Etichetă: Romania

Romania-Ukraine Civil Society Forum for Dialogue and Cooperation

La invitatia ESGA (despre care am mai scris aici ), astăzi voi participa la Romania-Ukraine Civil Society Forum for Dialogue and Cooperation.

Tema conferintei este  ”Perceptions of Hybrid Threats and Informational Warfare in Romania and Ukraine. How to Align Interests and Options?”. Iar mai multe detalii despre obiective, organizare, directii de activtate gasiti pe pagina ESGA aici.

Aceasta conferinta este o premiera pentru ca relațiile bilaterale au intrat in declin de ceva vreme. La nivel oficial, stadiul relațiilor este inghetat, nu prea mai putem vorbi de progres dupa 2017 si efectele se vad. Acum, mai multe organizatii non-guvernamentale ar dori sa ia pulsul relatiilor bilaterale si eventual sa realizeze ceva constructiv ”de jos in sus”. Totul se face cu speranta ca mesajele vor ajunge sus, cat mai sus, si sa ne foloseasca la toti. Nu este usor. Dupa vreo 25 de ani in care am tot urmarit formatele de dialog si cooperare din regiunea noastra (majoritatea fiind esecuri bine conservate), pot sa spun ca in acesti ultimi ani, mai usor realizezi sau gestionezi un format regional, multilateral, decat o buna relatie bilaterala. Motive ar fi destule, criza, interese divergente, instabilitatea, amenintarile Rusiei, schimbarile la nivel global, cam tot ce anuleaza efortul national de a te concentra pe o relatie buna cu vecinii.

Stim ca lista de probleme de rezolvat intre Romania si Ucraina este una consistenta. Si mai stim ca indiferent de cate aspecte tehnice cuprinse in aceasta lista am putea rezolva impreuna, imbunatatirea relatiilor politice dintre Kiev si Bucuresti reprezinta punctul de plecare pentru o noua etapa. Particip cu convingerea ca expertii din Ucraina au o abordare care sa ne ofere elemente pentru solutii si la problemele tehnice dar mai ales la cele politice. Probabil ca va intrebati de ce pun accentul pe realtiile politice, cand problemele noastre cu Ucraina se leaga de aspecte economice, de protectia si drepturile romanilor din Ucraina ? Rspunsul meu este simplu. Indiferent de natura problemei, doar angajamentul politic obliga partile la o abordare sustinuta si onesta. Sigur ca exista si angajamente politice incalcate insa responsabilitatea politica nu se poate compara cu un pretext tehnic. Un asemenea forum civic trebuie sa atinga problemele din sfera vointei si responsabilitatii politice, ar fi singura modalitate eficienta pentru a influenta agenda publica intr-un sens constructiv.

Testul Moldova pentru Romania

Astept de ore bune sa vad o reactie oficiala romaneasca la rezultatele scrutinului electoral din Moldova. Pentru mine, partea plina a paharului este cat se poate de consistenta. In conditiile date, adica in deplina dominatie a socialistilor sprijinti de Moscova si a sistemului de control impus de Plahotniuc, alianta ACUM a reusit un rezultat foarte bun. Ar fi fost si mai bun rezultatul pentru ACUM daca nu ar fi fost fraude, manipulari si cumparari de voturi ? Poate dar un lucru este cert, fata de ultimii ani, avem un bloc pro-european in Parlamentul din Chisinau care va avea un mesaj european mult imbunatatit. Cred ca asta conteaza enorm, mai ales acum cand am vazut cu totii ca Moscova intervine decisiv im plina campanie electorala in Moldova. Avem semnul clar al ingerintei in procesele electorale.

La Bucuresti acest proces electoral a fost gestionat dezamagitor la nivel de comunicare. Presedintia si Guvernul par total deconectate de evolutiile din Moldova, semn ca ne pregatim de alegeri. Dinspre partide, evident Traian Basescu a prins scena. Iar USR a fost un partener mai retinut in tot anul 2018 pentru Maia Sandu si Andrei Nastase. Dar revin la Presedintie si Guvern, adica la minunata noastra Presedintie la Cons UE care si-a ales ca prioritate promovarea obiectivelor de asociere pentru Moldova si Ucraina. Ce se intampla in procesul electoral la Chisinau se pare nu prea il intereseaza pe Presedintele Iohannis. Macar in precampanie, Cotroceniul ar fi putut  sa organizeze un eveniment. Poate la Iasi, sa se vada Iohannis cu niste studenti basarabeni sa le spuna sa voteze, sa arate ca il intereseaza ce este pe acolo, sa se vada cu cetateni cu dubla cetatenie care poate ca ar fi votat si cu dansul mai la toamna ?

