Categorie: Comentarii
Politica Americii si o mica banuiala despre China
Anuntul Administratiei americane de introducere a unor taxe de 25% la importurile de otel si de 10% la aluminiul importat, exceptand Canada si Mexic si stirea ulterioara privind amânarea unei decizii privind UE se coreleaza cu contextul pregatirii intalnirii americano-nord-coreene la nivel inalt.
Taxele au intrat in vigoare in data de 23 martie. Joi, Casa Alba a informat suspendarea tarifelor pana la 1 mai 2018 pentru importurile din statele membre ale UE, Argentina, Australia, Brazilia, Coreea de Sud, Canada si Mexic, cei mai mari parteneri comerciali ai SUA, iar negocierile continua. Dupa 1 mai, presedintele SUA va anunta ce state vor fi exceptate permanent.
Intre timp UE a decis sa analizeze impactul deciziei americane si sa ia masuri.
Uniunea Europeana a demarat luni un studiu care va analiza daca taxele vamale impuse de presedintele SUA, Donald Trump, justifica adoptarea unor masuri pentru a preveni inundarea Europei cu importuri de otel, predominant din Asia.
UE este ingrijorata ca producatorii de otel afectati de tarifele vamale din SUA se vor reorienta spre Europa, ceea ce va duce la majorarea importurilor.
Studiul va fi realizat in urmatoarele noua luni si ar putea determina UE sa impuna propriile tarife vamale la otel, inclusiv otel inoxidabil si tevi de otel, pentru a nu fi afectata industria sa.
Tarifele se vor aplica tuturor statelor, fiind vizati marii exportatori: China, India, Rusia, Coreea de Sud si Turcia. Sub 1% din importurile UE de otel provin din SUA.
via Business24.ro
In acest context, al negocierilor cu Coreea de Nord si al declansarii unui razboi comercial pe 2 planuri, China va fi fortata sa gaseasca o solutie la o dilema strategica. Ori decide sa raspunda cu aceeasi moneda, încercând sa afecteze interesele SUA si UE si decide sa revina la politica sa de protectie a regimului dictatorial nord-coreean ori alege sa nu mai acorde protectie Coreei de Nord sa obstructioneze eventualele negocieri si sa solicite la schimb o eliminare a taxelor vamale din partea SUA si UE.
China, indiferent de scenariul ales, va trebui sa se pregateasca sa plateasca un pret major, care poate fi geostrategic sau geoeconomic.
Exista viata (digitala) dupa Cambridge Analytica ?
Raspunsul scurt la intrebarea din titlu ar fi, da, dar va fi si mai grea.
De ce cred asta ? Am cateva motive.
Indiferent cat de restrictiv va fi regimul folosirii datelor personale, industria din jurul domeniului digital va continua dezvoltarea avand in centrul ei ideea de client. Progresul in acest domeniu a insemnat gasirea de solutii tehnice si de marketing care sa reflecte sau sa se adapteze cat mai bine si rapid la profilul clientilor.
Toata ideea, sau mai precis singura idee din jurul anagajarii si participarii in mediul online este una simpla. Potentialul user are acces la un serviciu digital in schimbul unei expuneri mai mult sau mai putin intruzive. Userul trebuie sa dea o adresa de mail pentru confirmarea inregistrarii si evident procesul nu se opreste aici, inainteaza cu alte etape de expunere. In era analogica expunerea urma acelasi traseu. Rezultatul este acelasi, generarea unui sentiment de apartenenta sau identitate care satisface mai mult sau mai putin clientul.
Poate nu ar fi rau sa comparam Facebook cu Second Life. Adica social media cu realitatea virtuala. Alta perspectiva ar fi sa comparam 2,2 miliarde de utilizatori cu 1 milion de utilizatori ai Second Life. De ce peste 2 miliarde de oameni de peste tot vor sa fie prezenti cu identitatea lor in mediul digital iar in realitate virtuala, unde exista doar avataruri, cu greu se mentin 1 milion de utilizatori ? Nu exista o manipulare care sa reuseasca la 2 miliarde odata in schimb exista o evolutie care are la baza relatiile identitare. Si asta se cauta si da roade, credibilitate si autenticitatea data de relatiile de natura identitara.
