Romania are nevoie de oameni liberi

De ce e.u. #yes la vot ?

Cei care ma cunosc de mai multi ani stiu ca sunt foarte exigent cu ofertele electorale si din acest motiv intorc pe toate fetele ideea de a merge la vot sau nu.

De multe ori fac pe avocatul Diavolului pana in preziua votului si a doua zi merg la vot.

In cazul meu, motivatia nu este din capitolul cu viitorul copiilor, situatia grea a parintilor, disparitia satului romanesc, aparitia suveranistilor, nu imi place Dragnea dar nici Dinamo, disparitia a ceva, aparitia a ceva. Nu, eu am alte motive.

Voi merge la aceste alegeri europarlamentare din trei motive.

Primul, am evaluat si cred ca reprezentantii PSD au sansa sa devina minoritari in grupul de europarlamentri ai Romaniei. Daca avem participare mare la vot, repezentantii PNL si ai Aliantei 2020 USR Plus pot depasi numeric pe PSDisti. Trebuie sa avem o voce mai puternica pro-europeana care sa riposteze la propaganda PSDista din Parlamentul european.

Al doilea motiv este atitudinea anti-europeana a PSD si perspectiva de a intra in grupul european eurosceptic care se consolideaza plus o izolare crescanda a Romaniei. Deci ies la vot ca sa votez impotriva curentului eurosceptic din Romania.

Al treilea motiv este ca votul la europarlamentare este primul moment in care putem sa sanctionam guvernarea PSD instalata din 2014 incoace. Noi cei care nu suntem multumiti de guvernul PSD avem acum ocazia sa le dam un cartonas galben.

Nu stiu toate motivele pentru care nu iesiti la vot. Unele le cunosc si le inteleg, sigur vrem partidul perfect si candidatul ideal, dar in Romania nu exista asa ceva. Altele tin de rutina si dezgust, altele de atitudinea fata de viata voastra. Prea suntem legati de cauze, situatii, oameni si lucruri care ne tot trag in jos, de partide si lideri care ne baga in transee cand noi am vrea sa zburam la 10.000 de meri, unde totul este luminos si pictat in culori deschise.

Si cunosc senzatia aia, te uti la soare ca prin zabrele, iar orizontul e patrat si filtrat de termopan. Am vrea toti sa vedem lucrurile perfect aranjate si perfect luminate in viata nostra iar orizontul sa nu se opreasca in lozinca partidului pusa pe blocul de peste drum.

Acest vot ne poate da putin speranta.

Si mai trebuie sa stiti un lucru, dreptul de vot ne face oameni liberi.

Iar Romania are nevoie de oameni liberi.

Ultima saptamana de campanie

Am impresia ca PNL a abordat strategia de campanie ca o cursa pe distante scurte unde viteza conteaza. Probabil calculul a fost ca referendumul va fi al doilea vehicul de campanie. In ultima saptamana , in materie de campanie probabil PNL va incerca o ultima lovitura de imagine, in stilul clasic prin tv.

La Alianta 2020 s-a mizat pe potentialul lui Dacian Ciolos, pe prezenta online si pe reteaua din teritoriu a USR. Dacian inca nu are alura de lider de partid si va mai dura pana la o adaptare la noul statut deci Plus mai are de muncit mult macar si pentru a reduce decalajul de organizare fata de USR. Alianta ar fi putut fi mai creativa in materie de evenimente. Prezenta pe Facebook ramane nucleul strategiei Aliantei 2020. Pentru ultima saptamana de campanie Alianta 2020 se va concentra pe online si pe diaspora. Problema mobilizarii in cazul Aliantei 2020 este mai impotanta decat daca mesajul electoral ajunge la grupurile tinta.

