Solidar cu Maia

Vad cu ingrijorare ca se inmultesc atacurile antisemite in Romania.

Maia Morgenstern este atacata frecvent dar imi spun apropiatii ca nu doar ea.

Un actor din Romania primeste amenintari cu moartea, o institutie de cultura este subiect de atac direct, evreii din Romania par sa devina iar subiectul unor atitudini extremiste.

Am sperat ca pandemia sa ne apropie ca oameni.

Ca daca suferim toti si ne ajutam putem trece peste diferente si mai ales peste prejudecati, manipulari si angoase.

Dimpotriva, ce e mai rau iese la suprafata de sub masca populismului si a nationalismului, curentul antisemit este de fapt adevarata problema.

Ma astept sa fim solidari, sa cerem mai ales partidelor politice sa se delimiteze de orice pozitie neclara, ambigua, duplicitara fata de curentul antisemit.

Elicopetere cu elice si frenezia acordurilor fara valoare

Pe scurt

Ministrul Nasui si Directorul IAR Barsov, gen. lt. Laurian Anastasof au mai semnat in 17 februarie a.c. inca odata acelasi acord fara valoare cu AIRBUS, document care a mai fost semnat tot degeaba in 13 februarie 2017.

Disperat, directorul AIRBUS, astazi a iesit la presa sa repete ce tot repeta din 2016 incoace „noi am adus si instalat o fabrica de elicoptere dar nu ne dati comenzi pentru productie.”

Cronologie din sursa HOTNEWS:

13 aprilie 2017 – Airbus Helicopters si IAR au semnat un Acord General de cooperare exclusiva pentru producerea in Romania a elicopterului multirol H215M, un aparat de zbor greu, bimotor. In prezenta lui Neculai Banea, directorul general al IAR.

16 martie 2021 – Hotnews confirma ca MAPN nu are in vedere sa dea comenzi pentru elicoptere pana in 2030.

17 martie 2021 – Airbus Helicopters şi IAR au semnat un acord de Cooperare Industrială în vederea personalizării elicopterului H145M pentru misiuni de atac pentru forţele armate române, în prezenţa lui Claudiu Năsui si a directorului IAR Generalul-locotenent (r) Laurian Anastasof  .

18 februarie 2021 – Hotnews – Fabrica de elicoptere de la Brașov, deschisă de Airbus de mai bine de patru ani, are în acest moment activitățile înghețate. „Nu pot să o susțin în contextul actual, într-o piață dificilă, nu pot susține costul unei fabrici care nu are o activitate”, a declarat CEO-ul Airbus Helicopters, Bruno Even, într-un interviu acordat HotNews.ro. Oficialul francez spune că firma încă mai așteaptă un semn clar de la Guvern, un prim contract pentru minimum 16 elicoptere pentru Armată. MApN tocmai ce precizase pentru HotNews.ro că nu are în vedere înlocuirea bătrânelor IAR 330 Puma decât abia după 2030, însă șeful Airbus crede că Guvernul poate schimba această planificare dacă vrea să impulsioneze cooperarea industrială.

Nu cred ca ministrul Nasui si mai ales directorul IAR gen. lt. Anastasof nu cunosteau situatia in care se afla proiectul de colaborare cu francezii de la AIRBUS si atunci este cu atat mai ciudata situatia sa repeti ceva care s-a dovedit a fi un gest lipsit de profesionalism.

Cu atat mai mult directorul IAR Anastasof ar fi trebuit sa faca altceva de la numirea lui din septembrie 2020 iar ministrul Nasui ar fi trebuit sa se asigure ca aduce comenzi de la Armata sau aduce un raspuns sincer ca nu avem comenzi de dat si ca ne oprim aici cu colaborarea cu AIRBUS. In schimb a preferat sa semenze ca si ministrii din alte guverne si sa faca o poza.

