Categorie: Comentarii

Europarlamentarele, referendumul si nimic din toate astea

Sa incepem cu referendumul. Il vom avea si decizia Presedintelui Iohannis va marca de fapt procesul electoral mai mult decat ne-am astepta.

Pentru ca trebuie sa fim sinceri, pana acum nu stim ce teme vor fi abordate in campanie. Daca ne luam dupa sloganurile de partid evident ca majorittea nu au legatura cu temele europene. Din nou votam partide si nu votam programe.

Despre ideologie nici nu poate fi vorba, nu conteaza la acest vot. Viitorul Uniunii ? al Europei ? Nici atat. Ce ar putea sa contina oferta PSD-ului ? Lupta cu statul paralel european ? reforma justitiei europene ? Glumesc, dar nu stim.

PNL, cu mostenirea USL in spinare sau tatuata pe frunte, cum doriti, a ajuns la arta de a nu spune nimic despre orice. Nici nu imi pot inchipui cam ce ar putea sa ne livreze Rares Bogdan si echipa in afara de idei anti-PSD. Gramada de primari liberali nu vor fi deloc incantati sa mobilizeze resursele pentru referendumul pe justitie. Baza partidului liberal nu este la fel de entuziasmata pe cat este elita. Si probabil ca nici elita nu este integral pro-justitie.

La Alianta USR – PLUS va fi mai clar, vom avea si valori europene dar si obiective sectoriale. Punctul lor slab va fi auto-definirea fata de grupurile politice europene. Referendumul pe justitie este kerosen pentru acest partid, vor avea un plus de mobilizare, dupa ce 2 ani au promovat intens ideea. Este o victorie de parcurs care le va da incredere. Cresc sansele aliantei sa ajunga aproape de 20 %. Iar daca se atinge acest prag, USR- PLUS va deveni o mica vedeta europeana pentru rezultat dar si pentru ca, nefiind afliati la un grup politic european vor deveni o miza.

PMP, poate o sa vi se para paradoxal, dar va avea o abordare pro-europeana accentuata. Dar, pentru ca este un dar, va fi o abordare pro-europeana dar similara cu ce aveam acum 10 ani in materie de tematica si prioritati europene. Va fi amprenta conceptuala a fostului presedinte Traian Basescu. Pentru referendumul pe justitie va conta cum va reactiona tot Traian Basescu, inclin insa sa cred ca nu se va opune ca membri partidului sa nu sustina refrendumul. Dar pentru PMP mai importanta este Republica Moldova.

Ar mai fi Pro Romania si UDMR. La partidul lui Victor Ponta, miza ar fi sa atraga voturi de la PSD, un electorat sensibil la populism inca de pe vremea in care Victor Ponta era sef la PSD. Ca si Basescu, Ponta va imprima mesajul pe care l-a invatat acum cativa ani, mai mult nu mai poate.

UDMR are o sarcina mai grea, din doua motive. Primul ar fi aparitia Aliantei USR – PLUS cu un fief puternic in Ardeal in mediul urban. Al doilea este relatia UDMR cu FIDESZ -ul lui Viktor Orban.

In fine, nu pare greu de anticipat dar tema referendumului va domina perioada electorala iar dezbaterea si ofertele partidelor vor fi pe locul doi. Dar nu as vrea sa credeti ca tema intrebarii va genera o discutie de substanta. Din pacate vom urmari doar miscarile tactice politice si adminsitrative din partea taberelor care vor fi mai interesate sa aplice lovituri spectaculoase in detrimentul lamuririi si convingerii votantilor.

Trei intrebari

Prima intrebare

Doar mie mi se pare ca s-a lasat o tacere jenanta dupa ce s-a aflat concluzia raportului Robert Mueller privind campania presedintelui Donald Trump ? Adica Trump si echipa de campanie nu au conspirat cu rusii.

Nu vorbesc doar de democrati si de media americana anti-Trump. Asta este doar aperitivul problemei. Pe tot cazul campaniei, pe analiza si intorusul pe toate fetele a problemei au cam mancat o paine alba si pufoasa o gramada de guru ai comunitatii internationale de experti in probleme rusesti.

De la acest caz, al campaniei prezidentiale, a pornit toata discutia despre fake news folosit masiv pe timpul cursei prezidentiale. Tot de la acest caz au fost dezvoltate ideile de razboi politic conceput de rusi si de noul tip de influenta gandit de Kremlin pentru emisfera nordica.

Ce mai ramane in picioare din toate acestea ? Nu prea vad un mare entuziasm prin peisaj, nu prea vad multa cenusa pusa in cap si nici regrete eterne.

