Etichetă: Germany

O cauza de sustinut. Carta Atlantica 2.0

*a doua parte a titlului meu este inspirata de titlul articolului lui
Stewart M. Patrick in Atlantic Charter 2.0: A “Declaration of Principles for Freedom, Prosperity, and Peace”

Am urmarit online o parte a dezbaterilor Conferintei de securitate de la Muchen si sunt de acord cu organizatorii care sustin ca ordinea internationala seamana astazi cu un puzzle. Iar cativa copii rebeli au distrus acest puzzle la care altii au muncit cu penseta ani de zile. Problema noastra este ca stim sa recompunem imaginea din puzzle dar ne este teama ca iar vin baietii rai si se distreaza zgaltaind din nou masa. Acesta este si intrebare raportului Conferintei The Great Puzzle: Who Will Pick Up the Pieces?

Raspunsul cancelarului german, Angela Merkel la aceasta intrebare a fost unul cu valoare de obiectiv pe termen lung sau, pentru ca se va retrage in acest an, de mostenire politica. Angela vrea ca noi toti sa refacem acest puzzle. Este o reafirmare a multilateralismului care, cred ca va deveni subiectul anului 2019. Cu o administratie americana retrasa unilateralismul unei superputeri, cu tendinte autocratice in Eurasia si Europa de Est, cu un Brexit cat o infrangere europeana, multilateralismul pare sa fie nu doar in declin ci si in criza de identitate.

Evident competitiei de interese, multilateralismul nu ii poate opune decat lupta pentru valori comune si aici Germania pare sa se simta foarte confortabil si accepta compromisuri in numele unui numitor comun, democratia. Da multilateralismul este un long game, dar Germania nu se grabeste, si stie ca are destui partizani in lume.

Raspunsul multilateralistilor, sau cum mai este deja cunoscut, ca „alianta multilateralistilor” a venit din partea unui foarte prestigios si numeros grup international de fosti sefi de state, fosti ministri de externe, aparare si securitate nationala. Grupul are 4 co-presedinti,
Madeleine Albright, fost secretar de stat SUA,
Carl Bildt, fost prim ministru , Suedia
Stephen Hadley, fost consilier pentru securitate nationala, SUA
Yoriko Kawaguchi, fost ministru de externe, Japonia si a incercat sa raspunda direct la tema principala a Conferintei, are multilateralismul viitor in contextul competitiei strategice si cine ar fi responsabil de promovarea lui ?

Grupul a lansat in cadrul conferintei documentul „Declaration of Principles for Freedom, Prosperity, and Peace” si a fost co-semnat de alti 50 de fosti responsabili oficiali, fosti experti din zona academica si nonguvernamentala. Documentul a fost deja definit ca a doua Carta Atlantica de catre Stewart M. Patrick in Atlantic Charter 2.0: A “Declaration of Principles for Freedom, Prosperity, and Peace” si promite sa genereze un curent important in diferite capitale de pe glob. Pare sa fie si semnalul ca pratizanii regimurilor internationale si ai institutiilor multilaterale se pregatesc de un fel de ofensiva in mai multe zone institutionale internationale, au stabilit temele principale de comunicare si cauta parteneri statali de tipul Germaniei care sunt doritori sa preia agenda Declaratiei.

Intr-un fel, de fapt, se demonstreaza si puterea Germaniei care si-a descoperit un nou scop, cel de apara multilateralismul cand altii cauta resurse pentru coalitii de putere. Germania vrea sa si asume acest rol de portavoce a „aliantei multialteralistilor” si din dorinta de a avea o candidatura de succes pentru un loc in Consiliul de securitate ONU.

Carta Atlantica 2.0 are 7 principii, idei cu care cu siguranta ne vom mai intersecta in lecturi, evenimente sau publicatii. Le citez si aici

1. Freedom and Justice- We affirm the right of all people to live in free and just societies, where fundamental rights are protected under the rule of law.

2. Democracy and Self-Determination- We affirm the right of all people to make decisions about their own affairs through elected governments that reflect their consent, free from foreign interference.

3. Peace and Security-We affirm the right of all people to live in peace, free from threats of aggression, terrorism, oppression, crimes against humanity, and the proliferation of weapons of mass destruction. 

4. Free Markets and Equal Opportunity- We affirm the right of all people to engage in economic activity based on free market principles, with equal opportunity to contribute to and the ability to share in the benefits of national prosperity.

5. An Open and Healthy Planet-We affirm the right of all people to enjoy free and open access to the global commons and a safe and healthy planet.

6. The Right of Assistance-We affirm the right of national sovereignty, while recognizing that sovereignty obligates governments to uphold these principles.

7. Collective Action- We affirm the right of all people to cooperate in support of these principles and to work together to advance them.

Declaratia va fi mai importanta decat un simplu exercitiu intelectual , nu doar prin faptul ca, oficial, tari ca Germania, Suedia, Norvegia sau Japonia vor sustine principiile enuntate ci si pentru ca are o sustinere globala din Asia, Orientul Mijlociu, America Latina. Finalul declaratiei este chiar mai explicit, va fi stabilit un mecanism de monitorizare, analiza si vor exista actiuni publice din partea grupului pentru a convinge propriile guvernele sa ia atitudine publica impotriva celor care incalca principiile enuntate.