Ce a facut Cambridge Analytica la scara mare de fapt se intampla si la scara mica cu alti actori, adica influenceri, antreprenori, lobisti, oameni politici. Ca faci o baza de date la nivelul analogic sau ca foloseti la scara mare profilarea facuta de Facebook, acesta fapt pare natural si pentru alti actori pentru ca si in mediul digital si in cel analogic actiunea se face cu un scop.
Cred ca indiferent de gravitatea actualei crize, activitatea de tipul celei derulate de Cambridge Analytica va continua si va fi treptat reglementata total sau partial. Toata lumea vrea un asemenea instrument puternic de profilare iar daca acum pare mai mult sa fie spionaj, furt de date, manipulare, etc. vom vedea cum in cativa ani acest tip de activitati vor fi legalizate si acceptate.
Explicatia ar fi simpla. In timp, apar zonele albe dar si gri plus cele neagre din acest domeniu al micro-profilarii. Toleranta fata de intruziune creste in timp. Am avut cazul cu milioanele de conturi sparte pe o platforma de jocuri in retea si vedem ca industria jocurilor nu a dat faliment, de fapt prospera.
Concluza ar fi ca identitatea reala ne defineste si cand interactionam in online si e greu de imaginat ca domeniile de varf vor renunta la cel mai important capitol de avantaj strategic oferit de profilul utilizatorului.
Profilul utilizatorului a devenit o marfa iar profilul instrainat o moneda.
Sa dam rotocol la protocol
Cateva ganduri despre subiectul desecretizarii protocoalelor dintre SRI si alte institutii.
Din perspectiva DNA, aceasta cerere de desecretizare are doua implicatii. Daca Kovesii spune ca nu exista un asemenea document dar alte protocoale similare sunt desecretizate atunci va fi atacata pe motiv ca il ascunde. Daca documentul exista si il face public, analiza din partea PSD ALDE va merge pe ideea ca se va gasi cel putin un element abuziv in document si care justifica demiterea lui Kovesi.
Din perspectiva parlamentara acest subiect putea fi rezolvat oricand, oricum in cadrul Comisiei parlamentare speciale a SRI. Evident cel putin 2 persoane din Comisie cunosc detalii. La fel, in fiecare an, la depunerea raportului anual al SRI, Comisia parlamentara in evaluarea pe care o face tot anual ar fi putut cere desecretizarea, si inca de foarte multa vreme sa vada acele protocoale.
Din perspectiva Presedintiei, acel comunicat despre desecretizarea care legal este la altii, cum ca CSAT nu se ocupa cu desecretizarea protocoalelor, ca nu are in atributii este un raspunsa lamentabil. Presedintia ar fi trebuit sa spuna daca din perspectiva CSAT se justifica aceasta solicitare a guvernului. Anual si CSAT evalueaza activitatea SRI, tot anual aproba planul de activitate al SRI care a implicat sau implica si imbunatatirea cadrului de cooperare cu alte institutii ale statului, inclusiv capitolul protocoale, deci nu se poate spune ca CSAT nu este implicat. CSAT cand apreciaza rezultatele SRI apreciza si nivelul si cadrul de cooperare cu alte institutii inclusiv oportunitatea protocoalelor din perspectiva prioritatilor aprobate tot in CSAT.
Din perspectiva guvernamentala, solicitarea premierului Dancila este de fapt o lumina verde pentru toate institutiile din subordine, pana la nivel de agentii deconcentrate sa se pregateasca de desecretizare. Mesajul premierului Dancila catre SRI este ca toate institutiile guvernamentale vor trimite solcitari la SRI pentru a desecretiza toate documentele bilaterale iar la final va exista o Hotarare de Guvern in fiecare caz.
Din perspectiva SRI avem trei aspecte.