PSD a revenit la profilul de tanc de campanie. Baronii au primit cam tot ce s-a putut in materie de promisiuni guvernamentale si din partea lui Dragnea. Lipsa unor disensiuni interne releva ca PSDistii sunt multumiti de cum a decurs campania si cu estimarile de procente. In precampanie PSD a studiat bine si a folosit punctele slabe din discursurile PNL si Aliantei 2020 pentru a construi propriile mesaje. Probabil pentru ultima saptamana de campanie presedintele Iohannis va fi subiectul unui ultim atac electoral din partea PSD.

Alegerile europarlamentare, partidele si softurile de campanie

Softurile de campanie sunt deja o realitate dar nu despre aceasta realitate vreau sa scriu. Ma gandeam la o schita de matchmaking  intre profilul partidelor de la noi si tipul de software – ul care ar putea fi folosit in activitatea de campanie. Intrebarea principala ar fi care produs s-ar potrivi cel mai bine pe profilul partidelor de la noi pentru alegerile europarlamentare?

Vreau sa spun ca nu cunosc ce software folosesc partidele din Romania pentru strategie, gestionarea activitatilor, a campaniilor si relatia cu sustinatorii, etc. Cred ca imi este si putin teama sa intreb ca sa nu primesc raspunsuri de tipul ”facem baze de date cu membri”, ”se ocupa fostul jurnalist care are o firma de relatii publice si trimite newslettere”, ”avem pagina si grupuri pe Facebook mai multe ca ei” , ”nu ne trebuie, noi avem intalniri dese in tara”.

Haideti sa vedem ce programe cred s-ar potrivi partidelor noastre.

Partidul Social-Democrat

Primul soft ar fi, ca pentru orice partid de stanga,  NationBuilder. Networkprobabil unul dintre cele mai cunoscute programe folosit in SUA de catre democrati, inclusiv de Barack Obama in 2008. Democratii americani au invatat lectia si folosesc frecvent softul dar nici republicanii nu il evita. Pe scurt, agentia a pornit de la conceptul unei platforme de implicare comunitare si s-a dezvoltat foarte mult. Ar fi util PSDului ? probabil ca da. NationBuilder are si un produs numit NationBuilder Leader bun pentru Liviu Dragnea.

Partidul National Liberal 

Pentru liberali foarte util ar fi Blue State Digital.  Aceasta este o agentie pentru strategii digitale care ofera instrumente de advocay, consultanta si sprijin strategic. Si istoria acestei agentii se leaga de campaniile lui Barack Obama, un adevarat promotor al noilor instrumente digitale politice sau civice.

Uniunea Salvati Romania

Pentru ca este un partid inovativ, USR ar putea fi interesat de tendinta mai recenta in domeniul strategiilor de campanie, lansarea unui marketplace pentru solutii de campanii. Modelul vine tot de la democratii americani care au lansat I Will Run . Necesitatea acestei abrordari este simpla. Cand ai un numar semnificativ de oferte tehnice, de servicii si consultanta si vrei sa aduci antreprenorii din domeniul IT mai aproape de un beneficiar politic atunci trebuie sa creezi o interfata care sa faciliteze accesul, sa genereze feedback rapid si sa promoveze ce este nou.

+PLUS

Dezvoltat  mai greu si cu sincope, PLUS are doua componente inegale, structura politica, in dezvoltare si cea civica care a progresat mai mult in teritoriu. Pentru a valorifica mai mult dimensiunea civica cea mai potrivita solutie mi se pare  NGP VAN. Punctele tari ale celor de la NGP VAN sunt experienta in gestionarea campaniilor, instrumentele dezvoltate pentru contactul direct si sistemul de gestionare al voluntarilor.

