Comisarul european, primul test al guvernului Orban

In cazul unui scenariu optimist, ca guvernul Orban va fi investit din prima, cred ca primul sau test va fi desemnarea unui comisar european.

Eu ma gandeam ca daca, asa cum spunea cineva, Comisia Europeana va fi una geopolitica de ce sa nu joace si Orban si Iohannis geopolitic.

Ideea mea ar fi ca Orban sa propuna comisar european un roman cu dubla cetatenie, romana si moldoveana. Un expert sau om politic. Am scapa de lupta interna. Ar fi foarte geopolitica propunerea, ar fi o noua directie in afacerile europene si am da un semnal serios pentru Moldova.

Deci as vrea un comisar european din Moldova. 🙂

Stati linistiti. Noul USL vegheaza pentru noi

Presedintele Iohannis a ingropat PNL (acel PNL din opozitie) cu aceasta declaratie:

„Nu vor exista tăieri de salarii și pensii. Spun acest lucru pentru a contrazice o afirmație mincinoasă a pesediștilor.”


Presedintele a cazut in capcana mediatica a PSD de a infirma o zvonistica abila. Acum orice guvern PNL care va veni pentru cele 12 luni se va confrunta cu cel putin doua rectificari de buget in care inerent vor fi reduceri la capitolul salarii. Liberalii de la Finante si Munca vor gasi salarii calculate gresit sau abuzive, vor gasi sporuri calculate gresit sau abuzive. Vor gasi neregului crase legate de acordarea unor pensii, deci inerent vor fi probleme cu salariile si cu pensiile. Este de ajuns ca un spital sau un Inspectorat scolar sa dea salarii mai mici din „greseala”, sa existe „intarzieri” gestionate abil de colaboratori PSD ca imediat liberalii sa primeasca o avalansa de critici.

Capacana mediatica a PSD a functionat perfect. PNL si mai ales Iohannis au incercat sa atenueze zvonul cu promisiuni in loc sa prezinte situatia reala cu degringolada lasata de PSD in salariile bugetarilor si a pensiilor.
In acest context, partidele de opozitie realiste nu ar mai trebui sa se agite sa infirme zvonistica ci sa promita niste anchete serioase cu ce au facut minsitrii PSD in domeniul salariilor si pensiilor.

USR, partid care ar trebui sa ramana in opozitie si in 2020, ar trebui sa ceara infiintarea unei Comisii parlamentara pe acest subiect. Mai ales daca asigurarea data de Iohannis se va transforma intr-un compromis PNL-PSD pentru ca in anul electoral 2020 guvernul PNL sa inchida ochii la abuzurile PSD doar pentru ca liberalii sa castige voturi.

Nu stiu cate alte compromisuri vor mai exista intre guvernul PNL si PSD dar e clar ca din noimebrie 2019 vom functiona intr-o alianta cvasi-USL. Asta se va intampla din doua motive. PNL nu vrea ca pe timpul guvernarii sa genereze blocaje majore, iar PSD va face concesii PNL in plan legislativ pentru a pastra avantaje in esaloanale 2-3 din guvern si din deconcentrate.

Presedintele Iohannis, DACA VA MAI LUA UN MANDAT LA COTROCENI, se va multumi cu remedierea problemelor din justitie si cam atat. Iohannis va da viitorului guvern PNL un mandat chiar mai restrans decat mandatul avut de Guvernul Ciolos.

Declaratia de la Cluj- Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE)

Pe 5 octombrie a a avut loc dezbaterea organizata de Initiativa pentru Cultura Democratica dedicata alegerilor prezidentiale. Inregistrarile video le gasiti aici , pe pagina Asociatiei ICDE si va recomand sa le urmariti.

Majoritate panelurilor au fost foarte bine dezvoltate. As spune ca au fost teme chiar prea dense pe anumite subiecte . Ma asteptam ca pe politica externa si securitatea nationala sa fie o dezbatere mai lunga. In concluzie, a fost o dezbatere de inalt nivel, a fost o deschidere a sezonului politic dedicat alegerilor prezidentiale si cred ca a dat tonul celro mai importante teme pentru acei candidati prezidentiali care si-au luat rolul in serios si stiu sa asculte opinia unor experti.

Pe langa dezbatere, participantii au lansat si o „Scrisoarea deschisă către candidații la Președinția României”, cred ca este o veritabila Declaratie de la Cluj a unor reprezentanti experti din societatea civila si academica.

Eu as comenta pe marginea prioritatilor de politica externa prezentate in Scrisoare.

Este nevoie de un proiect de țară exhaustiv al României, inițiat și mediat de către președinte prin largi consultări colective, cu o puternică proiecție de politică externă, care să valorifice resursa națională (prioritar cea care își asumă valorile și principiile europene, precum și a celei înstrăinate în afara țării, așa-numita „diasporă economică”) și oportunitățile externe. Nucleul dimensiunii externe a acestui proiect de țară ar trebui dezvoltat și consolidat pe patru direcții: reintegrarea Republicii Moldova (printr-un „Pact Național pentru Republica Moldova”) în spațiul cultural, spiritual, politic și geopolitic al României și Europei, consolidarea credibilă a dimensiunii europene a României și a profilului ei de țară europeană, reconfigurarea și exprimarea creativă a parteneriatelor strategice, prioritar a celui cu Statele Unite, rafinarea capacităților de răspuns național și colectiv la riscurile, amenințările și provocările hibride actuale.