Poate chiar sa fi organizat ceva cultural la Bruxelles pe relatia Romania – Moldova,  tot domnul Iohannis sa fi fost amfitrionul.

La Guvernul roman, tristetea este si mai mare. Acolo unde cooperarea interguvernamentala trebuia reluata pe final de an. Prioritatile si asteptarile partii romane ar fi trebuit prezentate atent si insistent din tomana sau cel mai tarziu din decembrie, ianuarie. Ca sa se vada clar si la Moscova ca pentru cei de la Bucuresti,  Chisinaul nu este o capitala neimportanta, de mana a doua.

Mergand pe pretextul ca noi cei din Romania nu trebuie sa ne implicam in Moldova, pentru ca asa vom provoca Rusia, iar adeptii moldovenismului ne vor acuza de tendinte de dominatie, am ajuns sa ne neglijam si obligatiile de tara care detine Presedintia UE reponsabila cu promovare prioritatilor UE in tarile asociate.

Nivelul nostru maxim de implicare va fi probabil un eveniment pompos pe la Iasi destinat unei reuniuni UE- tarile asociate din vecinatatea estica in care partea romana va afisa o imagine septica si plictisitoare de gazda semi-senila. Ne pricepem sa jucam la nivel de perfectiune acest rol neangajant si sigur pentru a evita obiectivele ambitioase care necesita munca multa, pricepere si risc politic crescut.

Sa vedem cum va trece Romania acest test ”Moldova” cu un guvern al lui Dodon care isi va trimite emisarii in dulcele targ al Iesilor.

Foto credit.

Luminita de la capatul tunelului european

Pentru ca apar controverse privind pozitia oficiala a Romaniei la votul dat in cadrul COREPER privind candidatura Laurei Codruta Kovesi ar fi bine sa intelegem care au fost limitele si diviziunea rolurilor dar mai ales gradul de libertate.

Documentul care reglementeaza mandatele este Hotărârea nr. 34/2017 privind organizarea și funcționarea Sistemului național de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituțiilor Uniunii Europene

Daca discutam de un mandat general pentru acest caz trebuie sa stim ca orice ambasador al Romaniei trebuie sa aiba in vedere mandatul general al MAE care spune : „asigură promovarea intereselor României în organizaţii internaţionale cu caracter universal, european, euroatlantic, regional şi subregional;” (http://mae.ro/node/1603).
Daca un ambasador primeste un mandat specific (vezi art. 10, para 3 din HG mai jos) care intra in contradictie cu mandatul general citat mai sus, atunci se aplica prevederile din art. 10 paragrafele 8 si art. 9, prezentate si ele mai jos.

„Art. 10

3) Mandatele pentru negocierea la nivelul Coreper, agreate în cadrul Comitetului de coordonare, sunt asumate la un nivel de decizie corespunzător, potrivit reglementărilor interne ale fiecărei instituții din Sistemul național de gestionare a afacerilor europene, cel puțin la nivel de secretar de stat, și transmise cu avizul ministrului delegat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.”[…]

(8) În situații excepționale, în cazul în care din evoluția negocierilor rezultă o situație diferită de cea cuprinsă în mandat, reprezentantul României în Coreper poate susține o nouă poziție, după consultarea ministerului, respectiv a organului de specialitate responsabil. Prezentarea scrisă a motivelor deciziei este transmisă ulterior către conducerea instituției respective și ministrului delegat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(9) În situații excepționale, în cazul în care din evoluția negocierilor rezultă o situație diferită de cea cuprinsă în mandat, reprezentantul României în Consiliul Uniunii Europene poate susține o nouă poziție, după consultarea ministerului, respectiv a organului de specialitate responsabil. Prezentarea scrisă a motivelor deciziei este transmisă ulterior către prim-ministru și ministrul delegat pentru afaceri europene din cadrul Ministerul Afacerilor Externe.

