NATO si finalul (prelungit) erei Stoltenberg

Intentionam sa reactionez rapid la stirea privind prelungirea mandatului Secretarului General NATO Jens Stoltenberg cu inca 2 ani, dar am renuntat. M-am gandit ca intai sa treaca aniversarea celor 15 ani de cand Romania este in NATO si dupa sa revin.

Revin acum si incep cu concluzia. NATO are nevoie de o conducere mai energica si mai activa. Cred ca Stoltenberg a fost un Secretar foarte bun pana prin 2016. Sa ma explic.

Da, actualul secretar general a gestionat bine criza din Ucraina, mai are puncte tari pe extinderea in Balcani si a gestionat bine si relatia din ce in ce mai sinuoasa intre SUA si o parte dintre aliatii europeni.

Ce am asteptat eu sa faca Stoltenberg dupa 2014 si nu a reusit: lansarea procesului de adoptare a unui nou concept strategic NATO, lansarea unei analize extinse a domeniului cheltuielilor militare in NATO si mai multe initiative in relatie cu UE.

Toata adpatarea pe flnacul estic sau granita de est a NATO, cum vreti sa ii spuneti, a fost incoresetata de limitele politce si de conceptul strategic NATO care contine o alta logica a prioritatilor in termeni de riscuri si amenintari. Sigur in document gasim modalitati de a incadra strategia Rusiei dar totul a fost interpretat post-2014.

Conceptul strategic actual nu ne-a ajutat sa anticipam si sa ne pregatim pentru ce a fost in 2014 si dupa invazia in Crimeea. Dar aici ne aflam, am incercat sa adaptam din mers postura militara NATO dar pentur o strategie pe termen lung avem nevoie de un alt concept strategic. Anul acesta, probabil ca se va discuta directiva politica dar nu este suficient.

Despre cheltuielile militare discutia treneaza in NATO cam de prin 2006. Au fost momente in care procentul minimal din buget nationale pentru aparare aflat in discutie la NATO pentru a fi recomandat era de 2,38%. Dar se discuta bugetul, nu se discutau cheltuielile pentru aparare, tema care ar fi mai extinsa pentru ca pune accentul pe programele multianuale. Tema aceasta sufera de mare diversitate la nivel national ori NATO ar fi fost de dorit sa gaseasca o modalitate de a standardiza macar la nivel minimal practicile nationale. Din ce mai citesc reiese ca UE vrea altceva in acest domeniu iar tarile care vor fonduri din Planul european pentru aparare vor fi obligate sa lucreze la nivel national dupa bugetarea si programarea UE, cam ca le restul programelor operationale din agricultura, resurse umane, dezvoltare regionala, etc.

NATO se va confrunta in curand cu un nou concept european pentru cheltuielile de aparare si aici Stoltenberg nu a reusit sa anticipeze ca trebuia sa lanseze macar o dezbatere.

Ar fi fost bune mai multe initiative NATO in relatie cu UE. Sigur ca avem 17 sau mai multe domenii de complementaritate aprobate la summitul de la Varsovia dar impresia mea este ca ele par greu de implementat. De exemplu, o imangine comuna NATO -UE privind situatia de securitate maritima in Mediterana va fi greu de atins la nivel operational cata vreme Turcia este reticenta fata de UE. Este un exemplu. Alt aspect car enu este cuprins in domeniile de complementaritate este proiectul de infiintare a unui Consiliu de securitate al UE. Un mecanism care va influenta major pozitia unor tari in cadrul NAC – Consiliul Nord Atlantic. Nici la acest aspect Secretarul general NATO nu are o pozitie.

In fine, cred ca NATO are nevoie de un nou Secretar general care sa vina cu o perspectiva noua, mai multa energie si probabil mai multa inventivitate in a mentine NATO intr-un ritm nou de prezenta militara si politica in agenda europeana.

Securitate si aparare. Aparitii martie 2019

Un articol bun dedicat analizei politicilor UE privind amenintarile din mediu online. Hedvig Orden propune patru solutii: comunicare strategica, cenzura, educatie digitala si pluralism media.

Hedvig Ördén (2019) Deferring substance: EU policy and the information
threat, Intelligence and National Security, 34:3, 421-437.

George Visan a scris pentru ROEC The Known Unknowns of Romania’s Defense Modernization Plans. Un raport pe care il recomand cu caldura. George Visan a realizat cea mai buna sinteza si analiza a programelor majore din planul de modernizare al Armatei Romaniei.

Alexander Vershbow si Philip Breedlove au publicat in februarie a.c. un raport sub egida Atlantic Council, Permanent Deterrence: Enhancements to the US Military Presence in North Central Europe. Veti gasi in raport o trecere in revista detaliata a prezentei militare americane la granita NATO si recomandarea de extindere a implicarii americane in regiune.

Yossef Bodansky de la  Institut für Strategie- Politik- Sicherheits- und Wirtschaftsberatung (ISPSW) a analizat implicatiile summitului de la Hanoi dintre cei doi lideri, presedintele Donald Trump si Kim Jong-Un in articolul The Trump-Kim Summit: Xi Jinping’s Victory. Una dintre concluzii se refera la confirmarea rolului pe care il joaca China in Asia si in solutiile stabile pentru crizele din regiune.

