Categorie: Comentarii

Conferinta “Bucharest 9 Initiative”

Am citit stirea de la Radio Romania International despre Conferinta “Bucharest 9 Initiative”

DEFENCE – The defence ministers of the  member states are today meeting in Bucharest. For three days, the meeting will be attended by officials from Bulgaria, the Czech Republic, Estonia, Hungary, Latvia, Lithuania, Poland, Romania and Slovakia, NATO officials and representatives of the US Department of Defence. The agenda of talks covers such issues as ways to consolidate NATO’s deterrence and defence posture, laying emphasis on the eastern flank, with a view to getting a political decision at the NATO Summit due in summer. Other issues to be approached will be the adaptation process of the NATO Command Structure, risks and threats from the eastern neighbourhood of the Alliance, as well as ways to strengthen resilience on the Baltic Sea-Black Sea axis. Romania offered to host a NATO military command at the level of Army corps, to function alongside the other two already existing commands, at brigade level, in Craiova (in the south-west) and at division level in Bucharest. A decision will be made by the allies at the NATO summit due in Brussels in July.

Cea mai buna veste este oferta Romaniei de a gazdui un comandament de nivel corp de Armata. In contextul situatiei din Turcia si a racirii relatiilor dintre Ankara si alti aliati era de asteptat ca Romania sa devina o solutie care sa asigure o defensiva in noua configuratie.

Nu este insa clar un aspect. Romania s-a oferit doar sa gazduiasca sau s-a oferit sa fie si framework nation, o tara care nu ofera doar locul, drumurile si soldatii ci si elementele de integrare a fortelor NATO, aranjamentele logistice majore, capabilitatile de comuncatii, unitatile de sprijin de nivel armata ?

Cum ne vom lupta cu teroristii ?

A trecut nepremis de usor acest document. Senatul a adoptat luni propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Proiectul dateaza de prin 2016 si il aveti AICI

Cred ca modificari propuse ar mai trebui revizuite si analizate mai profesionist. Actualizarea legii nr. 535/2004 ar trebui sa tina seama de niste realitati privind blocajul existent intre insitutii, mai ales intre Presedintie si Guvern si de slaba cooperare pe verticala intre institutii.

Semnalez mai jos cateva aspecte.

Art. 11, alin. (1) mai jos. nu cred ca directorul SRI trebuie sa propuna declararea stituatiei de criza terorista. Trebuie sa se tina seama ca SRI este obligat sa emita permanent o informare privind nivelul de alerta pentru amenintarile teroriste iar in functie de nivelul de alerta CSAT ar trebui sa  declare automat o criza terorista. Nu putem mentine o ambiguitate cu „poate” si ca doar la propunerea directorului SRI. Este greu de spus daca Romania are o legislatie sau o metodoligie clara privind procedurile de corelare intre nivelurile de alerta si declararea automata a unui tip de criza. Ambiguitate aceasta de fapt inseamna o mare bresa in sistemul national.

Art. 11
(1) In cazul iminentei sau producerii unui act de terorism pe teritoriul
tarii, la propunerea directorului SRI, CSAT poate emite o hotarare
privind declararea situatiei de criza terorista.

 

Art. 11, pct 4 mai jos, despre infiintarea Centrului National de Actiune Antiterorista. Se legifereaza ca este „..condus de o structura decizionala alcatuita din reprezentanti la nivel decizional din cadrul  institutiilor pulbice, in functie de coordonatele concrete ale crizei teroriste.”

In primul rand, este foarte neclar cum un grup temporar, ad-hoc, poate sa asigure un management national.

In al doilea rand, nu este definit conceptul de management national al crizei, Oricum daca SRI ar fi incercat sa defineasca acest concept ar fi intrat in contradictie nu doar logica dar chiar si legislativa cu legislatia privind statulul SRI de autoritate nationala in acest domeniu. Deci o tratare jalnica a unui capitol crucial.

In al treile rand, acest Centrului National de Actiune Antiterorista se stabileste ca este „condus de o structura decizionala alcatuita din reprezentanti la nivel decizional din cadrul  institutiilor pulbice, in functie de coordonatele concrete ale crizei teroriste.” Aceasta ar fi o mare greseala, sa crezi ca ar putea o structura decizionala sa fie eficienta daca este incropita dupa nu stiu ce coordonate concrete. In general o structura decizionala pentru o criza terorista este una care ia decizii eficiente in regim de urgenta daca are o strategie, dar din text nu reiese.