 

Nu stiu cat de util este exercitiul, dar  mi se pare ca obiectivele unor partide, cum ar fi prezenta online, campaniile digitale, angajarea publicului, organizarea evenimentelor si derularea campaniilor ar putea sa fie mai usor de gestionat cu instrumente gata dezvoltate. Episoadele cu secretari generali de partide care suna pe rand responsabili judeteni sa vada cum merge votul vor mai fi in Romania insa intre timp alte partide au trecut la alt nivel, digital. USR este singurul partid care a reusit trecerea la o infrastructura digitala consultativa si decizionala. Membrii sunt consultati direct pe diferite teme si voteaza online cand este de votat ceva. Este un model si un pas important, insa USR si celelalte partide nu trebuie sa se opreasca aici. Daca pentru membri de partid, integrarea digitala a fost realizata ramane ca sa depasim faza de ”Facebook” pentru votantii si in general pentru cetateni care sunt vizati de campaniile partidelor. Exemplele date de mine mai sus privind  diverse solutii IT au fost in acest sens. Competitia politica nu se castiga pe Facebook ci in mintile votantilor.

 

 

 

Luminita de la capatul tunelului european

Pentru ca apar controverse privind pozitia oficiala a Romaniei la votul dat in cadrul COREPER privind candidatura Laurei Codruta Kovesi ar fi bine sa intelegem care au fost limitele si diviziunea rolurilor dar mai ales gradul de libertate.

Documentul care reglementeaza mandatele este Hotărârea nr. 34/2017 privind organizarea și funcționarea Sistemului național de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituțiilor Uniunii Europene

Daca discutam de un mandat general pentru acest caz trebuie sa stim ca orice ambasador al Romaniei trebuie sa aiba in vedere mandatul general al MAE care spune : „asigură promovarea intereselor României în organizaţii internaţionale cu caracter universal, european, euroatlantic, regional şi subregional;” (http://mae.ro/node/1603).
Daca un ambasador primeste un mandat specific (vezi art. 10, para 3 din HG mai jos) care intra in contradictie cu mandatul general citat mai sus, atunci se aplica prevederile din art. 10 paragrafele 8 si art. 9, prezentate si ele mai jos.

„Art. 10

3) Mandatele pentru negocierea la nivelul Coreper, agreate în cadrul Comitetului de coordonare, sunt asumate la un nivel de decizie corespunzător, potrivit reglementărilor interne ale fiecărei instituții din Sistemul național de gestionare a afacerilor europene, cel puțin la nivel de secretar de stat, și transmise cu avizul ministrului delegat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.”[…]

(8) În situații excepționale, în cazul în care din evoluția negocierilor rezultă o situație diferită de cea cuprinsă în mandat, reprezentantul României în Coreper poate susține o nouă poziție, după consultarea ministerului, respectiv a organului de specialitate responsabil. Prezentarea scrisă a motivelor deciziei este transmisă ulterior către conducerea instituției respective și ministrului delegat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(9) În situații excepționale, în cazul în care din evoluția negocierilor rezultă o situație diferită de cea cuprinsă în mandat, reprezentantul României în Consiliul Uniunii Europene poate susține o nouă poziție, după consultarea ministerului, respectiv a organului de specialitate responsabil. Prezentarea scrisă a motivelor deciziei este transmisă ulterior către prim-ministru și ministrul delegat pentru afaceri europene din cadrul Ministerul Afacerilor Externe.

Deci doamna Dancila, domnii Toader si Cimaba si doamna ambasador Odobescu (enumerati in ordinea de precadere) pot fi intrebati cum au aplicat prevederile din acest HG 34/2017 si asa vom afla si daca ambasadorul Odobescu, Reprezentantul Romaniei la UE, a fost sau nu parte din decizia politica a guvernului PSD-ALDE sau s-a batut ca un leu pentru interesele Romaniei.


Armata europeana-trocuri a la roumaine

Am citit interviul lui Cristian Diaconescu de pe Curs de guvernare-textul integral aici.

Am doua nedumeriri.

Prima legata de raspunsul lui Diaconescu:

cursdeguvernare.ro: Revenind la inițiativa armatei europene. Ne grăbim?

