Franta a luat una dintre cele mai curajoase decizii in domeniul securitatii ecologice. Parisul si-a propus ca obiectiv sa elimine vesela si paharele de plastic de unica folosinta. Pana in 2020 se doreste ca 50 % din totalul acestor materiale poluante sa fie inlocuite cu materiale bio-degradabile usor de folosit in sistemele domestice de compost. Iar pana in 2035 procentul de material bio-degradabil folosit sa ajunga la 60 %. Asociata Franceza de Sanatate si Mediu a comunicat ca in Franta se arunca anual aproximativ 4.73 miliarde de pahare de plastic, din care doar 1 % este reciclat.
Categorie: Comentarii
Declaratia de la Bratislava
Am citit Declaratia de la Bratislava . Continutul mi se simptomatic pentru starea de preocupare din randul membrilor. Important este ca avem in premiera sprijin pentru un proces care totusi promite o focalizare pe obiective mai usor de urmarit.
Concluzia mea este că Declaratia ofera un roadmap pentru UE dar nu si pentru tarile membre.
De exemplu, la captiolul introductiv se declara solemn ca:
„Need to be clear about what the EU can do, and what is for the Member States to do, to make sure we can deliver on our promises.”
Daca insa citim restul declaratiei vom observa lipsa unei liste to-do pentru tarile membre.
Bratislava -securitatea pe primul loc
Cam toate articolele despre viitorul summit informal european de la Bratislava, eveniment programat pe 16 septembrie, dau ca sigur un singur subiect cert pe agenda, securitatea europeana. Celalalt subiect vehiculat, discutiile despre o armata europeana, a cam fost amendat mediatic si redus la o tema perena, integrarea apararii. Este si acesta un capitol important dar asa cum este comentat acum pare mai degraba un indicator important al impactului pe care Brexitul il are asupra Uniunii.
Impresia lasata de dezbateri, cum ca ar avea loc o accelerata cursa de construire a unor structuri militare de comanda pentru ca acum, fara Marea Britanie, noi, europenii, vom cladi mai usor acest proiect ambitios este o iluzie.
Cred ca liderii francezi si germani au realizat ca Europa are o mare vulnerabilitate. Retragerea Marii Britanii poate fi compensata politic si economic, cu costuri mari evident, dar este imposibil de compensat din punct de vedere militar.
Efortul de a construi rapid ceva militar reflecta mai mult constientizarea acuta a unui punct slab al Uniunii si nu o descatusare de energii creative tinute, pana acum, in frau de britanici.
In schimb, incercarea liderilor europeni de a revitaliza discutia despre securitatea europeana are un mare avantaj. In functie de rezultate, Uniunea ar putea deveni mult mai atractiva pentru SUA. Oricum, mutarea accentului european pe principiul „security first” ar veni in intampinarea unei asteptari americane de dezvoltare a unui parteneriat cu un actor european care se implica mai activ in agenda globala de securitate.
Brexit Nr. 2
Ar fi de citit articolul lui John Palmer- A Second Referendum – But What About? despre actuala stare de fapt din societate si guvernul britanic. Autorul este clar preocupat nu atat de dezbaterile privind organizarea unui nou Brexit, cat de faptul ca un asemenea proces va fi pentru a doua oara un proces cu deficiente. Primul Brexit a avut doua hibe mari. Prima, lipsa unor intrebari care sa indice solutiile privind calea de urmat (un exemplu ar fi natura granitei dintre Irlanda si Irlanda de Nord) si a doua, lipsa unor informatii privind implicatiile post-Brexit.
Both factions in the government are struggling to articulate a detailed Article 50 negotiating mandate handicapped by the dearth of trade expertise in Whitehall. The UK lost most of its foreign trade competence to the EU 40 years ago, but the Brexiteers had no idea of how acute the shortage of expertise really was until they took office.
Romania la s.a.
Am aflat, via Hotnews, ca pe 9 septembrie se va produce intalnirea dintre presedintele Iohannis si cancelarul Merkel. Cu alt prilej spuneam ca Romania este din ce in ce mai izolata. Acum avem o dovada mai clara. Conform unui comunicari de la Cotroceni, Hotnews titreaza: „Presedintele Klaus Iohannis se va intalni cu cancelarul german Angela Merkel pe 9 septembrie, la Berlin, potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale. Formatul de discutie este Germania – Romania – Belgia (premierul Charles Michel) – Luxemburg (premierul Xavier Bettel), potrivit sursei citate.
Ce avem noi in comun cu Belgia si Luxemburg cand vine vorba de viitorul Uniunii
Europene ?
Inteleg, nu vom fi primiti in formatul Visegrad, nu vom fi primiti sau nu contam in formatul cu Polonia, nici macar nu putem realiza un format regional cu Bulgaria, Grecia si Cipru ?!
Pe scurt, Germania ne vede la capitolul „si altele”, tari mici, sateliti sau greu de asimilat unor formate regionale.
Nu imi inchipui cum poate sa accepte Romania, presedintele Iohannis, un asemenea afront ? Ce sa discutam noi cu Luxemburgul la masa de fata cu cancelarul german ? Ce spectacole mai sunt prin Sibiu ? Ce noutati mai sunt prin targ ?