In al patrulea rand, Acest Centru National este condus de un loctiitor al Directorului SRI deci de nivel secretar de stat, asa ca toti cei din ministere si din guvern vor trimite la acest nivel, secretari de stat si directori. Nu cred ca in cazul declararii unei crize nationale teroriste, asa-zisul management national al crizei poate fi lasat pe mana unor secretari de stat si directori generali.

In concluzie, ambele aliniate, 2 si 4 contin mari erori, neclaritati si scapari majore procedurale.

Art. 11

(2) In situatia prevazuta la alin. (1), pe suportul logistic si
operational al Centrului de Coordonare Operativa Aniterorista, se
activeaza Centrul NAtional de Actiune Antiterorista, care asigura
la nivel national managementul crizei teroriste, in scopul inlaturarii
amenintarilor la adresa securitatii nationale generate de situatia
de fapt creata.

(4) Centrul National de Actiune Antiterorista este structura interinstitutionala,
fara personalitate juridica, subordonata direct CSAT, condus de o structura
decizionala alcatuita din reprezentanti la nivel decizional din cadrul
institutiilor pulbice, in functie de coordonatele concrete ale crizei teroriste.
Seful Centrului National de Actiune Antiterorista se numeste dintre prim-adjunctul
sau adjunctii Serviciului Romna de informatii, la propunerea directorului Serviciului Roman de Informatii, de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii prin hotararea prevazuta la alin. (1)

 

Art. 12 alin (2) ca sa vedeti cat de neprofesionista este abordarea, puteti citi mai jos de fapt la ce se rezuma toata discutia despre asa-zisul mangement national. Evident, in acest articol a disparut total corelarea cu prevederile de la Art. 11 alin. (2) si (4) privind Centrului National de Actiune Antiterorista. In art. 12 se revine la aprobarea din CSAT si daca acel Centru si nici CSAT nu mai ajung sa se intruneasca va aproba Presedintele, eventual telefonic.

Art. 12 – (2) Interventia contraterorista se executa cu aprobarea CSAT. Prin  exceptie, in situatia iminentei producerii unor victime sau a unor pagube importante, atunci cand nu est eposibila intrunirea in regim de urgenta a CSAT, executarea interventiei contr-teroriste se aproba de catre presedintele Consiliului.

In cloncluzie, SRI mai trebuie sa aprofundeze, mai are de facut niste teme pentru acasa.

Criza de imunoglobulină

Incapacitate guvernamentala crasa

5 decembrie 2017
„În această noapte, la ora 04.00, după ce a trecut de verificările de calitate necesare, comanda de 2.200 de flacoane de Pentaglobin a plecat spre toate unităţile spitaliceşti din ţară. De asemenea, în următoarele două săptămâni, vor mai ajunge încă 900 de flacoane de Intratec (100 ml), 6.000 flacoane Pentaglobin (50ml) şi 4.000 de flacoane Pentaglobin (100 ml), cantităţi ce vor acoperi nevoile pacienţilor din România. Până când vor sosi, spitalele care se confruntă cu cazuri urgente pot apela la unităţile medicale din ţară, unde am identificat existenţa a 1.700 de fiole de imunoglobulină”, a scris Florian Bodog, luni, pe pagina sa de Facebook.”

5 martie 2018 
„Ministerul Sănătății a activat Mecanismul de Protecție Socială privind o alertă europeană pentru România, din cauza crizei de imunoglobulină. Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, susține că prin acest mecanism România va primi imunoglobulină din partea statelor europene, care au necesar disponibil.”

Institutul European din Romania – Studiul privind Agenda Digitala a Romaniei

Am citit raportul publicat de Institutul European din Romania – România şi Piaţa Unică Digitală a Uniunii Europene. Oportunităţi şi provocări

http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/SPOS%202017_Studiul_3_FINAL.pdf
 