Reactia mea la cele 4 prioritati de politica externa tine cont de ipoteza ca Presedintele Iohannis sa mai obtina inca un mandat.

  1. reintegrarea Republicii Moldova (printr-un „Pact Național pentru Republica Moldova”) în spațiul cultural, spiritual, politic și geopolitic al României și Europei, ” – Pare un fel de unionism mascat care aduce ca element de noutate reintegrarea politica in ordinea inversa „Romania si Europa”, deci intai in Romania. Obiectivul este in totala contradictie cu pozitia presedintelui Iohannis si greu de asimilat o asemenea prioritate de acest presedinte. Am avut un esec major pe Moldova, partial imputabil si lui Iohannis insa e greu de asigurat consens politic pentru a transforma unirea Romaniei cu Moldova in prioritate pe termen scurt. Prea putin fezabil.
  2. consolidarea credibilă a dimensiunii europene a României și a profilului ei de țară europeană” O prioritate care va fi usor de acceptat de Iohannis sau de un eventual alt presedinte si fezabil ca prioritate.
  3. reconfigurarea și exprimarea creativă a parteneriatelor strategice, prioritar a celui cu Statele Unite” Am subliniat de fapt problema majora in definirea acestei prioritati. Reconfigurarea unor parteneriate presupune de fapt renegocierea sau modficarea parteneriatelor existente. Nu vad de ce sa reconfiguram Parteneriatul strategic cu SUA ? Si nici nu cred ca viitorul presedinte, mai ales Iohannis, sa genereze o directie cu un grad asa mare de incertitudine. Poate ar trebui reformulata ideea si scos conceptul de „reconfigurare” care ne duce pe zona impredictibilitatii Romaniei care ar vrea alte modele de parteneriate. Prea speculativ conceptul.
  4. rafinarea capacităților de răspuns național și colectiv la riscurile, amenințările și provocările hibride actuale.” Cand discutam de capacitati de raspuns, militare si civile, din punct de vedere strategic Romania este departe a a fi in situatia sa lucreze doar la nuante, detalii sau aspecte secundare. Romania are lacune mari, carente in sfera legala, institutionala si de resurse pentru a spune ca mai avem doar de retusat pe ici pe colo. Avem nevoie de modernizare si operationalizare in sfera capacitatiilor de raspuns militar si civile. O prioritate cam vag definita.

Concluzii, dezbaterea ICDE de la Cluj este foarte importanta pentru ca este primul mesaj structurat si organizat profesionist. Evenimentul a oferit un reper pentru acle grup activ academic si civic apropiat de opozitie care sa coaguleze o conceptie de abordare pentru noul mandat prezidential.

Butoanele NATO si UE ale extinderii si vecinatatii trec la romani ?!

O fi bine ? o fi rau ? adica rocada ar favoriza solutia cu prof. M. Ciot daca interpretez eu corect aceasta speculatie.

„O varianta de lucru indicata de un oficial maghiar in presa locala, potrivit Realitatea TV, este ca Romania si Ungaria, ai caror candidati au fost respinsi, sa faca un schimb de portofolii: Ungaria sa ia portofoliul Transporturi, iar Romania sa ia Extindere și Vecinătate.” via stiripesurse

Partea interesant ar fi ca la NATO avem un Sec Gen adj. pe M. Geoana care va avea in portofoliu relatia cu tarile candidate si asociate.

Un comisar roman UE pe extindere si vecinatate ar genera situatia unica pentru Romania sa se implice mai mult pe extinderea NATO si UE si mai ales sa gestioneze contactele cu asociatii celor doua organizatii.

Ar fi un test major pentru Romania si un pas important pentru diplomatia romana.

ESGA Country Report: The Romania and Ukraine Bilateral Agenda

La linkul de mai jos puteti gasi contributia mea la Proiectul ESGA ”The Romanian – Ukrainian Civil Society Forum for Dialogue and Cooperation”. Impreuna cu Angela Gramada, coordonatorul proiectului si Leonela Leca am propus o evaluare a relatiilor bilaterale si un set de recomandari pentru imbunatatirea agendei comune.

Nu a fost o tema usoara si ma bucur ca am reusit sa identificam o viziune unitara si cu multe elemente de noutate. Romania merita sa investeasca mai mult in relatia cu Ucraina iar comunitatea stiintifica si civica romaneasca sa manifeste mai mult interes pentru evolutiile din tara vecina.

Orice feedback din parte cititorilor ar fi binevenit.

Country Report: ”The Romania and Ukraine Bilateral Agenda. Perspectives for a Roadmap on Security and Defence Sector and Economic Cooperation”.