instituie stare de pre-alertă, alertă și urgență la nivel european și care sp fie urmat automat de declanșare unui plan european gata pregătit.

Ce nu a funcționat

Responsabilii cu anticiparea strategică din structurile europene nu au reușit să convingă structurile de decizie din UE să sporească pregătirile pentru scenarii globale negative. Evident nu a funcționat nici la nivelul statelor membre. Cu toate că există directive europene și planuri de acțiune, o pregătire serioasă pentru o pandemie globală a fost un non-subiect pentru planificarea strategică europeană și națională.

Statele membre UE nu au fost pregătite să schimbe rapid prioritățile politice pentru a evita un dezastru care se poate propaga în lanț la nivel european.

Dialogul politic european s-a redus extrem de mult și a fost mai mult un prilej de a gestiona impactul negativ asupra imaginii politice al celor implicați.

Mecanismele de coordonare europene transfrontaliere între spațiul Schengen și restul țărilor non-Schengen au fost greoaie.

Mecanismul european pentru urgențe civile s-a dovedit că este departe de a fi o capablitate bine structurată, autonomă și relevantă pentru situațiile în care se impune prezența sa.

Asistența europeană pentru fluxul de cetățeni europeni intracomunitari a lipsit.

Cooperare transatlantică (UE-SUA) a fost la cote foarte joase.

Evaluarea aacesta est euna provizorie pentru ca nu am acces la toate datele relevante si criza inca nu s-a terminat dar pentru primele 60-90 de zile de criza acopera majoritatea concluziilor mele privind performanta UE.

UE si Romania la inceputul unei noi etape.

Acum ca s-a incheiat epopeea negocierilor pentru functiile importante din institutiile europene si stim nume si persoane am cateva panseuri.

Echipa franco-germana a functionat si s-a adaptat la ce urmeaza, nu la ce si-ar fi dorit cei doi lideri Merkel si Macron. Echipa aleasa e mai pe profilul lui Macron, mai tehnocrata, fara floricele lui Juncker si fara o Mogherini prea discreta.

Mie imi place echipa, altii sunt dezamagiti ca nu sunt super lideri, super personalitati si alte genii planetare. Nu au de unde sa mai vina, cam asta e ce avem si oricum Macron nu cred ca ar suporta sa existe personalitati prea independente cu mai multa carisma decat el sau mai active, asa ca ne descurcam cu acestia.

Au mai comentat unii ca negocierile au fost un esec, ca s-au prelungit, ca a fost cu suspans. Nu e nimic dezamagitor, cu aceasta configuratie in care a aparut al treilea jucator mare, Renew Europe, jocul se schimba iar Macron chiar este hotarat sa rastoarne masa linistita a popularilor si socialistilor. Bun venit in poligon.

Romania ? aici dezamagire cat cuprinde. Dezbatere la noi pe procesul de negociere ? ioc. Ceva actiuni pe la Bruxelles pentru a impune o idee macar din pozitia nationala ? ioc. Ceva eforturi de comunicare din partea Presedintelui Iohannis? prea putine si mai mult legate de inertia posturii prezidentiale cu care am fost obisnuiti. Macar la bulgar s-a vazut ca incearca mici cascadorii.

Ce facem mai departe ? Daca ne uitam la cat de slaba a fost reuniunea UE de la Sibiu si care a generat o agenda strategica 2019-2024 si mai slaba, singurul subiect cu adevarat fierbinte va fi Armata europeana. Separat, probabil ca zona euro va fi adevarata miza pentru Macron si viitorul cancelar german. In rest ne vom bate capul cu aceleasi probleme, Brexit, buget, refugiati, solidaritate europeana.

Pentru Romania viitorul va aduce un comisar pe masura prestatiei echipei Presedinte-Guvern, adica ne vom multumi cu ceva si nu vom iesi din rand sa ne luam de gat cu oponenti. Care oponenti vor aduce super-candidaturi pentru comisari, vor avea strategie de tara si coerenta si proactiva. Romania nu se agita, a avut grija Lucian Blaga sa ne explice ca vesnicia e produs traditional romanesc.

Romania are nevoie de oameni liberi

De ce e.u. #yes la vot ?