Strategia de vaccinare, faza pe unitati secrete, speciale de importanta deosebita

Ziare-com titreaza pompos ca le-a cerut pararea expertilor in securitate nationala pe tema scandalului listelor cu centrele de vaccinare. Si ce alt expert in securitate nationala deschide lista, nimeni altul decat Ovidiu Raetchi, mama si tata expertilor liberali. Dupa esecul manipularii din Newsweek liberalii au trecut la Ziare-com si au trecut degeaba.

Eu chiar ma bucur ca marele parlamentar liberal, expert, profesor si geopoltician a zburat din Parlament. Omul nu a invatat nimic si mai rau nu a facut nimic in comisia de aparare.

A fost cam dupa modelul George Scutaru alt expert al PNL in joc de glezne. Pe tema scandalului, Raetchi are cea mai incorerenta pozitie asa cum ii sta bine unui expert, vezi Doamne, fiecare intelege ce vrea.

Citez”

Alexandru Ovidiu Raetchi, profesor universitar si vicepresedinte al Comisiei pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala din Camera Deputatilor in legislature anterioara, considera ca, pe de o parte, lista cu unitati speciale ar fi trebuit secretizata, iar publicarea fara masuri a unor informatii delicate poate fi considerata o eroare. Pe de alta parte, sustine Raetchi, principiul transparentei este unul corect, dar problema adevarata a fost amestecarea unitatilor secrete cu cele publice.
„Cred ca problema e in modul in care a fost facuta lista. Unitatile secrete nu trebuiau sa se afle pe o lista generala. Pe de o parte, da, e absolut firesc sa nu faci publica o adresa a unor unitati secrete. Pe de alta parte, principiul transparentei e corect: e normal ca oamenii sa stie ce unitati exista in sistemul public. Amestecarea unitatilor secrete cu cele publice genereaza o problema.

Pentru ca nu e corect nici sa tii la secret sute de unitati publice pentru o unitate secreta, nici sa publici adresa secreta. Lista cu unitati speciale – care tin cu adevarat de zona sensibila – trebuia secretizata. Dar strict pe probleme de securitate nationala, nu in chestiuni care vizeaza aparatul de ordine cu carater general. Categoriile (ordine publica, pe de o parte, sigurata nationala, pe de alta) nu trebuiau amestecate in documente de la bun inceput. Activitatea politiei sau a jandarmilor, de pilda, e de interes public. Cea a serviciilor secrete si chiar a combatantilor din teatrele de operatii e mai sensibila, acolo poti avea restrictii”, a declarat Ovidiu Raetchi pentru ziare.com.”

Ovidiu Raetchi nu a consultat tabelul respectiv, ocazie cu care ar fi vazut ca nu vorbim de unitati secrete.

Aseara Col. Gheroghita a fost pus in situatia sa recunoasca de fapt ca nu exista nimic clasificat care sa fi ajuns in tabelul respectiv.

Dar marele Raetchi ii da inainte cu lista de unitati speciale, care in realitate sunt asa de speciale ca au vaccinat si economisti, profesori, lucratori in sectorul energetic, militari sau cadre de la MAI.

Motivul este simplu, avem zone in tara unde nu avem un numar de centre si atunci acestea deservesc mai multe categorii. Pentru prima data au fost prezentate pe judete si cu un set imbunatatit de indicatori.Reatchi spune ca se amesteca lista de unitati publice cu cele secrete, in realitate nici in strategie si nici in acte decizii de guvern nu avem prevederi pentru o asemenea impartire din simplul motiv ca nu se pot face centre secrete de vaccinare pentru unitati secrete care de fpat nu exista.

Confuzia expertului Raetchi vine din neintelegerea unor concepte de baza cum sunt public, nepublic si secret.

La fel cum multi confunda transparentizarea cu declasificarea. PNL si grupul celor din sistemul de securitate nationala care au constestat a tratat problema transparentizarii unor date nesecrete nepubublice ca fiind o incercare de desecretizare. Si au incercat sa manipuleze la greu prin presa.

Transparentizarea nu face altceva decat sa faca publice o serie de informatii fara caracter secret.

Declasificarea, indiferent de circumtanta, inclusiv cea facuta fara intentie, se refera la schimbarea statutului unei informatii secrete in informatie publica.

