Securitate si aparare. Aparitii martie 2019

Un articol bun dedicat analizei politicilor UE privind amenintarile din mediu online. Hedvig Orden propune patru solutii: comunicare strategica, cenzura, educatie digitala si pluralism media.

Hedvig Ördén (2019) Deferring substance: EU policy and the information
threat, Intelligence and National Security, 34:3, 421-437.

George Visan a scris pentru ROEC The Known Unknowns of Romania’s Defense Modernization Plans. Un raport pe care il recomand cu caldura. George Visan a realizat cea mai buna sinteza si analiza a programelor majore din planul de modernizare al Armatei Romaniei.

Alexander Vershbow si Philip Breedlove au publicat in februarie a.c. un raport sub egida Atlantic Council, Permanent Deterrence: Enhancements to the US Military Presence in North Central Europe. Veti gasi in raport o trecere in revista detaliata a prezentei militare americane la granita NATO si recomandarea de extindere a implicarii americane in regiune.

Yossef Bodansky de la  Institut für Strategie- Politik- Sicherheits- und Wirtschaftsberatung (ISPSW) a analizat implicatiile summitului de la Hanoi dintre cei doi lideri, presedintele Donald Trump si Kim Jong-Un in articolul The Trump-Kim Summit: Xi Jinping’s Victory. Una dintre concluzii se refera la confirmarea rolului pe care il joaca China in Asia si in solutiile stabile pentru crizele din regiune.

Pentru cei interesati de viitorul Orientului Mijlociu si Africa de Nord si scenariile pentru aceasta regiune recomand un raport recent scris de Edgar Göll, Silvia Colombo, Eduard Soler i Lecha Imagining Future(s) for the Middle East and North Africa. Veti gasi 7 scenarii pentru 2025 si alte 10 scenarii pentru 2050.

 

Hosting de 3 Euro egal securitate de 3 Euro ?

Am dat si ieri pe facebook aceasta stire Massive Security Flaw Found In Most Hosting Providers. Dar vreau sa spun cateva lucruri si aici, ca un atehnic ce sunt. Stirea este despre o mare bresa de securitate in serverele sharuite, unde cineva cu un simplu cont de 2-3 euroi putea sa monitorizeze si sa fure din orice cont de pe acelasi server pentru securitate ioc. Deci imi iau eu frumos, ca un mare expert ce sunt, multe multe abonamente dastea sheruite de 2-3 euro bucata pe la firmele astea mari, ca primele firme de hosting din lume si care erau ferfenita si vad la greu tot ce vreau si fur tot ce imi place. Morala ar fi ca la hosting de 3 euro egal securitate de 3 euro. Bine, vor sari acum toti sa spune ca nu este asa, ca se poate detecta, stirea insa vorbeste despre bresa majora, mii si mii de conturi. Intrebarea este daca la abonamente de 3 euro este asa, cum este la abonamentul de 300 de euro ? o fi securitate de 300 de euro sau tot de 3 euro ?

Ce vreau sa spun este ca putem sa investim cat vrem noi in actualul concept de securitate cibernetica ca nu vom progresa satisfacator. Imbunatatim partial dar pe ansamblu capitolul de incredere este cel care nu poate fi rezolvat. Si am impresia ca atunci cand cineva vinde hosting de 3 euro sau de 3000 de euro uita sa se intrebe daca la pachet vinde si securitate la un anumit pret. Vrem sa vindem multe abonamente de 3 euro ca daia sunt de 3 euro si nu de 300, dar de cati euro vindem securitate cibernetica ? Vor fi si din cei care vor spune ca securitatea nu este prioritara pentru beneficiarii de servicii de 3 euro insa acceasi beneficiari sunt foarte sensibili cand vad ca performantele serviciului cumparat pe 3 euro scad invers proportional cu problemele de securitate.

Eu cred ca si din stire reiese ca la abonamentele ieftine de hosting trebuie sa aplici o politica de securitate mai costisitoare, asta daca esti un provider responsabil. Concluzia mea este ca actualul concept de securitate cibernetica si-a cam atins limitele, in mare toate eforturile sunt pentru a perfectiona parti si subcapitole si ar cam trebui sa schimbam paradigma de securitatea cibernetica. Sau nu ? Adica nu mai este nimic de inventat in acest domeniu ?

Timpul prezent – Marele puzzle al securităţii mondiale

Ieri am fost prezent in studioul de la Radio Romania Cultural. Impreuna cu gazdele emisiunii Timpul prezent, Adela Greceanu si Matei Martin, am dezbatut recenta Conferinta de securitate de la Munchen, evenimentul international devenit o traditie pe agenda globala. Inregistrarea o puteti asculta pe pagina emisiunii aici  sau mai jos. Multumesc pentru invitatie Adelei Greceanu si lui Matei Martin.

 

Lupta pentru America abia incepe

Odata cu  declaratia electorala a cancelarului Angela Merkel (“the times in which we can fully count on others are somewhat over, as I have experienced in the past few days.”), Europa intra intr-o tranzitie problematica. Problematica din doua puncte de vedere.

Primul, despatirea de Marea Britanie se va realiza mai mult sau mai putin organizat, dar cu acordul tuturor membrilor UE.

Al doilea, despartirea de SUA nu poate imita procesul de negociere al Brexitului. Intrarea in perioada de neincredere implica lamurirea unor relatii complexe pe doua paliere. Primul, relatia strategica Washington-Berlin si, al doilea, relatia transatlantica. Din punct de vedere practic, pentru ambele paliere, despartirea organizata inseamna mutarea „divortului ” in interiorul NATO. Alianta va primi in plin aceasta lovitura iar taberele se vor confgura dupa alte criterii decat in UE. In definitiv, Moscova castiga pe termen scurt dintr-un posibil clivaj in Alianta. Lovitura este de maestru, doi apropiati ai Moscovei, Germania si Donald Trump, nu se inteleg si reusesc sa faca jocul Rusiei de dezbinare a Aliantei.