Cristian Diaconescu: Din perspectivă națională, cred că președintele Iohannis s-a referit la sprijinirea ideii pe care urmează să o dezbatem, sper, să o discutăm. Repet, nu este nimic concretizat astăzi, când vorbim.

După Bratislava nu a existat un punct de vedere de substanță, agreeat de toate statele membre în legătură cu această inițiativă.

Probabil ca Diaconescu a uitat ca Romania, ca tara semnatara a Tratatului de la Lisabona a fost de acord inclusiv cu:

Articolul 49. pct.3

Pentru punerea în aplicare a politicii de securitateşi apărare comune, statele
membre pun la dispoziţia Uniunii capacităţi civileşi militare pentru a contribui la
obiectivele definite de Consiliu. Statele membre care constituie în comun forţe
multinaţionale pot, de asemenea, să le punăla dispoziţia politicii de securitate şi apărare comune.

Aticolul 50. pct.

Misiunile prevăzute la articolul 28 A alineatul (1), în cadrul cărora Uniunea poate
recurge la mijloace civileşi militare, includ acţiunile comune în materie de dezarmare, misiunile umanitareşi de evacuare, misiunile de consiliereşi de asistenţăîn probleme militare, misiunile de prevenire a conflictelorşi de menţinere a păcii, misiunile forţelor de luptăpentru gestionarea crizelor, inclusiv misiunile de restabilire a păciişi operaţiile de stabilizare dupăîncetarea conflictelor. Toate aceste misiuni pot contribui la combaterea terorismului, inclusiv prin sprijinul acordat ţărilor terţe în combaterea terorismului pe teritoriul acestora.

Crede cumva domnul Diaconescu ca Romania se va opune in Consiliu la o misiune sustinute de Paris si Berlin de gestionare a unei crize din Balacani si ca Iohannis va refuza solicitarea de participare la misiune ?

A doua nedumerire se leaga de speranta lui Diaconescu ca Parisul si Berlinul sa accepte sa faca troc cu Bucurestiul pe subecte NATO si UE. Un fel de „vreti ca Romania sa sustina Armata europeana ? Atunci participati si voi la Brigada multinationala din sud-est si sa sustineti scutul anti-racheta.”

cursdeguvernare.ro: Noutatea este că ne confruntăm cu nevoia de a mișca rapid trupe în interiorul UE.

Cristian Diaconescu: De acord, într-o formă sau alta chestiunea aceasta trebuie rezolvată. După cum trebuie rezolvată și duplicarea deciziei militare.

Pare individualist, dar cred că merită discutată chestiunea și din perspectivă națională: deocamdată nu avem o istorie extrem de pozitivă în ceea ce privește raportarea, alta decât cea politic generală, a unor state europene la problemele de securitate cu care se confruntă direct România.

Un foarte bun semnal ar fi, iată, ca Franța și Germania să dorească să participe la constituirea Brigăzii Multinaționale din România.

Sau să joace un rol cât se poate de clar în ceea ce privește comandamentele din România.

Sau să se alăture României în ceea ce privește răspunsurile și clarificările necesare în ceea ce privește caracterul defensiv al scutului.

Vorbim de atitudini care au lipsit total până astăzi.

Fara sa intru in detalii, acest tip de troc trans-institutional NATO-UE a mai fost incercat de Romania, pe timpul presedintiei anterioare si a dus la blocarea unor canale bilaterale, mai ales cu Parisul.

Chiar ma mir, pentru ca Diaconescu ar fi trebuit sa stie ca Romania, izolata cum este, pentru ca nu avem nici macar un grup regional UE care sa ne sustina, nu va putea bloca in UE o initiativa multilaterala militara, in schimb Parisul si Berlinul au o capacitate foarte mare de influenta in NATO. Ar fi o naivitate si mai mare, ca fostul nostru ministru de externe sa creada ca SUA va convinge Franta si Germania, la rugamintile noastre, sa vina la Brigada noastra cand deja aceste tari contribuie majoritar pe flancul nordic.