Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, un obiectiv USR indeplinit ?

Astazi a fost inaugurat Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență. Sunt mai multe aspecte controversate legate de aceasta initiativa.

Primul ar fi legat de lipsa reprezentantilor USR de la aceasta lansare. Asta in conditiile in care USR a fost singurul partid care a promovat inca din 2019 infiintarea acestui centru. Dovada o gasiti in programul de guvernare USR PLUS, la capitolul de aparare din text. Link aici Pagina 13. – Capitolul de aparare.

Citez:

  • REZILIENȚA NAȚIONALĂ – O ABORDARE ECHILIBRATĂ CENTRATĂ PE CETĂȚEAN ȘI INSTITUȚII
    Implementarea conceptului de reziliență națională ca element central al strategiei naționale pentru managementul integrat al crizelor trebuie să pună accentul pe cetățean în aceeași măsură în care se pune accent pe întărirea instituțiilor.
    De referință trebuie să fie asigurarea interoperabilității și integrării sistemului național cu structurile NATO și UE în domeniu. De asemenea, în sfera rezilienței cibernetice, USR va asigura pregătirea instituțiilor și a populației pentru situații de atacuri cibernetice, derularea unor programe de instruire a populației, a administrației publice și a sectorului privat, cu privire la amenințările,
    vulnerabilitățile și riscurile specifice utilizării spațiului cibernetic.
  • CENTRU NAȚIONAL INTEGRAT PENTRU REZILIENȚĂ LA NIVELUL PRIM-MINISTRULUI
    USR propune configurarea unei structuri (centru național) cu rol executiv în domeniul planificării integrate, organizării unitare și implementării coordonate a activităților din domeniul securității naționale, apărării României și managementului crizelor. Acest centru va realiza și coordona protecția infrastructurii critice naționale, va urmări realizarea interoperabilității cu structuri
    similare la nivel NATO și UE și va avea rol de pregătire a decidenților pentru acțiune în situații de criză. Nu în ultimul rând, centrul va gestiona programele pentru resursele materiale și umane necesare instituțiilor cu atribuții în gestionarea situațiilor de criză, în baza unui proces de planificare.
  • ASIGURAREA PROTECȚIEI INFRASTRUCTURII CRITICE
  • Societatea modernă este dependentă de funcţionarea neîntreruptă a unor sisteme critice care să asigure derularea proceselor economice, sociale, politice, informaţionale, militare și furnizarea de bunuri și servicii esențiale: sănătate, siguranţă, securitate. USR apreciază că principalele vulnerabilități în acest domeniu sunt: lipsa unor proceduri operaţionale standardizate de control, acceptate la nivel interinstituţional, proiectarea şi realizarea elementelor de infrastructură fără luarea în considerare a mecanismelor de apărare adecvate evoluţiei ameninţărilor și lipsa unor mijloace de detecţie şi de raportare rapidă a activităţilor nelegale sau a anomaliilor. USR își propune să dezvolte:
  • o abordare strategică, interinstituţională şi funcţională într-un sistem integrat al problematicii protecţiei infrastructurilor critice naţionale.
  • un proces de management al riscului, prin care să se evidențieze ameninţările și vulnerabilităţile infrastructurii critice definite și modalitățile de diminuare a acestora, pentru fiecare structură în parte, responsabilă/implicată.
  • un standard de evaluare a protecției infrastructurii critice. Acest standard va fi dedicat unei anumite infrastructuri, în funcție de opțiunile de back-up, și de nivelul de reziliență al domeniului/sistemului din care face parte infrastructura.
  • un set al analizelor de risc pe domenii prioritare prin includerea răspunsului la întrebările: „Ce se întâmplă dacă nu se realizează infrastructura critică necesară sau dacă este distrusă?”; „Cu ce o înlocuim, ce back-up avem?”

Al doilea aspect controversat este usurinta cu care sunt insusite idei dar mai ales superficialitatea punerii in practica de catre MAE.

Elemente de superficialitate in implementarea Centrului, dau doar cateva exemple:

