Lectia britanica

In contextul ministerialei apararii NATO, ce se desfasoara la Bruxelles, a venit o veste foarte buna pentru Romania din partea britanica. Regatul Unit a decis sa trimita avioane de lupta in Romania, la baza de la Mihail Kogalniceanu. Forta dislocata are misiunile de intarire a spatiului aerian in regiunea de sud-est a Europei si de politie aeriana.

Cred ca este o lectie, in primul rand pentru ca britancii au inteles mult mai repede decat alti aliati ca echlibrarea celor doua flancuri este foarte importanta si ca, in al doilea rand, britanicii nu au asteptat finalizarea oficiala a unui concept militar NATO aero-naval pentru o prezenta a Aliantei la Marea Neagra.

Decizia britanica pentru Romania vine in contextul in care armata britanica s-a angajat ca in 2017 sa ajute naval si terestru la un nivel semnificativ flancul nordic, mai ales prin prezenta navala in Marea Baltica si dislocarea de echipamente si tehnica de lupta.

Acordul CETA

O speculatie personala privind Acordul CETA si ce s-a intamplat saptamana trecuta.

Povestea privind acordul dintre Romania si Canada, prezentata de Sorin Moisa arata asa

Mai mulţi oficiali europeni au fost furioşi când au auzit despre acest acord, dar nu şi Canada. Nu vă pot spune cine s-au opus, naţionalitatea este mai puţin importantă.via Realitatea

Iar povestea despre Valonia arata asa

Valonia a respins, duminica seara, ultimatumul impus de Uniunea Europeana pentru semnarea acordului de liber schimb cu Canada (CETA), declarandu-se „dezamagita” de cea mai noua propunere a Comisiei Europene, a afirmat un reprezentant al premierului Paul Magnette. Premierul regiunii Valonia consideră că un astfel de ultimatum „nu este compatibil cu procesul democratic”, spune purtătorul sau de cuvant, citat de AFP. via Hotnews

Iar eu cred ca povesta a fost mult mai simpla, nu a fost asa romantata precum o prezinta Sorin Moisa, cred ca Romania si Bulgaria au primit si ele ultimatum, probabil pe 20 octombrie, exact ca si Valonia, restul volutelor diplomatice de mare fermitate si darzenie patriotica au fost pentru presa si imagine.

Presedintele Iohannis a acceptat oferta canadiana si a acceptat si acordul CETA. Acum, dupa momentul Valonia, nu mai putem bloca acordul iar angajamentul canadian privind vizele pentru Romania si Canada nu mai pare asa de sigur pentru ca el a fost facut in contextul negocierilor CETA care acum sunt putin in aer.

Meandrele concretului

Hahahaha !
– Pai sa vedeti, cum sa va spun eu, probabil ca vom fi putin si natiune-cadru sau poate nu, poate la Varsocia, NATO nu a acceptat ca Romania sa fie natiune-cadru, dar ce mai conteaza….mmm #cafea

Normal, a venit toamna, a venit si ceaţa, ceaţa deasă…

Cursdeguvernare.ro: La noi cine ar fi națiunea-cadru, dacă în Polonia sunt SUA?

Mihnea Motoc: Nu utilizăm noțiunea de națiune-cadru. Sunt SUA în Polonia, dar aici nu mergem pe acest concept, însă, în mod evident, entitatea-cadru fiind românească, un rol similar celui de națiune-cadru ar reveni României.”

Armata europeana-trocuri a la roumaine

Am citit interviul lui Cristian Diaconescu de pe Curs de guvernare-textul integral aici.

Am doua nedumeriri.

Prima legata de raspunsul lui Diaconescu:

cursdeguvernare.ro: Revenind la inițiativa armatei europene. Ne grăbim?

Cristian Diaconescu: Din perspectivă națională, cred că președintele Iohannis s-a referit la sprijinirea ideii pe care urmează să o dezbatem, sper, să o discutăm. Repet, nu este nimic concretizat astăzi, când vorbim.

După Bratislava nu a existat un punct de vedere de substanță, agreeat de toate statele membre în legătură cu această inițiativă.

Probabil ca Diaconescu a uitat ca Romania, ca tara semnatara a Tratatului de la Lisabona a fost de acord inclusiv cu:

Articolul 49. pct.3

Pentru punerea în aplicare a politicii de securitateşi apărare comune, statele
membre pun la dispoziţia Uniunii capacităţi civileşi militare pentru a contribui la
obiectivele definite de Consiliu. Statele membre care constituie în comun forţe
multinaţionale pot, de asemenea, să le punăla dispoziţia politicii de securitate şi apărare comune.

Aticolul 50. pct.

Misiunile prevăzute la articolul 28 A alineatul (1), în cadrul cărora Uniunea poate
recurge la mijloace civileşi militare, includ acţiunile comune în materie de dezarmare, misiunile umanitareşi de evacuare, misiunile de consiliereşi de asistenţăîn probleme militare, misiunile de prevenire a conflictelorşi de menţinere a păcii, misiunile forţelor de luptăpentru gestionarea crizelor, inclusiv misiunile de restabilire a păciişi operaţiile de stabilizare dupăîncetarea conflictelor. Toate aceste misiuni pot contribui la combaterea terorismului, inclusiv prin sprijinul acordat ţărilor terţe în combaterea terorismului pe teritoriul acestora.

Crede cumva domnul Diaconescu ca Romania se va opune in Consiliu la o misiune sustinute de Paris si Berlin de gestionare a unei crize din Balacani si ca Iohannis va refuza solicitarea de participare la misiune ?

A doua nedumerire se leaga de speranta lui Diaconescu ca Parisul si Berlinul sa accepte sa faca troc cu Bucurestiul pe subecte NATO si UE. Un fel de „vreti ca Romania sa sustina Armata europeana ? Atunci participati si voi la Brigada multinationala din sud-est si sa sustineti scutul anti-racheta.”

cursdeguvernare.ro: Noutatea este că ne confruntăm cu nevoia de a mișca rapid trupe în interiorul UE.

Cristian Diaconescu: De acord, într-o formă sau alta chestiunea aceasta trebuie rezolvată. După cum trebuie rezolvată și duplicarea deciziei militare.

Pare individualist, dar cred că merită discutată chestiunea și din perspectivă națională: deocamdată nu avem o istorie extrem de pozitivă în ceea ce privește raportarea, alta decât cea politic generală, a unor state europene la problemele de securitate cu care se confruntă direct România.

Un foarte bun semnal ar fi, iată, ca Franța și Germania să dorească să participe la constituirea Brigăzii Multinaționale din România.

Sau să joace un rol cât se poate de clar în ceea ce privește comandamentele din România.

Sau să se alăture României în ceea ce privește răspunsurile și clarificările necesare în ceea ce privește caracterul defensiv al scutului.

Vorbim de atitudini care au lipsit total până astăzi.

Fara sa intru in detalii, acest tip de troc trans-institutional NATO-UE a mai fost incercat de Romania, pe timpul presedintiei anterioare si a dus la blocarea unor canale bilaterale, mai ales cu Parisul.

Chiar ma mir, pentru ca Diaconescu ar fi trebuit sa stie ca Romania, izolata cum este, pentru ca nu avem nici macar un grup regional UE care sa ne sustina, nu va putea bloca in UE o initiativa multilaterala militara, in schimb Parisul si Berlinul au o capacitate foarte mare de influenta in NATO. Ar fi o naivitate si mai mare, ca fostul nostru ministru de externe sa creada ca SUA va convinge Franta si Germania, la rugamintile noastre, sa vina la Brigada noastra cand deja aceste tari contribuie majoritar pe flancul nordic.