Cei care ma cunosc de mai multi ani stiu ca sunt foarte exigent cu ofertele electorale si din acest motiv intorc pe toate fetele ideea de a merge la vot sau nu.

De multe ori fac pe avocatul Diavolului pana in preziua votului si a doua zi merg la vot.

In cazul meu, motivatia nu este din capitolul cu viitorul copiilor, situatia grea a parintilor, disparitia satului romanesc, aparitia suveranistilor, nu imi place Dragnea dar nici Dinamo, disparitia a ceva, aparitia a ceva. Nu, eu am alte motive.

Voi merge la aceste alegeri europarlamentare din trei motive.

Primul, am evaluat si cred ca reprezentantii PSD au sansa sa devina minoritari in grupul de europarlamentri ai Romaniei. Daca avem participare mare la vot, repezentantii PNL si ai Aliantei 2020 USR Plus pot depasi numeric pe PSDisti. Trebuie sa avem o voce mai puternica pro-europeana care sa riposteze la propaganda PSDista din Parlamentul european.

Al doilea motiv este atitudinea anti-europeana a PSD si perspectiva de a intra in grupul european eurosceptic care se consolideaza plus o izolare crescanda a Romaniei. Deci ies la vot ca sa votez impotriva curentului eurosceptic din Romania.

Al treilea motiv este ca votul la europarlamentare este primul moment in care putem sa sanctionam guvernarea PSD instalata din 2014 incoace. Noi cei care nu suntem multumiti de guvernul PSD avem acum ocazia sa le dam un cartonas galben.

Nu stiu toate motivele pentru care nu iesiti la vot. Unele le cunosc si le inteleg, sigur vrem partidul perfect si candidatul ideal, dar in Romania nu exista asa ceva. Altele tin de rutina si dezgust, altele de atitudinea fata de viata voastra. Prea suntem legati de cauze, situatii, oameni si lucruri care ne tot trag in jos, de partide si lideri care ne baga in transee cand noi am vrea sa zburam la 10.000 de meri, unde totul este luminos si pictat in culori deschise.

Si cunosc senzatia aia, te uti la soare ca prin zabrele, iar orizontul e patrat si filtrat de termopan. Am vrea toti sa vedem lucrurile perfect aranjate si perfect luminate in viata nostra iar orizontul sa nu se opreasca in lozinca partidului pusa pe blocul de peste drum.

Acest vot ne poate da putin speranta.

Si mai trebuie sa stiti un lucru, dreptul de vot ne face oameni liberi.

Iar Romania are nevoie de oameni liberi.

Ultima saptamana de campanie

Am impresia ca PNL a abordat strategia de campanie ca o cursa pe distante scurte unde viteza conteaza. Probabil calculul a fost ca referendumul va fi al doilea vehicul de campanie. In ultima saptamana , in materie de campanie probabil PNL va incerca o ultima lovitura de imagine, in stilul clasic prin tv.

La Alianta 2020 s-a mizat pe potentialul lui Dacian Ciolos, pe prezenta online si pe reteaua din teritoriu a USR. Dacian inca nu are alura de lider de partid si va mai dura pana la o adaptare la noul statut deci Plus mai are de muncit mult macar si pentru a reduce decalajul de organizare fata de USR. Alianta ar fi putut fi mai creativa in materie de evenimente. Prezenta pe Facebook ramane nucleul strategiei Aliantei 2020. Pentru ultima saptamana de campanie Alianta 2020 se va concentra pe online si pe diaspora. Problema mobilizarii in cazul Aliantei 2020 este mai impotanta decat daca mesajul electoral ajunge la grupurile tinta.

PSD a revenit la profilul de tanc de campanie. Baronii au primit cam tot ce s-a putut in materie de promisiuni guvernamentale si din partea lui Dragnea. Lipsa unor disensiuni interne releva ca PSDistii sunt multumiti de cum a decurs campania si cu estimarile de procente. In precampanie PSD a studiat bine si a folosit punctele slabe din discursurile PNL si Aliantei 2020 pentru a construi propriile mesaje. Probabil pentru ultima saptamana de campanie presedintele Iohannis va fi subiectul unui ultim atac electoral din partea PSD.