A doua intrebare

Doar mie mi se pare ca atat societatea civila cat si partidele politice, cu exceptia USR, incep sa renunte la sprijinirea unui referendum pe justitie ?

Acum doua saptamani, era un iures intreg despre cat de oportun este organizarea unui referendum pe justitie. Johannis era vedeta editorialelor, iar formatorii de opinie si exponenti #rezist cereau la greu un referendum care sa mature abuzuurile PSD.

A urmat analiza la rece, cu inputuri diverse si aplicate, sondaje de opinie, mai mult sau mai putin publice. Eu am fost sceptic si am scris aici despre asta.

Si de cateva zile avem consultari la Cotroceni. Pe la a 3-a zi au inceput sa apara stirile cu unele ong-uri se opun referendumului, altele considera ca e bine sa nu fie referendum impreuna cu alegerile europarlamentare, pe surse, nici PNL nu prea ar vrea.

Doar USR isi mentine ferm tema pe agenda de comunicare, monitorizeaza si anticipeaza miscarile tactice ale PSD de a face imposibil acest referendum. Pentru electoratul USR tema referendumului este una foarte buna. In comparatie cu agenda europeana, cu temele complicate privind viitorul UE si complexitatea Brexitulu, tema unui referendum pentru a interzice penalilor accesul la functii in stat este una cat se poate de pragmatica. Deci USR are cat de mult se poate de castigaqt.

Daca PSD, PNL, UDMR si ALDE se vor opune, USR jucand solo in tabara pro-referendum oricum rupe (1) votanti de la toti, pentru ca in toate partidele exista oameni pro-justitie si (2) poate sa atraga indecisi care nu vor s avoteze partide dar ar dori sa voteze o tema precum „eliminarea penalilor de la functii”. Pe scurt USR castiga ceva in ambele variante, cu sau fara referendum. Consecventa lor ar putea sa le sporeasca procentele, poate nu cu mult, nu spectaculos dar atat cat sa le dea incredere.

A treia intrebare

Doar mie mi se pare ca in cafenele noastre nu se prea citeste ?

Adica as vrea sa fiu contrazis. Ca uite domle, sunt locuri unde mai vezi si oameni citind. Unde sunt locurile alea ? Nu prea le vad. Bun, este bine ca avem socializare, interactiune cu ceilalti, o mica evaziune din fata ecranului. Dar nu vezi oameni lecturand ceva. Vad oameni cu laptopuri pe la cafenele dar nu au aerul ca stau concentrati pe o pagina de carte, probabil se concentreaza sa nu rateze like-urile pe Facebook, unii mai rad la clipuri.

Nu vad oameni cu e-readere, ca sa folosesc echivalentul actual, adica nu au carti dar citesc ebook-uri. La altii exista institutia lecturii in pub-uri . Eu citeam cam 5 ziare si o revista acum 15 ani in cafenea. Acum citesc tot 5 ziare electronice, 5 news siteuri si o revista, mai mult sau mai putin. Pe vremuri, daca se intampla sa nu am un ziar la mine, imi scoteam carnetul si citeam notitele. Tot citeam ceva, mai ales dimineata, cam jumatate de ora citeam undeva inainte de birou.

Nu stiu daca este vorba doar de inlocuirea cartii cu smartfonul sau de Facebook. Cred ca este mai degraba abundenta de informatie. Stim ca avem la dispozitie enorm de multa informatie si asta ne face lenesi. Nu mai vrem sa citim planificat, ca o rutina facuta de nevoie, pentru ca o accesam mai usor, mult mai usor si selectiv. Asa ca nu „mergem” noi dupa informatie pentru ca informatia vine dupa noi. Tratam diferit informatia libera pe internet de astazi si o carte cumparata acum 15 ani.

Realitati post-Brexit

Brexitul atrage multa patima si emotie. Am citit pe Euronews un exemplu, un fel de avanpremiera, la ce ne-am putea astepta imediat dupa un Brexit, indiferent de scenariu. In acest articolse vede ca nervii sunt intinsi la maxim in Marea Britanie iar ocaziile de a mai racorii capetele infierbantate vor fi cautate cu asiduitate.

Atitudini

Euronews a prezentat cazul unei soprane, Anna Patalong, ferventa pro-europeana, care a decis sa poarte la un concert culorile si simbolurile UE.

Brexitul atrage multa patima si emotie.
Sursa: Euronews

Acest tip de atitudine, de afisare si auto-definire va fi o tendinta care a aparut ca sa ramana multa vreme in societatea britanica. Perioada in care Marea Britanie a fost in UE a marcat o generatie si schimbarea este evidenta. Europa va fi mult mai prezenta in inimile britanicilor, chiar mai mult decat se asteptau unii sau altii si asta va da multe batai de cap taberei pro-Brexit.