  • rezilienta este un concept nou in Romania (cu exceptia unor sectoare tehnologice, mai ales nucleara, chimie, aviatie, IT) si poate ca la MAE nu s-a inteles ca are legatura in special cu politica interna si guvernare.
  • logic ar fi ca daca nu ai un centru si vrei sa il faci el trebuie sa produca elmente de substanta pentru guvernare si nu doar sa sustina diplomatia de vizibilitate ca o vitrina asa cum o organiza Nicolae Ceausescu pentru a impresiona senatorii americani veniti in vizita de documentare.
  • Centrul este o palarie prea mare pentru MAE, el trebuia sa fie in subordinea premierului si sa nu fie doar un pretext pentru a mai atrage fonduri de reprezentare si evenimente orgnaizate de MAE prin PNRR.
  • MAE nu are expertiza in acest domeniu, nici pe politici interne pentru rezilienta, nici nu are experti sa produca ceva relevant pentru cercrtare si nici nu are atributii si evident pana acum nu a demonstrat ca o structura de diplomatie va fi in stare sa coordonezee strategia guvernamentala care trebuie implmentata la nivel central si local. Insa MAE sa pricepe sa dea sigla, sala si cafeaua, care cafea este extrem de buna pot sa confirm.
  • Agenda interna pentru rezilienta nationala reiese ca nu este o prioritate pentru acest centru, se doreste doar ca se fie transformat centrul intr-o platforma de diplomatie publica. Ce va fi pe plan national e greu de anticipat pentru ca MAE nu are atributii si nici guvernul nu prea stie ce sa faca cu acest centru.
  • La inaugurare a reiesit din discursuri ca Centru va functiona prin ”organizare” de grupuri de lucru …”În prima etapă de activitate, E-ARC urmează să operaţionalizeze o serie de grupuri de lucru pe următoarele teme: rezilienţa societală; rezilienţa în domeniul tehnologiilor emergente şi disruptive; rezilienţa sistemelor de comunicaţii şi a noilor ecosisteme tehnologice; rezilienţa la crize şi urgenţe complexe; rezilienţa asigurării continuităţii guvernării şi a serviciilor esenţiale; rezilienţa infrastructurii de transporturi; rezilienţa statelor din vecinătatea NATO şi UE la influenţele antioccidentale ale actorilor statali şi non-statali.
  • Aceasta viziune este una sumara, neprofesionista si nu este nici macar noua. Aceste grupuri de lucru dedicate rezilientei la nivel national au functionat la Secretaritul General al Guvernului inca din 2016. Dupa summitul NATO de la Varsovia aliatii au trecut la dezvoltarea planurilor nationale de rezilienta si fiecare guvern a organizat grupuri de lucru. Rezultatele au fost si sunt modeste.
  • Pare ca noul Centru nu face altceva decat sa preia din functiile Secretariatului General al Guvernului si sa gestioneze ce se facea inca de pe vremea premierului Mihai Tudose. Nu e prea original si in plus este un semnal ca nici nu se pricep la ce vor sa faca dar au o idee clara sa delimiteze parohiile adminstrative.

Concluzii

  • centrul este un proiect slab dezvoltat.
  • o asumare politica serioasa ar fi trebuit sa prevada subordonarea Centrului la primul ministru.
  • proiectul are legatura doar cu strategia de imagine si prea putin cu o abordare strategica si sectoriala in guvernare.
  • Centru va deveni un vector al diplomatiei de forum si de evenimente, vor lipsi contributiile in sfera cercetarii si mai ales pentru dezvoltarea de politici pentru o viitoare strategie nationala de rezililenta.
  • din lista instituiilor partenere MAPN, SRI, SIE reiese implicarea doar a sectorului de securitate si aparare si pare ironic sa iti asumi obiective pe rezilenta societala si sa nu iti iei parteneri relevanti in acest sens.

Ramona, MAE nu este Surprize, surprize !

Citesc si ma minunez.

”Să știți că noi le-am cerut oamenilor noștri (diplomaților români-nr) să vină acasă, dar au spus că nu vor să-și încheie misiunea brusc, ei vor să-și continue misiunea și vor rămâne acolo. Să știți că diplomații români sunt niște oameni deosebiți în orice zonă s-ar afla, dar aceștia care sunt în zone de conflict sunt dispuși la fapte eroice, își asumă că sunt într-o zonă de conflict”, a declarat, vineri, la DC News, ministrul Afacerilor Externe Ramona Mănescu.

Ca e maxim de brambureala in Guvernul Dancila nu ma mira si nu ma mira nici demagogia Ramonei Maneascu, ministrul de la MAE. Partea dramatica este ca diplomatii romani din Kabul sunt folositi in comunicarea de 2 lei a fostului membru ALDE.

In orice minister de externe care se respecta functioneaza un set de reguli respectate de intreg personalul aflat la post sau in centrala. Mai ales capitolul privind siguranta diplomatilor este foarte important.

Pentru Ramona Manescu, mai mult decat siguranta vietii oamenilor nostrii conteaza ca domnia sa, ca om politic sa fie acoperita si sa nu isi asume decizii politice clare privind siguranta misiunii noastre din Kabul.

Un ministru de externe are la dispozitie legi, regulamente si proceduri prin care este obligat sa evalueze riscurile si amenintarile care vizeaza personalul si misiunea. Si ministru ia decizii care sunt respectate si executate, nu negociate de ochii lumii.

Nu se pune problema sa le ceri diplomatilor romani sa plece si ei sa refuze. Este obligatia MAE sa decida, sa hotarasca, daca exista un pericol iminent si daca da, atunci reduce numarul de diplomati sau retrage integral personalul. Daca nu, comunica oficial decizia de a nu retrage reprezentanta si da instructiuni clare pe linia asta. Personalul este obligat sa respecte decizia ministrului nu sa isi asume raspunderea si ministrul sa fie acoperit ca el „le-a spus dar ei nu au vrut”.

Ramona Maneascu, un ministru politc, arunca intreaga raspundere pe umerii unor diplomati si asta este o mare greseala.

Ar fi bine ca Parlamentul si Presedintele sa ceara ca ministrul sa retracteze aceasta afirmatie si sa analizeze decizia inainte de a avea o alta drama.