UE si Romania la inceputul unei noi etape.

Acum ca s-a incheiat epopeea negocierilor pentru functiile importante din institutiile europene si stim nume si persoane am cateva panseuri.

Echipa franco-germana a functionat si s-a adaptat la ce urmeaza, nu la ce si-ar fi dorit cei doi lideri Merkel si Macron. Echipa aleasa e mai pe profilul lui Macron, mai tehnocrata, fara floricele lui Juncker si fara o Mogherini prea discreta.

Mie imi place echipa, altii sunt dezamagiti ca nu sunt super lideri, super personalitati si alte genii planetare. Nu au de unde sa mai vina, cam asta e ce avem si oricum Macron nu cred ca ar suporta sa existe personalitati prea independente cu mai multa carisma decat el sau mai active, asa ca ne descurcam cu acestia.

Au mai comentat unii ca negocierile au fost un esec, ca s-au prelungit, ca a fost cu suspans. Nu e nimic dezamagitor, cu aceasta configuratie in care a aparut al treilea jucator mare, Renew Europe, jocul se schimba iar Macron chiar este hotarat sa rastoarne masa linistita a popularilor si socialistilor. Bun venit in poligon.

Romania ? aici dezamagire cat cuprinde. Dezbatere la noi pe procesul de negociere ? ioc. Ceva actiuni pe la Bruxelles pentru a impune o idee macar din pozitia nationala ? ioc. Ceva eforturi de comunicare din partea Presedintelui Iohannis? prea putine si mai mult legate de inertia posturii prezidentiale cu care am fost obisnuiti. Macar la bulgar s-a vazut ca incearca mici cascadorii.

Ce facem mai departe ? Daca ne uitam la cat de slaba a fost reuniunea UE de la Sibiu si care a generat o agenda strategica 2019-2024 si mai slaba, singurul subiect cu adevarat fierbinte va fi Armata europeana. Separat, probabil ca zona euro va fi adevarata miza pentru Macron si viitorul cancelar german. In rest ne vom bate capul cu aceleasi probleme, Brexit, buget, refugiati, solidaritate europeana.

Pentru Romania viitorul va aduce un comisar pe masura prestatiei echipei Presedinte-Guvern, adica ne vom multumi cu ceva si nu vom iesi din rand sa ne luam de gat cu oponenti. Care oponenti vor aduce super-candidaturi pentru comisari, vor avea strategie de tara si coerenta si proactiva. Romania nu se agita, a avut grija Lucian Blaga sa ne explice ca vesnicia e produs traditional romanesc.

Brexit de facto – schita planurilor de criza

Haosul

Agonia Brexitului va deveni istorica si se va studia in scoli ca unul dintre cele mai controversate momente din istoria Europei. Pentru expertii in integrare, Brexitul va fi mana cereasca in plan teoretic. Acum vedem multe brese in constructia proiectului european, evaluam lideri in momente tensionate si putem analiza curentul euroscepetic in aspecte mai putin anticipate.

Toate semnalele dinspre legislativul de la Londra par sa indice ca acordul negociat nu va fi baza iesirii Marii Britanii din UE. Iar daca va fi o prelungire agreata de UE, ea va fi una pur tehnica si nu va permite negcierea unui alt acord.

Theresa May

Evaluarea

Cred ca intram in faza pregatitoare, destul de scurta, a unui Brexit de facto in care partile vor aplica fiecare un scenariu de iesire fara acord. Partea complicata vine atunci cand trebuie sa anticipam ce fel de criza va genera masurile unilaterale continute de planurile pregatite separat de Londra si Bruxelles.

In toata aceasta harababura exista totusi o speranta. Am in vedere ca partile au negociat un acord comprehensiv care sta la baz aunui plan comun, partile isi cunosc rolurile, obligatiile si setul d emasuri agreate. Asta ar trebui sa ne sugereze ca negocierea nu a fost in zadar. Cele doua planuri de rezerva pentru no-deal de fapt au fost elaborate in paralel si, este presupunerea mea, au copiat o parte din prevederile acordului.

Perspective

Negocierea in sine si rezultatul ei, adica proiectul de acord raman cele doua instrumente prin care au fost influentate planurile de rezerva si au fost pregatite institutiile, decidentii si publicul in general in ambele tabere.

