Politica si caderea in cinism

Cand cinismul ne cuprinde

Cam de la inceputul anului trecut, se tot intreaba toti de ce demonstratiile scad in intensitate? de ce este mobilizare firava ? iar anagajare politica si mai putina.

Unii dau vina pe internet, stam pe Facebook, prea multa saturatie in media si multe alte explicatii.

Vreau sa vin si eu cu una, acum dupa ce campania #sieu s-a incheiat, cand toti admiram mobilizarea si reactiile oamenilor, mesajele de incurajare si reactiile celor de la putere. Si cu toate astea, ne asteptam ca mobilizarea sa scada, demonstratiile nu vin in avalansa dupa acest moment. Acestea au fost reactiile chiar inaiante de ziua de 15 martie. Au fost niste reactii pline de cinism din ambele tabere. „Si dupa 25 martie revenim la acceasi poveste”, „toate guvernele au ratat construirea autostrazilor”, ” unii striga iar altii construiesc”, „nu aveam nevoie de autostrazi pentru ca nu ne permitem masini si sosele au intretinere scumpa” , ” mai bine dadea banii la orfelinate decat sa faca 1 metru de autostrada”, „cata vreme avem corupti nu vom avea autostrazi” .

Agenda reala sau „jocul strategic” ?

Acest val de cinism poate fi explicat prin tipul de mediatizare a ce se intampla in politica romaneasca. Nu dau vina pe jurnalisti, spun ca presa si partidele au ales o modalitate de mediatizare a vietii politice care duce la acest cinism.  De referinta este lucrarea Spiral of Cynicism: The Press and the Public Good scrisa de Cappella and Jamieson. Teoria lor este ca daca alegi sa mediatizezi teme si subiecte de substanta atunci ai un nivel scazut de cinism si dezangajare. Daca insa presa prefera sa prezinte politica mai mult ca un „joc strategic” in care tot ce se intampla este legat de „jucatori strategici” aflat la butoane si care urmaresc o strategie sofisticata atunci intervine o spirala a cinismului.

Revenind la noi, exemplele de mediatizare in „cadre strategice” sunt ultra cunoscute. In cazul coruptiei mediatizarea a evoluat de la teme si cazuri de substanta la „lupta anti-coruptie ca instrument politic”. Ca raspuns la acest tip de „strategic frame” a fost construit un alt joc strategic cel privind „lupta impotriva statului paralel” . Acest ultim caz a fost pregatit mediatic chiar minutios.

Mediatizarea prin aceste cadre strategice a tot ce se intampla in politica romaneasca induce cinism prin reflectarea obsesiva ca jocul politic sa duce la un nivel atat de inalt, ca implica atat de multe interese ale oamenilor puternci incat efectul este grantat. Cand introduse in aceste cadre Soros, multinationalele si bancile straine atunci stim ca totul se face dupa reteta unor spin doctori rutinati in acest domeniu.

Cand insa ai o drama, cum a fost Colectiv, cu o tema tragica si concreta, cu impact real si care angaja situatia unor politici sectoriale concrete, atunci am avut si mobilizare si schimbare sustinuta mediatic.

Pe fondul acesta de cinsim si lipsa de mobilizare apar si reactii care incearca sa readuca agenda politica pe fagasul temelor concrete si de substanta. Prima ar fi campania „Fara penali ” , o alta este „Alianta Vestului” si evident „Moldova vrea autostrada”.

Mediatic, aceste campanii au avut impact insa nu la nivelul jocurilor strategice „lupta anti-coruptie” si „statul paralel”. A fost nevoie de campanie speciala profesionista „#sieu” pentru a avea o mobilizare nationala si chiar si in aceste conditii, pe diferite canale media, campania a fost reflectata ca parte din acelasi joc strategic politic.

Ce urmeaza ?

Va fi greu de inlocuit jocul strategic mediatizat si dramatizat cu o agenda reala politica in contextul in care Romania intra intr-o perioada electorala cu 4 runde de alegeri si ca atare vom avea participare slaba la vot si mult cinsim in toate taberele. Speranta ar mai fi la aceste campanii „#sieu” care au capacitatea de a aborda o tema concreta insa cre sunt promovate mediatic la un alt nivel de eficienta. Insa nici aceste campanii nu vor aduce mobilizarea politica urmarita de partide.