Razboi si pace. Cu Rusia

Am citit un foarte bun comentariu al lui Nicu Popescu despre politica europeana si declinul Rusiei – Why the EU should stop waiting for the Godot of Russian decline

Un punct de vedere absolut pertinent al lui Nicu Popescu. In viziunea sa europenii nu pot paria pe declinul Moscovei, dimpotriva, ar trebui sa interactioneze strategic. Autorul apreciaza ca multi lideri europeni considera ca Rusia este o putere in declin si din aceasta cauza prefera „rabdarea strategica”. Sa asteptam ca Moscova sa faca implozie.

Pledoaria lui Nicu Popescu bazata pe analogii cu evolutia istorica a altor puteri este ca avem state cu declin liniar dar avem si state cu o evolutie ciclica, state care depasesc faza de declin si care recupereaza din putere si influenta in etape mai lungi sau mai scurte. Ar fi si cazul Moscovei.


Ce nu ne spune Nicu este daca Europa poate sa genereze o interactiune strategica alta decat rabdarea strategica ?
Vedem ca Germania are o abordare strategica cu Rusia, poate au si Franta, UK si Polonia.


Aceasta ar fi o explicatie de ce altii lideri europeni prefera rabdarea strategica atata timp cat tari europene puternice au o interactiune strategica in plan bilateral.
Pentru moment in Europa, interactiunea strategica ramane, mai ales pentru Rusia, Germania, Franta, UK, o problema de bilateralism.
Asa cum speram ca Rusia va intra in declin asa speram si ca UE va deveni o putere geopolitica undeva in viitor. Pana atunci relatiile bilaterale regleaza o parte din nevoia europenilor de a avea o politica activa cu Moscova.

Iar predictia privind declinul Moscovei ar putea fi doar un motiv de suprafata invocat pentru ca este convenabil si justifica politicile externe nationale de diferite orientari, mai pro sau mai anti rusesti.


Concluziile mele.
Lipsa de interactiune strategica europeana cu Rusia se bazeaza doar partial pe predictia ca Rusia va intra in declin. Mai sunt si alti factori care explica acest deficit. Interesele nationale, istoria relatiilor bilaterale, dependenta economica.


Indiferent ce se intampla cu Rusia in viitor, europenii nu pot sta indiferenti fata de lipsa lor de viziune strategica dar mai ales la divergentele dintre diferiti actori nationali.


Nu putem cere europenilor sa stabileasca o interactiune strategica cu Rusia fara o maturizare geopolitica a Europei. Pana atunci vor coexista mai multe directii. Un trend de inactiune strategica, interacțiuni bilaterale dominante din partea Germaniei, Frantei etc. si o eterogenitate neutra din partea tarilor mici.

Autostrada Sudului A6 doar pe hartie

Se pare ca acum nu vom mai avea Autostrada Sudului A6. Va fi un drum expres conform deciziei din Guvern. De fapt ne transformam neputința de a construi autostrăzi in frenezie pentru drumuri expres, un fel de struto-camila romaneasca.

Si guvernele PSD, dar si PNL si actualul guvern de coalitie prefera sa contruiasca pentru Romania anului 1960 nu pentru Europa secolului 21.

Nu inteleg de ce intre Bucuresti, unde exista principalul aeroport international al Romaniei si Craiova, sediul comandamentului Brigazii Multinationale SE NATO nu se poate construi o autostrada care sa asigure mobilitatea militara de care avem nevoie. CSAT ar fi trebuit sa fie foarte clar si foarte exigent cu aceste aspecte, sa nu avizeze proiecte de infrastructura de transport cu destinație duala daca nu se respecta criteriile de mobilitate militara.

Sa zicem ca rămânem cu un drum expres, atunci in proiectare nu luam in calcul necesitatea si specificitatea de transport militar cu tot ce presupune, de la dimensiuni ale cailor de rulare, pana la intersesctii, înălțimea podurilor, locuri de stationare, asistenta, etc. etc.

O crapeala tipic romneasca care ne va costa in timp.