Deci doamna Dancila, domnii Toader si Cimaba si doamna ambasador Odobescu (enumerati in ordinea de precadere) pot fi intrebati cum au aplicat prevederile din acest HG 34/2017 si asa vom afla si daca ambasadorul Odobescu, Reprezentantul Romaniei la UE, a fost sau nu parte din decizia politica a guvernului PSD-ALDE sau s-a batut ca un leu pentru interesele Romaniei.


Europarlamentarele si justitia din Romania

Acum o luna ma gandeam sa scriu pe teme interne insa foarte selectiv. Adica evenimente la care particip, cauze si campanii care imi plac si aparare si securitate nationala.

Dar, cu ultimele evolutii pe justitie imi dau seama ca imi va fi greu sa fiu selectiv. Cu noua sectie de investigatie a magistratilor, cu eforturile Guvernului de a bloca candidatura lui Kovesi si cu incercarile de a se muta ancheta Teldrum, realizez ca intram intr-o faza noua cu procesul de degradare a statului de drept. Specificul noii etape este urmatorul. Pana acum asaltul asupra justitiei a fost din exteriorul ei, acum deja se poate vedea ca o bresa mare exista si ca au fost create parghii interne.

Ofensiva va genera conflicte interne, polarizari intre diferite grupuri din justitie si situatia va evolua spre aparitia unor tabere cu autoritati si loialitati impartite. Pentru moment lupta se da in structurile centrale, din Bucuresti dar treptat, cu ajutorul politicului, adevarata lupta va capata accente locale de care am crezut ca am scapat.

Ne intoarcem la anii 90 in care multe structuri din justitie erau usor de subordonat unor interese politice locale. Evident aceasta tendinta va fi greu de stopat. Aseara, la negocierea propunerilor de ministri ai transporturilor si dezvoltarii , in partidul de la putere, discutia era daca ministrul propus are sprijin local au nu. Impresia fiind ca se transa o competitie intre baroni locali pentru plasarea unor pioni.

Probabil ca si in justitie, mai devreme sau mai tarziu vom auzi aceleasi dialoguri. „Organizatia din Bacau il sustine pe procurorul sau pe judecatorul. Nu are sustinere atunci pierde locul.”

Din pacate, urmatoarea runda de alegeri europarlamentare va fi grav afectata de acest subiect al degradarii statului de drept. Agendele si strategiile electorale ale fiecarui partid parlamentar vor fi afectate de aceasta tema a distrugerii justitiei.

Pentru ca problema abuzurilor in justitie va domina competitia electorala, efectul pe care il astept este reducerea participarii la vot. De aproape un an a scazut puternic interesul de participare, mobilizarea este slaba pentru evenimente, manifestatii, demonstratii. Momentul 10 august a fost exceptia iar solutiile nu se intrevad.

Campania va arata un dialog al surzilor, electoratul va fi bombardat cu doua seturi de mesaje. Primul, pro-european, va critica dur politica PSD-ALDE de a distruge statul de drept, abuzurile fata de justitie, regimul discretionar instaurat de Dragnea in guvernare. Al doilea, populist, va face din europarlamentare , o ocazie foarte buna de a promite orice, de a induce dileme false intre optiunea europeana si cea nationala, discursuri suveraniste si o critica acerba a institutiilor europene care aplica dublul standard fata de romani.

Din pacate oamenii nu ies la vot ca sa apere statul de drept sau justitia. Daca li se va cere sa iasa pentru o chestiune asa de abstracta, si acest mesaj va fi unul central, cu siguranta impactul campaniei electorale va fi unul contrar, adica o participare slaba la vot.

Cam asa va fi competitia electorala, un fel de sinteza a ce s-a intamplat in ultimii 3 ani fara sa apara ceva nou si care a dus in timp la scaderea mobilizarii. Pe acest fond imi este greu sa identific o solutie la viitorul absenteism de la europarlamentare.

Deci intrebarea mea este pragmatica, ce fel de mesaje electorale vor reusi sa incurajeze participarea la vot ?

Timpul prezent – Marele puzzle al securităţii mondiale

Ieri am fost prezent in studioul de la Radio Romania Cultural. Impreuna cu gazdele emisiunii Timpul prezent, Adela Greceanu si Matei Martin, am dezbatut recenta Conferinta de securitate de la Munchen, evenimentul international devenit o traditie pe agenda globala. Inregistrarea o puteti asculta pe pagina emisiunii aici  sau mai jos. Multumesc pentru invitatie Adelei Greceanu si lui Matei Martin.