 

 

 

Alegerile europarlamentare, partidele si softurile de campanie

Softurile de campanie sunt deja o realitate dar nu despre aceasta realitate vreau sa scriu. Ma gandeam la o schita de matchmaking  intre profilul partidelor de la noi si tipul de software – ul care ar putea fi folosit in activitatea de campanie. Intrebarea principala ar fi care produs s-ar potrivi cel mai bine pe profilul partidelor de la noi pentru alegerile europarlamentare?

Vreau sa spun ca nu cunosc ce software folosesc partidele din Romania pentru strategie, gestionarea activitatilor, a campaniilor si relatia cu sustinatorii, etc. Cred ca imi este si putin teama sa intreb ca sa nu primesc raspunsuri de tipul ”facem baze de date cu membri”, ”se ocupa fostul jurnalist care are o firma de relatii publice si trimite newslettere”, ”avem pagina si grupuri pe Facebook mai multe ca ei” , ”nu ne trebuie, noi avem intalniri dese in tara”.

Haideti sa vedem ce programe cred s-ar potrivi partidelor noastre.

Partidul Social-Democrat

Primul soft ar fi, ca pentru orice partid de stanga,  NationBuilder. Networkprobabil unul dintre cele mai cunoscute programe folosit in SUA de catre democrati, inclusiv de Barack Obama in 2008. Democratii americani au invatat lectia si folosesc frecvent softul dar nici republicanii nu il evita. Pe scurt, agentia a pornit de la conceptul unei platforme de implicare comunitare si s-a dezvoltat foarte mult. Ar fi util PSDului ? probabil ca da. NationBuilder are si un produs numit NationBuilder Leader bun pentru Liviu Dragnea.

Partidul National Liberal 

Pentru liberali foarte util ar fi Blue State Digital.  Aceasta este o agentie pentru strategii digitale care ofera instrumente de advocay, consultanta si sprijin strategic. Si istoria acestei agentii se leaga de campaniile lui Barack Obama, un adevarat promotor al noilor instrumente digitale politice sau civice.

Uniunea Salvati Romania

Pentru ca este un partid inovativ, USR ar putea fi interesat de tendinta mai recenta in domeniul strategiilor de campanie, lansarea unui marketplace pentru solutii de campanii. Modelul vine tot de la democratii americani care au lansat I Will Run . Necesitatea acestei abrordari este simpla. Cand ai un numar semnificativ de oferte tehnice, de servicii si consultanta si vrei sa aduci antreprenorii din domeniul IT mai aproape de un beneficiar politic atunci trebuie sa creezi o interfata care sa faciliteze accesul, sa genereze feedback rapid si sa promoveze ce este nou.

+PLUS

Dezvoltat  mai greu si cu sincope, PLUS are doua componente inegale, structura politica, in dezvoltare si cea civica care a progresat mai mult in teritoriu. Pentru a valorifica mai mult dimensiunea civica cea mai potrivita solutie mi se pare  NGP VAN. Punctele tari ale celor de la NGP VAN sunt experienta in gestionarea campaniilor, instrumentele dezvoltate pentru contactul direct si sistemul de gestionare al voluntarilor.

 

Nu stiu cat de util este exercitiul, dar  mi se pare ca obiectivele unor partide, cum ar fi prezenta online, campaniile digitale, angajarea publicului, organizarea evenimentelor si derularea campaniilor ar putea sa fie mai usor de gestionat cu instrumente gata dezvoltate. Episoadele cu secretari generali de partide care suna pe rand responsabili judeteni sa vada cum merge votul vor mai fi in Romania insa intre timp alte partide au trecut la alt nivel, digital. USR este singurul partid care a reusit trecerea la o infrastructura digitala consultativa si decizionala. Membrii sunt consultati direct pe diferite teme si voteaza online cand este de votat ceva. Este un model si un pas important, insa USR si celelalte partide nu trebuie sa se opreasca aici. Daca pentru membri de partid, integrarea digitala a fost realizata ramane ca sa depasim faza de ”Facebook” pentru votantii si in general pentru cetateni care sunt vizati de campaniile partidelor. Exemplele date de mine mai sus privind  diverse solutii IT au fost in acest sens. Competitia politica nu se castiga pe Facebook ci in mintile votantilor.