Ce se poate face ?

O paranteza. Donald Trump a criticat pe europeni dar nu a spus niciodata ca nu mai poate conta pe ei. Nu a discutat afaceeri europene in termeni ultimativi, nu a ridicat problema nivelului de incredere. Dupa declaratia Angelei Merkel, presedintele american are un pretext excelent sa invoce alte masuri.

Deci ce se poate face ?

Pe termen scurt, ar trebui evitata o escaladare a declaratiilor pe subiect. Evitarea conexarii Brexitului cu eventuale masuri in interiorul Aliantei.

Pe termen lung nu se va putea evita o discutie pe marginea prevederilor din Tratatul de la Washington. Ar trebui analizata oportunitatea unui amendament la tratat in care sa se recunoasca importanta noilor relatii SUA – Europa Apararii si mai ales un articol nou privind raportul dintre relatia transatlantica si autonomia strategica a UE.

Doar asa Europa ar putea lupta pentru o America transatlantica.

Armata europeana-trocuri a la roumaine

Am citit interviul lui Cristian Diaconescu de pe Curs de guvernare-textul integral aici.

Am doua nedumeriri.

Prima legata de raspunsul lui Diaconescu:

cursdeguvernare.ro: Revenind la inițiativa armatei europene. Ne grăbim?

Cristian Diaconescu: Din perspectivă națională, cred că președintele Iohannis s-a referit la sprijinirea ideii pe care urmează să o dezbatem, sper, să o discutăm. Repet, nu este nimic concretizat astăzi, când vorbim.

După Bratislava nu a existat un punct de vedere de substanță, agreeat de toate statele membre în legătură cu această inițiativă.

Probabil ca Diaconescu a uitat ca Romania, ca tara semnatara a Tratatului de la Lisabona a fost de acord inclusiv cu:

Articolul 49. pct.3

Pentru punerea în aplicare a politicii de securitateşi apărare comune, statele
membre pun la dispoziţia Uniunii capacităţi civileşi militare pentru a contribui la
obiectivele definite de Consiliu. Statele membre care constituie în comun forţe
multinaţionale pot, de asemenea, să le punăla dispoziţia politicii de securitate şi apărare comune.

Aticolul 50. pct.

Misiunile prevăzute la articolul 28 A alineatul (1), în cadrul cărora Uniunea poate
recurge la mijloace civileşi militare, includ acţiunile comune în materie de dezarmare, misiunile umanitareşi de evacuare, misiunile de consiliereşi de asistenţăîn probleme militare, misiunile de prevenire a conflictelorşi de menţinere a păcii, misiunile forţelor de luptăpentru gestionarea crizelor, inclusiv misiunile de restabilire a păciişi operaţiile de stabilizare dupăîncetarea conflictelor. Toate aceste misiuni pot contribui la combaterea terorismului, inclusiv prin sprijinul acordat ţărilor terţe în combaterea terorismului pe teritoriul acestora.

Crede cumva domnul Diaconescu ca Romania se va opune in Consiliu la o misiune sustinute de Paris si Berlin de gestionare a unei crize din Balacani si ca Iohannis va refuza solicitarea de participare la misiune ?

A doua nedumerire se leaga de speranta lui Diaconescu ca Parisul si Berlinul sa accepte sa faca troc cu Bucurestiul pe subecte NATO si UE. Un fel de „vreti ca Romania sa sustina Armata europeana ? Atunci participati si voi la Brigada multinationala din sud-est si sa sustineti scutul anti-racheta.”

cursdeguvernare.ro: Noutatea este că ne confruntăm cu nevoia de a mișca rapid trupe în interiorul UE.

Cristian Diaconescu: De acord, într-o formă sau alta chestiunea aceasta trebuie rezolvată. După cum trebuie rezolvată și duplicarea deciziei militare.

Pare individualist, dar cred că merită discutată chestiunea și din perspectivă națională: deocamdată nu avem o istorie extrem de pozitivă în ceea ce privește raportarea, alta decât cea politic generală, a unor state europene la problemele de securitate cu care se confruntă direct România.

Un foarte bun semnal ar fi, iată, ca Franța și Germania să dorească să participe la constituirea Brigăzii Multinaționale din România.

Sau să joace un rol cât se poate de clar în ceea ce privește comandamentele din România.

Sau să se alăture României în ceea ce privește răspunsurile și clarificările necesare în ceea ce privește caracterul defensiv al scutului.

Vorbim de atitudini care au lipsit total până astăzi.

Fara sa intru in detalii, acest tip de troc trans-institutional NATO-UE a mai fost incercat de Romania, pe timpul presedintiei anterioare si a dus la blocarea unor canale bilaterale, mai ales cu Parisul.

Chiar ma mir, pentru ca Diaconescu ar fi trebuit sa stie ca Romania, izolata cum este, pentru ca nu avem nici macar un grup regional UE care sa ne sustina, nu va putea bloca in UE o initiativa multilaterala militara, in schimb Parisul si Berlinul au o capacitate foarte mare de influenta in NATO. Ar fi o naivitate si mai mare, ca fostul nostru ministru de externe sa creada ca SUA va convinge Franta si Germania, la rugamintile noastre, sa vina la Brigada noastra cand deja aceste tari contribuie majoritar pe flancul nordic.