La 5 ani de la invazie, bombardiere rusesti TU-22M3 in Crimeea

Am participat ieri la emisiunea Timpul prezent de la Radio Romania Cultural. Impreuna cu gazdele, Adela Greceanu si Matei Martin, am dezbatut tema Primele măsuri luate de SUA şi Rusia după retragerea din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare. Este a doua oara cand particip la aceasta emisiune, prima data cand am participat (vezi aici inregistrarea ) am discutat agenda globala.

Ieri am discutat, in contextul aniversarii agresiunii rusesti, despre primele masuri luate de Federatia Rusa si SUA dupa anuntul de iesirea formala din Tratatul privind interzicerea rachetelor cu raza medie.

Aniversarea in stil rusesc a invaziei Crimeii a cuprins un program propagandistic centrat pe cultul personalitatii lui Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin aflat in scadere de popularitate a bifat si aceasta neagra aniversare in stilul caracteristic din ultimii ani.

De partea cealalta, Europa, NATO si UE au condamnat la unison cei 5 ani de ocupatie abuziva a unei parti de teritoriu si s-au angajat ca vor continua nerecunoasterea anexarii.

Pe acest fond de tensiune, a aparut stirea privind decizia Dumei de stat de a aproba sau are intentia de a aproba (stirile nu sunt foarte clare) dislocarea unor bombardiere rusesti Tupolev TU-22M3 capabile sa lanseze rachete nucleare sau conventionale ca raspuns la preenta in Romania a sistemului american anti-racheta de la Deveselu.

Decizia Rusiei este un exemplu de razboi informtional si propagandistic. In Crimeea si in intreg Districtul militar de sud erau deja capacitati militare capabile sa lanseze rachete nucleare. Rusia are sisteme terestre de rachete de croaziera nucleare sau conventionale capabile sa loveasca orice tinta in Romania. Rachete nucleare pot fi lansate de pe anumite vase de lupta rusesti stationate in Crimeea, la fel de pe submarine din Marea Neagra. Iar inca din 2018, in Districtul militar de sud sunt avioane Mig-31K capabile sa lanseze racheta Kinjal (cu variante nucleara sau conventionala ) operationalizata de rusi inca din 2018.

Concluzia este ca amenintarea nucleara ruseasca din regiunea noastra este de mai mult timp aici, insa acum mediatizarea si santajul cu lovituri nucleare devine pentru Rusia un instrument politic nu doar unul militar.

Va invit sa ascultati inregistrarea aici

Radio Romania Cultural – Timpul prezent

Ivan Turbinca paznic la Poarta Raiului nuclear

„ca, ori pe cine-oiu vrea eu, să-l vâr într-însa;și apoi să nu poată ieși de aici fără învoirea mea”        

Povestea lui Ivan Turbinca are o semnificatie actuala. Chiar si in afacerile diplomatice, Ivan vrea sa faca ordine in Rai dar si in Iad. Cum a ajuns Ivan Turbinca la asta ? Simplu, a abuzat de un avantaj primit. O spune Apostolul Petru – „Dacă dai nas lui Ivan, el se suie pe divan”. 

Ca orice catana batrana, Ivan a vrut maxim de rezultate cu minim de efort. In diplomatia rusa este acelasi Ivan, catana batrana, care vrea sa bage in turbinca ce i se nazare si mai vrea si sus pe divan. In treacat fie spus, ma mir ca in povestea lui Creanga nu a ajuns si Apostolul Petru in turbinca. Dar sa revenim la diplomatii nostrii de la Rasarit, pardon la Ivan. Acum i-au scos la inaintare pe militarii rusi care cer in termeni radicali ca americanii sa aplice niste masuri de natura strategica convenabile Moscovei.

Diplomatia rusa face pe paznicul la Raiul regimului de control al armamentelor nucleare in timp ce tot ei se pregatesc cu turbinca sa mai sechestreze niste tari de la granita. In Est incepe sa fie cam aglomerat, rusul da din coate sa ramana singur pe divan. Noi, mai speriosi, ne si vedem bagati in sacul lui Ivan cu perspectiva de a ramane acolo pe veci.

Ce facem ?

Raspunsul este simplu. Citim poveste lui Creanga pana la capat si aflam ca Dumenzeu il lasa pe Ivan sa traiasca vesnic. Vestea proasta este ca de rus nu putem scapa, insa vestea buna este exceptionala.

Ivan nu mai are turbinca.

Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare

Joi, 31 ianuarie, am fost invitat in Jurnalul de seara de la Digi 24 sa comentez situatia Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare in contextul anuntarii retragerii SUA din acest acord.

Trump testeaza Europa si o sugestie

Pentru cei care dezbat mesajele presedintelui D. Trump

Legat de interviul acordat recent de  presedintele Donald Trump am de facut  o sugestie privind unul dintre mesajele emise de liderul american.

Via NYTimes:

On Russia, Mr. Trump said he hoped to strike a deal with President Vladimir V. Putin to reduce nuclear weapons stockpiles. He suggested that such an agreement could be part of a broader easing of tensions that would include lifting economic sanctions imposed after Russia seized Crimea from Ukraine in 2014.

“They have sanctions on Russia — let’s see if we can make some good deals with Russia,” he said. “For one thing, I think nuclear weapons should be way down and reduced very substantially, that’s part of it. Russia’s hurting very badly right now because of sanctions, but I think something can happen that a lot of people are going to benefit.”    

Sugestia mea pentru cei care vor sa comenteze acest mesaj ar fi ca intai sa citeasca un articol din 2015.

28 October 2015  Time for a different kind of US-Russian arms control By Adam Mount

The outlook isn’t good. New START, which entered into force in 2011, remains the sole bright spot in bilateral arms control: It calls for each country to reduce its arsenal of deployed strategic warheads to no more than 1,550 by February, 2018, a goal the United States met this month and that Russia is on track to achieve. Unless the parties agree to extend its limits for another five years, the treaty will remain in force until 2021. However, this timeline interacts with the US electoral cycle in an unfortunate way: A year after the next president assumes office, the United States and Russia will be under no further bilateral obligation to reduce their stockpiles of nuclear weapons. In fact, the next president could legally halt the gradual decline that has continued uninterrupted since the first bilateral arms limitation treaties were concluded in the 1980s.

Ce sugerez este ca deja Donald Trump isi intra in rol, preia rapid si agresiv directiile externe prioritare pentru SUA.

Mai trebuie remarcat un lucru. Asocierea negocierilor nucleare cu problema sanctiunilor este un mesaj pentru europeni, in special pentru cancelarul german A. Merkel.

A doua parte a sugestiei.

Daca SUA decide sa realizeze  un pachet de negociere in care va introduce un schimb de tipul ridicarea sanctiunilor impotriva Rusiei pentru o intelegerea nucleara atunci acordul Minsk II, adica intelegerea cu Rusia care prevede ca un progres in teren ar putea duce la ridicarea sanctiunilor,  va primi o lovitura grea de la americani. Mai precis Franta si Germania, tarile principale din formatul Normandia vor fi trase pe linie moarta impreuna cu tot acordul de la Minsk. Daca SUA va ridica unilateral sanctiunile atunci Germania si Franta vor primi o lovitura privind credibilitatea lor ca actori internationali.