Concluzia este ca sunt cam dezamagit.
La pagina 15 autorii afirma: ” Acționând inteligent, România trebuie mai întâi să-și îmbunătățească propriii indicatori ai economiei și societății digitale, pentru ca mai apoi să poată contribui credibil la transformarea pieței unice digitale a UE în cea mai mare piață digitală existentă la nivel global.”
In studiu nu exista solutii concrete propuse pe acesti indicatori, avem doar generalitati.
La pagina 17 avem recomandari, care sunt asa de generale ca ar fi valabile si in Romania, Noua Zeeleanda si Maroc.
” Studiul, prin scenariile prezentate, oferă recomandări pentru îmbunătățirea gradului de convergență digitală și pentru participarea la piața unică digitală a UE:
1. infrastructura TIC (comunicațiile și serviciile digitale) recunoscută ca fiind cel mai puternic factor de creștere economică și dezvoltare, motor al dezvoltării economicosociale;
2. cadrul legal și cel de reglementare în domeniile adiacente, legi privind domeniul TIC;
3. strategia ”e-commerce” ca factor cheie în PUD;
4. soluții de plată electronică ca suport al mecanismelor de funcționare al PUD;
5. logistică și infrastructură de comerț și transport, reglementări și costuri;
6. accesul la finanțare pentru firmele mici, IMM-uri, pentru cei prezenți pe piețele digitale;
7. dezvoltarea competențelor și a deprinderilor TIC pentru persoane și firme.”
Recomandarile de mai sus sunt reluate fara a fi dezvoltate, argumentate, analizate in capitolul de  recomandari de la pagina 72 plus comentarii generale.
Studiul rateaza niste etape absolut necesare.
1. Evaluarea serioasa-analitica a stadiului de implementare a tuturor obiectivelor din Strategia Agenda Digitală 2020 pentru România,
2. Identificarea cauzelor neindeplinirii obiectivelor din Strategia 2020 pe etape si niveluri.
3. ar fi necesara o concluzie argumentata daca Strategia 2020 mai este viabila asa cum este acum sau trebuie refacuta
4. daca ramanem cu Strategia 2020 cum se pot remedia nerealizarile pentru fiecare obiectiv din Strategie
5. daca strategia 2020 ar trebui inlocuita cu altceva, ce si cum ar trebui sa arate noul cadru.

In concluzie ne facem ca lucram.

China prezidenţială

Xi

Intenţia declarată oficial de Partidul Comunist Chinez de a elimina regula celor două mandate a câte 5 ani pentru deţinătorul preşediniţiei pune capăt unei perioade politice care a început în 1989.

Implicaţiile interne sunt majore iar cea mai importantă este legată de configuraţia la vârful a sistemului chinez. Până acum Biroul Politic al Partidului Comunist Chinez decidea numele preşedintelui însă de acum încolo raportul se echilibrează. Se elimină incertitudinea care alimenta, din 5 în 5 ani, jocurile de culise  în conducerea partidului.

Tot pe plan intern, marea întrebare a comentatorilor este dacă actuala superputere China are nevoie de un tip de regim chiar mai pronunţat presonal decât în cazul Federaţiei Ruse? În Rusia, ştim, Putin a reuşit să satbilizeze o ţară în declin. Dar nu acesta este cazul Chinei, o ţară care este în plină ascensiune.

Nu se poate exclude ca să existe chiar o estimare internă a conducerii politice  şi care, alarmată de intensificarea unor forţe divergente în partid, să dorească formare unui nou centru de greutate care să fie ma stabil şi mai greu de influenţat.

Probabil  preşedintele Xi Jinping ar putea urmări nu doar consolidarea  sa la putere cât pregătirea pentru o agendă foarte dificilă şi care ar avea nevoie de un avantaj strategic în competiţia cu SUA. Ca şi în cazul Rusiei, preşedinţii americani vin şi pleacă, dar Putin acumulează experienţă şi ascendent.

Acest efort de centralizare are însă o provocare majoră, care va fi baza stilului prezidenţial chinez ? Ideologia comunistă nu prea mai face singură faţă într-o Chină diversă, conectată şi în plină dezvoltare. Ar putea să apară o viziune economică nouă aparţinând preşedintelui Xi Jinping şi care să dea o aură de noutate ? sunt destul de sceptic. Va oferi competiţia strategică cu SUA destule motive pentru a construi o doctrină nouă pentru o Chină supercentralizată ? Această variantă ar putea să aibă mai multe şanse pentru că visele Chinei de a fi o putere globală soft deschisă vor fi mai uşor de concretizat cu o Americă izolată, protecţionistă şi conservatoare.

 

 

 

Photo credit : scmp.com