Pentru cei interesati de viitorul Orientului Mijlociu si Africa de Nord si scenariile pentru aceasta regiune recomand un raport recent scris de Edgar Göll, Silvia Colombo, Eduard Soler i Lecha Imagining Future(s) for the Middle East and North Africa. Veti gasi 7 scenarii pentru 2025 si alte 10 scenarii pentru 2050.

 

Un buget prea indepartat -2 % pentru aparare

Acum doua saptamani, ministrul apararii, G. Les, recunostea ca am reusit sa cheltuim 1,9 % . Ne asteptam la aceasta performanta negativa dar nu asta este important. Intreaga atmosfera din jurul programelor majore pare una de graba superficiala prin care se expediaza perfomantele negative din aparare in 2018 si perspectiva de a avea blocate mai multe programe majore in 2019.

Aici suntem, la aproape 5 ani de la acordul politic pentru 2 %, cu o Presedintie si un Guvern blocati in transee si fara sa cheltuim real si eficient 2 %. Ar mai fi inca 5 ani din cei 10 planificati. Vor spune unii ca este mai bine sa nu dam banii pe arme, sa ii dam pe sanatate si educatie. Dar chiar au fost dati bani la sanatate si educatie ? Nu, poate ca s-au alocat bani sub pretextul asistentei medicale si pentru educatie dar nici in aceste domenii nu avem rezultate. Deci ideea ca vom lua bani de la Armata ca sa ii dam in alte parti, unde vor fi mai utili, functioneaza doar ca un bun pretext politic.

nato1

Asa ca, atmosfera este cum spuneam de graba birocratica semi-ceremonioasa de camin cultural obligat sa gazduiasca notabilitati severe de la Bucuresti , in care responsabilii politici arunca jumatati de adevaruri si justificari vagi si voit alambicate.

„Eu sper ca aceste documente să le finalizăm în cursul acestui an și să începem upgradarea acestor avioane și aducerea la capacitatea la care sunt și celelalte 12”, a declarat ministrul Apărării, Gabriel Leș

„Sunt încă în perioada de 60 de zile în care ar putea să le livreze. Noi am plătit un avans, contractul este valid și valabil. Există transportoare aduse în București, nu sunt echipate încă total. Vom vedea ce va zice cel care ne oferă aceste produse. La acest moment trebuiau să ne livreze primele 36, prima etapă a acestui program. Vedem dacă în cele 60 de zile vor reuși să le ofere. Dacă nu, bineînțeles vom intra la penalizări și vom vedea cum mergem mai departe”, a declarat Ministrul Apărării, Gabriel Leș

„S-a suspendat procedura din lipsa unor avize de securitate a celor care au ofertat. astăzi mi s-a spus că într-o săptămână sau zece zile firmele au comunicat că vor avea acele avize. Procedura se va relua în sensul că probabil se va atribui către unul dintre cei doi competitori”, a declarat ministrul Gabriel Leș 

„Ceea ce pot să vă spun foarte sigur este că în acest an această a doua etapă de înzestrare cu transportor amfibiu nu va porni”, a recunoscut ministrul Apărării, motivând celelalte programe de înzestrare foarte scumpe. Chiar și-așa, ministrul Leș a lăsat să se înțeleagă că Armata va dori și un transportor amfibiu, dar că nu e sigur ca acesta să fie cel dezvoltat cu nemții de la Rheinmetall: „Va fi o licitație și acolo” via Hotnews

Dupa ce a declansat cea mai grava criza la varful Armatei prin atacarea in contencios adminstrativ a unei decizii a Presedintelui Iohannis, ministrul Les pare ca se simte bine venind cu vesti dintre cele mai proaste privind programele majore. Este imposibil pentru cineva familiarizat cu managementul strategic sa nu recunoasca esecul atunci cand in jurul sau cad sau se rateaza in cascada obiective. Noi cei din domeniu am asteptat, dupa 2004 , un asemenea moment in care sa fim in NATO, UE, sa avem parteneriate strategice cu tari puternice, sa avem consens politic pentru 2 % si sa ne apucam de treaba. Toate aceste conditii de succes indeplinite le vedem acum anulate de un Dragnea, un Fifor si un Les. Mai mult, criza de la varful conducerii militare a Armatei anuleaza niste criterii importante care erau respectate de Romania inainte de intrarea in NATO. Din aceasta perspectiva sumbra faptul ca nu reusim sa cheltuim 2 % chiar ca nu mai este asa de presant. Derapajele politice si democratice din domeniul securitatii si apararii nationale vor fi mult mai periculoase decat degringolada din planificare si politica de aparare.

Scutul antiracheta de la Deveselu – Digi24

Ieri am participat la Jurnalul de seara gazduit de Cosmin Prelipceanu. Impreuna cu Iulian Fota am discutat despre scutul antiracheta de la Deveselu, pozitia Federatie Ruse fata de acest sistem american din arhitectura NATO de aparare anti-balistica, starea Armatei, controversele privind comanda militara a Armatei Romaniei. Mai jos aveti inregistrarea video a emisunii.

Este posibil un Program european de inzestrare pentru Armata Romana ?

Dupa intamplarea de la ultima sedinta CSAT, cand a fost retras Programul de inzestrare a Armatei Romane, am pus pe hartie o analiza si cateva propuneri pentru modernizarea sistemului de planificare multianuala a apararii.

Sper sa va placa.

Aveti linkul mai jos.

later edit erata – Acordul politic multianual danez este pentru perioada 2013-17, nu cum gresit am scris „2015-2020”.

Un program european pentru Armata Romana-Propuneri