Etichetă: European Uniun

Luminita de la capatul tunelului european

Pentru ca apar controverse privind pozitia oficiala a Romaniei la votul dat in cadrul COREPER privind candidatura Laurei Codruta Kovesi ar fi bine sa intelegem care au fost limitele si diviziunea rolurilor dar mai ales gradul de libertate.

Documentul care reglementeaza mandatele este Hotărârea nr. 34/2017 privind organizarea și funcționarea Sistemului național de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituțiilor Uniunii Europene

Daca discutam de un mandat general pentru acest caz trebuie sa stim ca orice ambasador al Romaniei trebuie sa aiba in vedere mandatul general al MAE care spune : „asigură promovarea intereselor României în organizaţii internaţionale cu caracter universal, european, euroatlantic, regional şi subregional;” (http://mae.ro/node/1603).
Daca un ambasador primeste un mandat specific (vezi art. 10, para 3 din HG mai jos) care intra in contradictie cu mandatul general citat mai sus, atunci se aplica prevederile din art. 10 paragrafele 8 si art. 9, prezentate si ele mai jos.

„Art. 10

3) Mandatele pentru negocierea la nivelul Coreper, agreate în cadrul Comitetului de coordonare, sunt asumate la un nivel de decizie corespunzător, potrivit reglementărilor interne ale fiecărei instituții din Sistemul național de gestionare a afacerilor europene, cel puțin la nivel de secretar de stat, și transmise cu avizul ministrului delegat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.”[…]

(8) În situații excepționale, în cazul în care din evoluția negocierilor rezultă o situație diferită de cea cuprinsă în mandat, reprezentantul României în Coreper poate susține o nouă poziție, după consultarea ministerului, respectiv a organului de specialitate responsabil. Prezentarea scrisă a motivelor deciziei este transmisă ulterior către conducerea instituției respective și ministrului delegat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(9) În situații excepționale, în cazul în care din evoluția negocierilor rezultă o situație diferită de cea cuprinsă în mandat, reprezentantul României în Consiliul Uniunii Europene poate susține o nouă poziție, după consultarea ministerului, respectiv a organului de specialitate responsabil. Prezentarea scrisă a motivelor deciziei este transmisă ulterior către prim-ministru și ministrul delegat pentru afaceri europene din cadrul Ministerul Afacerilor Externe.

Deci doamna Dancila, domnii Toader si Cimaba si doamna ambasador Odobescu (enumerati in ordinea de precadere) pot fi intrebati cum au aplicat prevederile din acest HG 34/2017 si asa vom afla si daca ambasadorul Odobescu, Reprezentantul Romaniei la UE, a fost sau nu parte din decizia politica a guvernului PSD-ALDE sau s-a batut ca un leu pentru interesele Romaniei.


Armata europeana-trocuri a la roumaine

Am citit interviul lui Cristian Diaconescu de pe Curs de guvernare-textul integral aici.

Am doua nedumeriri.

Prima legata de raspunsul lui Diaconescu:

cursdeguvernare.ro: Revenind la inițiativa armatei europene. Ne grăbim?

Cristian Diaconescu: Din perspectivă națională, cred că președintele Iohannis s-a referit la sprijinirea ideii pe care urmează să o dezbatem, sper, să o discutăm. Repet, nu este nimic concretizat astăzi, când vorbim.

După Bratislava nu a existat un punct de vedere de substanță, agreeat de toate statele membre în legătură cu această inițiativă.

Probabil ca Diaconescu a uitat ca Romania, ca tara semnatara a Tratatului de la Lisabona a fost de acord inclusiv cu:

Articolul 49. pct.3

Pentru punerea în aplicare a politicii de securitateşi apărare comune, statele
membre pun la dispoziţia Uniunii capacităţi civileşi militare pentru a contribui la
obiectivele definite de Consiliu. Statele membre care constituie în comun forţe
multinaţionale pot, de asemenea, să le punăla dispoziţia politicii de securitate şi apărare comune.

Aticolul 50. pct.