- Aspectul strategic. Desecretizarea protocoalelor va insemna diminuarea pana la disparitie a rolului SRI in lupta anticoruptie. Toate institutiile partenere interne vor reduce sau chiar bloca cu ordin politic de la partid, toate legaturile functionale pana la inlocuirea protocoalelor sau revizuirea lor, etc. etc. Toate institutiile partenere externe vor lua nota si vor fi in expectativa, monitorizand un SRI care se zbate sa ramana un partener care ar fi trebuit sa fie o autoritate nationala privind accesul si schimbul de informatii.
- Aspectul managerial. Desecretizarea protocoalelor va elimina centrul de control al legaturilor functionale negociate in documente, va duce la desfiintarea unor structuri de interfata special create, resursele umane alocate vor fi probabil anchetate si probabil mutate in alte structuri.
- Aspectul operativ. O asemenea desecretizare va insemna o catastrofa institutionala pentru ca va trebui sa fie reinventat tot modul de operare. Este de presupus ca pentru expertii altor servicii secrete straine acest moment este unul similar cu o radiografie cu raze X. Se vede totul pana la os.
Din perspectiva PSD-ALDE prioritare la desecretizare sunt protocoalele SRI cu DNA, Parchet, Justitie pentru ca:
- ofera un motiv pentru a continua cu pachetul de legi pentru justitie.
- decredibilizeaza toate sanctiunile, condamnarile date de justitie in domeniul coruptiei. Si poate oferi cai de recurs noi inlcusiv la CEDO.
- ofera un pretext pentru a cere in Parlament o reforma majora din temelii a SRI.
Din perspectiva opozitiei, dupa acest episod, lupta anticoruptie va fi greu de folosit ca argument electoral principal.
Concluzii, indiferent cate si care protocoale vor fi desecretizate si indiferent de continutul lor, PSD+ALDE are deja concluzia trasa, asta implica existenta unor pasi prestabiliti pentru a limita lupta anticoruptie.
America si pasul corect
Am citit multi comentatori care erau foarte preocupati de modul in care presedintele Trump a luat decizia de a accepta invitatia liderului nord-corean. S-a ajuns cu angoasele pana la a se sugerat ca nu cumva cei doi lideri sa nu fie lasati singuri in aceeasi incapere.
Cred ca decizia americana este una corecta si nu doar pentru ca este una pasnica si se incadreaza intr-un proces cu reguli cunoscute. Negocierile pentru denuclearizare sunt frecventabile. Motivele Presedintelui Trump sunt insa mai extinse.
Trump ar vrea sa demonstreze ca poate gestiona o relatie cu un lider dictatorial, altul decat Putin, si care s-a declarat inamic pe fata al Americii. Trump vrea sa joace jocul dominantiei si sa il si castige.
Trump ar vrea sa demonstreze ca incearca sa obtina un acord nuclear mult mai bun decat acordul nuclear al lui Obama cu Iranul si sa il foloseasca ca pretext pentru a redeschide dosarul Iranian.
Trump urmareste in ordine logica obiectivele din strategia sa de securitate nationala. Pe termne scurt incearca sa elimine amenintarile nucleare nord-coreene si sa se ocupe de ulterior de competitia strategica cu China.
Trump incearca sa cointereseze China intr-un nou aranjament regional de denuclearizare. Daca China refuza si obstructioneaza negocierile pentru peninsula coreeana atunci SUA poate sa isi justifice mai usor orice intarirea militara in Pacific. China nu doreste o competitie strategica cu SUA, nu vrea nici competitie economica si nici o cursa a inarmarii militare asa ca este obligata sa sustina multe dintre obiectivele americane din negocierile cu Coreea de Nord. Atfel China va trebui sa se confrunte cu doua scenarii sumbre, o competitie strategica prea timpurie cu SUA si o criza nucleara regionala cu probabilitae ridicata generata de liderul nord-coreean.
Un punct final, daca liderul nord-creean va bloca negocierile Trump va folosi acest moment pentru a accelera intarirea dispozitivului militar american si va avea un bun pretext pentru a pune presiune pe China, in calitate de stat protector al Coreei de Nord.