Deci exista potential ca aceste planuri sa fie legate mai tare sau mai slab, adica sa se coordoneze chiar daca din punct de vedere politic nu exista lumina verde pentru acord. Aceste forme de coordonare, mai mult de natura operationala si administrativa, fara o decizie strategica, au fost generate si de o serie de intelegeri si acorduri bilaterale realizate de Londra cu tari precum Franta, Germania si Olanda.

Am scris o schita (format PDF – aveti un link de descarcare) sub forma unei matrice, pentru a identifica zonele in care cele doua posibile planuri de criza interactioneaza, tipurile de interactiune (necoordonare, semi-coodonare si coordonare) si posibile pachete de masuri care sunt incluse in aceste planuri de criza. Materialul poate fi descarcat si folosit cu mentionarea sursei: „Claudiu Degeratu https://claudiudegeratu.ro” .

in final, cred ca UE are o obligatie de constiinta pentru a implementa un plan suplimentar de sprijin pentru UK. In cazul in care amplitudinea crizei ar depasi capacitatea de rezilienta din UK din anumite sectoare cum ar fi sectorul medical, lupta anti-terorista sau serviciile din sectorul educational, Bruxellesul va trebui sa ajute. UE poate sa ofere asistenta daca ne vom confrunta cu aspecte umanitare.

Securitatea cibernetica europeana

Vreau sa semnalez o decizie recenta importanta pentru politica europeana in domeniul securitatii cibernetice. In cadrul programului UE Horizon 2020  (programul dispune de 80 mild. Euro pe perioada 2014-2020), dedicat cercetarii si inovarii, au fost selectate 4 mari proiecte prin care va fi dezvoltatat conceptul pilot operational pentru viitoarea retea europeana pentru competente in domeniul secuirtatii cibernetice. Decizia contribuie si la European Cybersecurity Research & Innovation Roadmap, un obiectiv inportant al programului Horizon 2020.

Pare foarte tehnic tot ce am scris mai sus, mai simplu spus se urmareste stabilirea unui cadru comun de competente pentru orice responsabil pe domeniul securitate cibernetica din Europa. Acest obiectiv va contribui la o aplicare uniforma a bunelor practici in domeniu, la interoperabilitatea dintre tari si la stabilirea unor programe de educatie si formare cu standarde europene agreate de catre toti memebri UE.

Cele 4 proiecte sunt importante si recomand sa le urmariti.

CONCORDIA

„CONCORDIA is a four-year multi-disciplinary research and innovation project, and will play a leadership role in boosting the effectiveness of EU’s security union. The project, started in January 2019, is coordinated by the Research Institute CODE from the Bundeswehr University Munich and involves 46 partners in total.”

CONCORDIA will help Europe strengthen its security capabilities and to secure its digital society, economy and the fundamental data society’s principles for both security and privacy.
CONCORDIA adopts an inclusive approach, fostering a wide alliance spanning Europe’s research, industry and public sectors, and including key professionals from a variety of fields. By developing innovative, marketable solutions to protect Europe against cyber attacks, CONCORDIA will capitalize on Europe’s unique pool of skills and talents in the area of ICT and cybersecurity to also establish an European Education Ecosystem for Cybersecurity. The project will be a fundamental instrument for promoting excellent research, market innovation, skill building, and a research roadmap for cybersecurity in Europe. In this context, the vision of CONCORDIA is to create a community, building bridges and setting the foundations for strong cooperation between all stakeholders. The EU budget contribution is 16 M€ with a 7 M€ additional funding contributed by national authorities and industry.

ECHO

The ECHO project (European network of Cybersecurity centres and competence Hub for innovation and Operations) is one of four Pilot projects, launched by the European Commission, to establish and operate a Cybersecurity Competence Network. Amid keynote presentations from supporting representatives of EU agencies and industry, the project was officially launched at the Conference Hall of the Royal Military Academy of Belgium, on February 25th, 2019.

The ECHO project will deliver an organized and coordinated approach to strengthen proactive cyber defence in the European Union, through effective and efficient multi-sector collaboration. The project already involves 30 partners from the East to the West of Europe, and is actively engaging new partners interested to contribute to the cybersecurity resilience of the EU and in reaching the collaboration goals.
Through the project, the ECHO partners will develop, model and demonstrate a network of cybersecurity research and competence, with a centre of research and competence at the hub. While technology companies struggle with a fragmented view of security requirements across industrial sectors and fragmented national policies for security test and certification, the ECHO project will contribute an adaptive model for information sharing and collaboration among the network of partners and related agencies.