Misiunile prevăzute la articolul 28 A alineatul (1), în cadrul cărora Uniunea poate
recurge la mijloace civileşi militare, includ acţiunile comune în materie de dezarmare, misiunile umanitareşi de evacuare, misiunile de consiliereşi de asistenţăîn probleme militare, misiunile de prevenire a conflictelorşi de menţinere a păcii, misiunile forţelor de luptăpentru gestionarea crizelor, inclusiv misiunile de restabilire a păciişi operaţiile de stabilizare dupăîncetarea conflictelor. Toate aceste misiuni pot contribui la combaterea terorismului, inclusiv prin sprijinul acordat ţărilor terţe în combaterea terorismului pe teritoriul acestora.

Crede cumva domnul Diaconescu ca Romania se va opune in Consiliu la o misiune sustinute de Paris si Berlin de gestionare a unei crize din Balacani si ca Iohannis va refuza solicitarea de participare la misiune ?

A doua nedumerire se leaga de speranta lui Diaconescu ca Parisul si Berlinul sa accepte sa faca troc cu Bucurestiul pe subecte NATO si UE. Un fel de „vreti ca Romania sa sustina Armata europeana ? Atunci participati si voi la Brigada multinationala din sud-est si sa sustineti scutul anti-racheta.”

cursdeguvernare.ro: Noutatea este că ne confruntăm cu nevoia de a mișca rapid trupe în interiorul UE.

Cristian Diaconescu: De acord, într-o formă sau alta chestiunea aceasta trebuie rezolvată. După cum trebuie rezolvată și duplicarea deciziei militare.

Pare individualist, dar cred că merită discutată chestiunea și din perspectivă națională: deocamdată nu avem o istorie extrem de pozitivă în ceea ce privește raportarea, alta decât cea politic generală, a unor state europene la problemele de securitate cu care se confruntă direct România.

Un foarte bun semnal ar fi, iată, ca Franța și Germania să dorească să participe la constituirea Brigăzii Multinaționale din România.

Sau să joace un rol cât se poate de clar în ceea ce privește comandamentele din România.

Sau să se alăture României în ceea ce privește răspunsurile și clarificările necesare în ceea ce privește caracterul defensiv al scutului.

Vorbim de atitudini care au lipsit total până astăzi.

Fara sa intru in detalii, acest tip de troc trans-institutional NATO-UE a mai fost incercat de Romania, pe timpul presedintiei anterioare si a dus la blocarea unor canale bilaterale, mai ales cu Parisul.

Chiar ma mir, pentru ca Diaconescu ar fi trebuit sa stie ca Romania, izolata cum este, pentru ca nu avem nici macar un grup regional UE care sa ne sustina, nu va putea bloca in UE o initiativa multilaterala militara, in schimb Parisul si Berlinul au o capacitate foarte mare de influenta in NATO. Ar fi o naivitate si mai mare, ca fostul nostru ministru de externe sa creada ca SUA va convinge Franta si Germania, la rugamintile noastre, sa vina la Brigada noastra cand deja aceste tari contribuie majoritar pe flancul nordic.

Bratislava -securitatea pe primul loc

Cam toate articolele despre viitorul summit informal european de la Bratislava, eveniment programat pe 16 septembrie, dau ca sigur un singur subiect cert pe agenda, securitatea europeana. Celalalt subiect vehiculat, discutiile despre o armata europeana,  a cam fost amendat mediatic si redus la o tema perena, integrarea apararii. Este si acesta un capitol important dar asa cum este comentat acum pare mai degraba un indicator important al impactului pe care Brexitul il are asupra Uniunii.

Impresia lasata de dezbateri, cum ca ar avea loc o accelerata cursa de construire a unor structuri militare de comanda pentru ca acum, fara Marea Britanie, noi, europenii, vom cladi mai usor acest proiect ambitios este o iluzie.

Cred ca liderii francezi si germani au realizat ca Europa are o mare vulnerabilitate. Retragerea Marii Britanii poate fi compensata politic si economic, cu costuri mari evident, dar este imposibil de compensat din punct de vedere militar.

Efortul de a construi rapid ceva militar reflecta mai mult constientizarea acuta a unui punct slab al Uniunii si nu o descatusare de energii creative tinute, pana acum, in frau de britanici.

In schimb, incercarea liderilor europeni de a revitaliza discutia despre securitatea europeana are un mare avantaj. In functie de rezultate, Uniunea ar putea deveni mult mai atractiva pentru SUA. Oricum, mutarea accentului european pe principiul „security first” ar veni in intampinarea unei asteptari americane de dezvoltare a unui parteneriat cu un actor european care se implica mai activ in agenda globala de securitate.