Alegerile europarlamentare, partidele si softurile de campanie

Softurile de campanie sunt deja o realitate dar nu despre aceasta realitate vreau sa scriu. Ma gandeam la o schita de matchmaking  intre profilul partidelor de la noi si tipul de software – ul care ar putea fi folosit in activitatea de campanie. Intrebarea principala ar fi care produs s-ar potrivi cel mai bine pe profilul partidelor de la noi pentru alegerile europarlamentare?

Vreau sa spun ca nu cunosc ce software folosesc partidele din Romania pentru strategie, gestionarea activitatilor, a campaniilor si relatia cu sustinatorii, etc. Cred ca imi este si putin teama sa intreb ca sa nu primesc raspunsuri de tipul ”facem baze de date cu membri”, ”se ocupa fostul jurnalist care are o firma de relatii publice si trimite newslettere”, ”avem pagina si grupuri pe Facebook mai multe ca ei” , ”nu ne trebuie, noi avem intalniri dese in tara”.

Haideti sa vedem ce programe cred s-ar potrivi partidelor noastre.

Partidul Social-Democrat

Primul soft ar fi, ca pentru orice partid de stanga,  NationBuilder. Networkprobabil unul dintre cele mai cunoscute programe folosit in SUA de catre democrati, inclusiv de Barack Obama in 2008. Democratii americani au invatat lectia si folosesc frecvent softul dar nici republicanii nu il evita. Pe scurt, agentia a pornit de la conceptul unei platforme de implicare comunitare si s-a dezvoltat foarte mult. Ar fi util PSDului ? probabil ca da. NationBuilder are si un produs numit NationBuilder Leader bun pentru Liviu Dragnea.

Partidul National Liberal 

Pentru liberali foarte util ar fi Blue State Digital.  Aceasta este o agentie pentru strategii digitale care ofera instrumente de advocay, consultanta si sprijin strategic. Si istoria acestei agentii se leaga de campaniile lui Barack Obama, un adevarat promotor al noilor instrumente digitale politice sau civice.

Uniunea Salvati Romania

Pentru ca este un partid inovativ, USR ar putea fi interesat de tendinta mai recenta in domeniul strategiilor de campanie, lansarea unui marketplace pentru solutii de campanii. Modelul vine tot de la democratii americani care au lansat I Will Run . Necesitatea acestei abrordari este simpla. Cand ai un numar semnificativ de oferte tehnice, de servicii si consultanta si vrei sa aduci antreprenorii din domeniul IT mai aproape de un beneficiar politic atunci trebuie sa creezi o interfata care sa faciliteze accesul, sa genereze feedback rapid si sa promoveze ce este nou.

+PLUS

Dezvoltat  mai greu si cu sincope, PLUS are doua componente inegale, structura politica, in dezvoltare si cea civica care a progresat mai mult in teritoriu. Pentru a valorifica mai mult dimensiunea civica cea mai potrivita solutie mi se pare  NGP VAN. Punctele tari ale celor de la NGP VAN sunt experienta in gestionarea campaniilor, instrumentele dezvoltate pentru contactul direct si sistemul de gestionare al voluntarilor.

 

Nu stiu cat de util este exercitiul, dar  mi se pare ca obiectivele unor partide, cum ar fi prezenta online, campaniile digitale, angajarea publicului, organizarea evenimentelor si derularea campaniilor ar putea sa fie mai usor de gestionat cu instrumente gata dezvoltate. Episoadele cu secretari generali de partide care suna pe rand responsabili judeteni sa vada cum merge votul vor mai fi in Romania insa intre timp alte partide au trecut la alt nivel, digital. USR este singurul partid care a reusit trecerea la o infrastructura digitala consultativa si decizionala. Membrii sunt consultati direct pe diferite teme si voteaza online cand este de votat ceva. Este un model si un pas important, insa USR si celelalte partide nu trebuie sa se opreasca aici. Daca pentru membri de partid, integrarea digitala a fost realizata ramane ca sa depasim faza de ”Facebook” pentru votantii si in general pentru cetateni care sunt vizati de campaniile partidelor. Exemplele date de mine mai sus privind  diverse solutii IT au fost in acest sens. Competitia politica nu se castiga pe Facebook ci in mintile votantilor.