Simbolicul va deveni mai important

Stirea din Euronews prezinta polemica dintre sotul sopranei si partizani pro-Brexit. Sotul a postat pe tweeter informatia ca sotiei sale i s-a cerut sa isi schimbe tinuta. Din acesta cauza spuneam ca Brexitul atrage multa patima si emotie, oamenii devin sensibili la orice actiune simbolica, sugestie sau initiativa care ar urmari sa marcheze teoritorii mentale ale celor doua tabere.

Impresia mea este ca simbolicul va deveni mai important in aceasta polemica, in contextul in care taberele sunt bine definite, argumentele rationale si strategiile au fost epuizate si evident situatia este de blocaj. Aceasta directie va fi accelerata de mentinerea taberei pro-Brexit la putere, parghiile economice si administrative vor fi orientate spre atenuarea celeilalte tabere.

In acest mediu intolerant probabil ca vor incepe sa apara simbolurile pro-Europa si pro-Brexit. Acestea vor defini noua realitate politica din UK. Iar in conditii de incertitudine simbolurile iau locul unor mecanisme sociale care asigura stabilitatea unor atitudini si sentimentul de coeziune in grupul respectiv. Britanicii pro-Europeni isi vor inventa propriul limbaj simbolic, cu exponenti, cu proiecte si intitiative. Vor avea nevoie de o identitate.

Realitatea post-Brexit

In acest moment am putea spune ca dupa Brexit, UE va fi constant subiect de campanie negativa si demonizare. Tranzitia cu toate greutatile sale va fi mediatic acoperita sau ocultata de campanii permanente anti-UE iar treptat canalele pro-EU vor scadea ca impact si importanta. Doar asa se poate deturna preocuparea de a face fata greutatilor separarii de Europa. Pe acest fond, tabara pro-EU va apela la forme simbolice asa cum am vazut mai sus.

Realitatea post-Brexit va fi dura, probleme economice interne, incercari de a defini UE ca tap ispasitor, tabara pro-UE va fi tinta izolarii iar riscul de intarire a nationalismului si populismului va creste in UK.

Ar fi greu de anticipat acum pana unde se va merge cu acest tip de abordare dar sigur multi vor dori sa raspunda macar simbolic realitatii post-Brexit.

Înălțimile Golan, un nou subiect american

Ieri, Președintele Donald Trump a decis să mai adauge un subiect sensibil pe agenda relațiilor cu Europa. SUA se pregătesc de recunoașterea Înălțimilor Golan ca parte a Statului Israel.

Donald Trump “After 52 years it is time for the United States to fully recognize Israel’s Sovereignty over the Golan Heights, which is of critical strategic and security importance to the State of Israel and Regional Stability!”

Premieru israelian Bniamin Netaniahu a mulțumit prompt pentru această veste cu implicații majore. În mesajul de pe Twitter, oficialul israelian subliniază urgența de natură militară a prezenței iraniene în Siria și riscul de a ataca Israelul de pe acest masiv muntos.

Beniamin Netaniahu – „ At a time when Iran seeks to use Syria as a platform to destroy Israel, President Trump boldly recognizes Israeli sovereignty over the Golan Heights. Thank you President Trump!”

Se pare că planificata primire a premierului Netaniahu în SUA, 25-26 martie a.c. se v-a desfășura sub auspicii foarte bune. Sigur cu condiția ca Președintele Donald Trump să nu revină cu precizări asupra mesajului inițial.

La început au curs reacțiile tot pe Twitter, iar după câteva ore a apărut și un punct de vedere mai consistent din partea Atlantic Council Trump’s Support for Israeli Sovereignty Over the Golan Heights May Hurt Israel. Material semnat de Ashish Kumar Sen

Este o reacție consistentă împotriva stilului președintelui Donald Trump care, în afara de sprijinul deschis pentru Israel, a încercat constant să anuleze ”moștenirea” politicii administrației Obama în Orientul Mijlociu. Iar Atlantic Council a fost mereu un for pro-democrat cu personalități de marcă din partidul de opoziție.

În afară de valurile create chiar în SUA, această decizie a Președintelui Trump de a promite recunoașterea apartenenței Înălțimilor Golan la Statul Israel va influența major agenda bilaterală cu UE. După mutarea ambasadei SUA la Ierusalim, această decizie vine ca o întărire a poziției americane de a reduce rolul unor instituții internaționale care au gestionat crizele din Orientul Mijlociu. Nici rezoluțiile ONU, nici mesajele UE și nici semnalele din lumea arabă nu par să tempereze direcțiile sensibile de politică externă de la Washington.