SPARTA

SPARTA is a novel Cybersecurity Competence Network, supported by the EU’s H2020 program, with the objective to develop and implement top-tier research and innovation collaborative actions.
Strongly guided by concrete challenges forming an ambitious Cybersecurity Research & Innovation Roadmap, SPARTA will setup unique collaboration means, leading the way in building transformative capabilities and forming a world-leading Cybersecurity Competence Network across the EU. From basic human needs (health) to economic activities (energy, finance, and transport) to technologies (ICT and industry) to sovereignty (eGovernment, public administration), four research and innovation programs will push the boundaries to deliver advanced solutions to cover emerging challenges.
The SPARTA consortium, led by CEA, assembles a balanced set of 44 actors from 14 EU Member States at the intersection of scientific excellence, technological innovation, and societal sciences in cybersecurity. Together, along with SPARTA Associates, they aim at re-imagining the way cybersecurity research, innovation, and training are performed in Europe across domains and expertise, from foundations to applications, in academia and industry.

CyberSec4Europe

CyberSec4Europe will align and interconnect a vast pool of research excellence in existing centres and research facilities, bringing together cybersecurity expertise in an interdisciplinary manner while developing a governance model for the future European Cybersecurity Competence Network. The 43 consortium partners will consolidate and reinforce cooperation and synergies between the research and industrial communities, including SMEs. The 42-month project will strengthen the research and innovation competence and cybersecurity capacities of Member States to meet the increasing number of cybersecurity challenges in the future.

The project has identified key demonstration cases in different industrial domains, including finance, healthcare, transportation and smart cities. These address prominent research areas in both the public and private sectors that correspond closely with real-world issues, cyber threats and security problems. Another important outcome will be the development of a cybersecurity skills framework model to be used as a reference by education providers, employers and citizens.

Lead Co-ordinator, Professor Dr. Kai Rannenberg, Goethe University Frankfurt, says: “On behalf of the CyberSec4Europe consortium of partners, we are extremely grateful to the European Commission for this opportunity to explore one of the most exciting initiatives in the area of multi-disciplinary, cross-sector cybersecurity research and innovation in Europe. We are very excited to be at the forefront of efforts to address the challenges in developing a common European approach to cybersecurity while protecting core European values such as privacy and the rights of smaller market players such as consumers and SMEs.”

The CyberSec4Europe contract starts with immediate effect and will last until July 2022 at a total cost of 16 MEUR.

Pesta porcina africana in Romania

Am citit la Digi-FM o stire „Comisia Europeană trimite o misiune neplanificată pentru a verifica ce au făcut autoritățile din România pentru a preîntâmpina izbucnirea epidemiei de pestă porcină.” Stirea o gasiti aici.

Probabil vor trece mai multe saptamani pana cand delegatia de experti va redacta raportul privind situatia din Romania.

Daca veti fi curiosi sa vedeti comparativ concluziile acestei echipe cu concluziile unei echipe din partea ONU- Food and Agriculture Organization si World Organisation for Animal Health, inspectie efectuata in Romania in 11-14 Decembrie 2017, va las mai jos raportul lor. Documentul contine recomandari la nivel de tara si informari privind situatia din judetul Satu-Mare.

Textul Raportului 

GF-TADs ASF SGE mission – Romania (Dec2017 – FINAL)

 

 

Declaratia de la Bratislava

Am citit Declaratia de la Bratislava . Continutul mi se simptomatic pentru starea de preocupare din randul membrilor. Important este ca avem in premiera sprijin pentru un proces care totusi promite o focalizare pe obiective mai usor de urmarit.

Concluzia mea este că Declaratia ofera un roadmap pentru UE dar nu si pentru tarile membre.

De exemplu, la captiolul introductiv se declara solemn ca:

„Need to be clear about what the EU can do, and what is for the Member States to do, to make sure we can deliver on our promises.”

Daca insa citim restul declaratiei vom observa lipsa unei liste to-do pentru tarile membre.