La 5 ani de la invazie, bombardiere rusesti TU-22M3 in Crimeea

Am participat ieri la emisiunea Timpul prezent de la Radio Romania Cultural. Impreuna cu gazdele, Adela Greceanu si Matei Martin, am dezbatut tema Primele măsuri luate de SUA şi Rusia după retragerea din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare. Este a doua oara cand particip la aceasta emisiune, prima data cand am participat (vezi aici inregistrarea ) am discutat agenda globala.

Ieri am discutat, in contextul aniversarii agresiunii rusesti, despre primele masuri luate de Federatia Rusa si SUA dupa anuntul de iesirea formala din Tratatul privind interzicerea rachetelor cu raza medie.

Aniversarea in stil rusesc a invaziei Crimeii a cuprins un program propagandistic centrat pe cultul personalitatii lui Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin aflat in scadere de popularitate a bifat si aceasta neagra aniversare in stilul caracteristic din ultimii ani.

De partea cealalta, Europa, NATO si UE au condamnat la unison cei 5 ani de ocupatie abuziva a unei parti de teritoriu si s-au angajat ca vor continua nerecunoasterea anexarii.

Pe acest fond de tensiune, a aparut stirea privind decizia Dumei de stat de a aproba sau are intentia de a aproba (stirile nu sunt foarte clare) dislocarea unor bombardiere rusesti Tupolev TU-22M3 capabile sa lanseze rachete nucleare sau conventionale ca raspuns la preenta in Romania a sistemului american anti-racheta de la Deveselu.

Decizia Rusiei este un exemplu de razboi informtional si propagandistic. In Crimeea si in intreg Districtul militar de sud erau deja capacitati militare capabile sa lanseze rachete nucleare. Rusia are sisteme terestre de rachete de croaziera nucleare sau conventionale capabile sa loveasca orice tinta in Romania. Rachete nucleare pot fi lansate de pe anumite vase de lupta rusesti stationate in Crimeea, la fel de pe submarine din Marea Neagra. Iar inca din 2018, in Districtul militar de sud sunt avioane Mig-31K capabile sa lanseze racheta Kinjal (cu variante nucleara sau conventionala ) operationalizata de rusi inca din 2018.

Concluzia este ca amenintarea nucleara ruseasca din regiunea noastra este de mai mult timp aici, insa acum mediatizarea si santajul cu lovituri nucleare devine pentru Rusia un instrument politic nu doar unul militar.

Va invit sa ascultati inregistrarea aici

Radio Romania Cultural – Timpul prezent

Conferinta ESGA

Ieri, asa cum am anuntat, am participat la Conferinta ESGA dedicata dialogului romano-ucrainean. Am luat cuvantul in a doua sesiune dedicata agendei bilaterale, sesiune desfasurata off the record.

Am discutat alaturi de Nadiia Bureiko,Stejărel Olaru and Anton Mikhnenko despre perspectivele relansarii relatiilor romano-ucrainiene, ce blocheaza acest proces, ce ne poate scoate din acest impas si alte aspecte legate de aceasta tema.

Multumesc Angelei Gramada si Leonelei Leca pentru invitatie si promit sa va mai tin la curent cu evolutia pe aceasta tema.

Romania-Ukraine Civil Society Forum for Dialogue and Cooperation

La invitatia ESGA (despre care am mai scris aici ), astăzi voi participa la Romania-Ukraine Civil Society Forum for Dialogue and Cooperation.

Tema conferintei este  ”Perceptions of Hybrid Threats and Informational Warfare in Romania and Ukraine. How to Align Interests and Options?”. Iar mai multe detalii despre obiective, organizare, directii de activtate gasiti pe pagina ESGA aici.

Aceasta conferinta este o premiera pentru ca relațiile bilaterale au intrat in declin de ceva vreme. La nivel oficial, stadiul relațiilor este inghetat, nu prea mai putem vorbi de progres dupa 2017 si efectele se vad. Acum, mai multe organizatii non-guvernamentale ar dori sa ia pulsul relatiilor bilaterale si eventual sa realizeze ceva constructiv ”de jos in sus”. Totul se face cu speranta ca mesajele vor ajunge sus, cat mai sus, si sa ne foloseasca la toti. Nu este usor. Dupa vreo 25 de ani in care am tot urmarit formatele de dialog si cooperare din regiunea noastra (majoritatea fiind esecuri bine conservate), pot sa spun ca in acesti ultimi ani, mai usor realizezi sau gestionezi un format regional, multilateral, decat o buna relatie bilaterala. Motive ar fi destule, criza, interese divergente, instabilitatea, amenintarile Rusiei, schimbarile la nivel global, cam tot ce anuleaza efortul national de a te concentra pe o relatie buna cu vecinii.

Stim ca lista de probleme de rezolvat intre Romania si Ucraina este una consistenta. Si mai stim ca indiferent de cate aspecte tehnice cuprinse in aceasta lista am putea rezolva impreuna, imbunatatirea relatiilor politice dintre Kiev si Bucuresti reprezinta punctul de plecare pentru o noua etapa. Particip cu convingerea ca expertii din Ucraina au o abordare care sa ne ofere elemente pentru solutii si la problemele tehnice dar mai ales la cele politice. Probabil ca va intrebati de ce pun accentul pe realtiile politice, cand problemele noastre cu Ucraina se leaga de aspecte economice, de protectia si drepturile romanilor din Ucraina ? Rspunsul meu este simplu. Indiferent de natura problemei, doar angajamentul politic obliga partile la o abordare sustinuta si onesta. Sigur ca exista si angajamente politice incalcate insa responsabilitatea politica nu se poate compara cu un pretext tehnic. Un asemenea forum civic trebuie sa atinga problemele din sfera vointei si responsabilitatii politice, ar fi singura modalitate eficienta pentru a influenta agenda publica intr-un sens constructiv.