Declaratia este probabil cel mai important rezultat al Conferintei de securitate de la Munchen, pentru ca raspunde unei probleme presante si de perspectiva, reuseste sa sintetizeze o solutie de actiune colectiva si a generat sustinere din partea unei tari puternice, Germania.

Lupta pentru America abia incepe

Odata cu  declaratia electorala a cancelarului Angela Merkel (“the times in which we can fully count on others are somewhat over, as I have experienced in the past few days.”), Europa intra intr-o tranzitie problematica. Problematica din doua puncte de vedere.

Primul, despatirea de Marea Britanie se va realiza mai mult sau mai putin organizat, dar cu acordul tuturor membrilor UE.

Al doilea, despartirea de SUA nu poate imita procesul de negociere al Brexitului. Intrarea in perioada de neincredere implica lamurirea unor relatii complexe pe doua paliere. Primul, relatia strategica Washington-Berlin si, al doilea, relatia transatlantica. Din punct de vedere practic, pentru ambele paliere, despartirea organizata inseamna mutarea „divortului ” in interiorul NATO. Alianta va primi in plin aceasta lovitura iar taberele se vor confgura dupa alte criterii decat in UE. In definitiv, Moscova castiga pe termen scurt dintr-un posibil clivaj in Alianta. Lovitura este de maestru, doi apropiati ai Moscovei, Germania si Donald Trump, nu se inteleg si reusesc sa faca jocul Rusiei de dezbinare a Aliantei.

Ce se poate face ?

O paranteza. Donald Trump a criticat pe europeni dar nu a spus niciodata ca nu mai poate conta pe ei. Nu a discutat afaceeri europene in termeni ultimativi, nu a ridicat problema nivelului de incredere. Dupa declaratia Angelei Merkel, presedintele american are un pretext excelent sa invoce alte masuri.

Deci ce se poate face ?

Pe termen scurt, ar trebui evitata o escaladare a declaratiilor pe subiect. Evitarea conexarii Brexitului cu eventuale masuri in interiorul Aliantei.

Pe termen lung nu se va putea evita o discutie pe marginea prevederilor din Tratatul de la Washington. Ar trebui analizata oportunitatea unui amendament la tratat in care sa se recunoasca importanta noilor relatii SUA – Europa Apararii si mai ales un articol nou privind raportul dintre relatia transatlantica si autonomia strategica a UE.

Doar asa Europa ar putea lupta pentru o America transatlantica.

Trump testeaza Europa si o sugestie

Pentru cei care dezbat mesajele presedintelui D. Trump

Legat de interviul acordat recent de  presedintele Donald Trump am de facut  o sugestie privind unul dintre mesajele emise de liderul american.

Via NYTimes:

On Russia, Mr. Trump said he hoped to strike a deal with President Vladimir V. Putin to reduce nuclear weapons stockpiles. He suggested that such an agreement could be part of a broader easing of tensions that would include lifting economic sanctions imposed after Russia seized Crimea from Ukraine in 2014.

“They have sanctions on Russia — let’s see if we can make some good deals with Russia,” he said. “For one thing, I think nuclear weapons should be way down and reduced very substantially, that’s part of it. Russia’s hurting very badly right now because of sanctions, but I think something can happen that a lot of people are going to benefit.”    

Sugestia mea pentru cei care vor sa comenteze acest mesaj ar fi ca intai sa citeasca un articol din 2015.

28 October 2015  Time for a different kind of US-Russian arms control By Adam Mount

The outlook isn’t good. New START, which entered into force in 2011, remains the sole bright spot in bilateral arms control: It calls for each country to reduce its arsenal of deployed strategic warheads to no more than 1,550 by February, 2018, a goal the United States met this month and that Russia is on track to achieve. Unless the parties agree to extend its limits for another five years, the treaty will remain in force until 2021. However, this timeline interacts with the US electoral cycle in an unfortunate way: A year after the next president assumes office, the United States and Russia will be under no further bilateral obligation to reduce their stockpiles of nuclear weapons. In fact, the next president could legally halt the gradual decline that has continued uninterrupted since the first bilateral arms limitation treaties were concluded in the 1980s.

Ce sugerez este ca deja Donald Trump isi intra in rol, preia rapid si agresiv directiile externe prioritare pentru SUA.

Mai trebuie remarcat un lucru. Asocierea negocierilor nucleare cu problema sanctiunilor este un mesaj pentru europeni, in special pentru cancelarul german A. Merkel.

A doua parte a sugestiei.

Daca SUA decide sa realizeze  un pachet de negociere in care va introduce un schimb de tipul ridicarea sanctiunilor impotriva Rusiei pentru o intelegerea nucleara atunci acordul Minsk II, adica intelegerea cu Rusia care prevede ca un progres in teren ar putea duce la ridicarea sanctiunilor,  va primi o lovitura grea de la americani. Mai precis Franta si Germania, tarile principale din formatul Normandia vor fi trase pe linie moarta impreuna cu tot acordul de la Minsk. Daca SUA va ridica unilateral sanctiunile atunci Germania si Franta vor primi o lovitura privind credibilitatea lor ca actori internationali.