Brexit de facto – schita planurilor de criza

Haosul

Agonia Brexitului va deveni istorica si se va studia in scoli ca unul dintre cele mai controversate momente din istoria Europei. Pentru expertii in integrare, Brexitul va fi mana cereasca in plan teoretic. Acum vedem multe brese in constructia proiectului european, evaluam lideri in momente tensionate si putem analiza curentul euroscepetic in aspecte mai putin anticipate.

Toate semnalele dinspre legislativul de la Londra par sa indice ca acordul negociat nu va fi baza iesirii Marii Britanii din UE. Iar daca va fi o prelungire agreata de UE, ea va fi una pur tehnica si nu va permite negcierea unui alt acord.

Theresa May

Evaluarea

Cred ca intram in faza pregatitoare, destul de scurta, a unui Brexit de facto in care partile vor aplica fiecare un scenariu de iesire fara acord. Partea complicata vine atunci cand trebuie sa anticipam ce fel de criza va genera masurile unilaterale continute de planurile pregatite separat de Londra si Bruxelles.

In toata aceasta harababura exista totusi o speranta. Am in vedere ca partile au negociat un acord comprehensiv care sta la baz aunui plan comun, partile isi cunosc rolurile, obligatiile si setul d emasuri agreate. Asta ar trebui sa ne sugereze ca negocierea nu a fost in zadar. Cele doua planuri de rezerva pentru no-deal de fapt au fost elaborate in paralel si, este presupunerea mea, au copiat o parte din prevederile acordului.

Perspective

Negocierea in sine si rezultatul ei, adica proiectul de acord raman cele doua instrumente prin care au fost influentate planurile de rezerva si au fost pregatite institutiile, decidentii si publicul in general in ambele tabere.

Deci exista potential ca aceste planuri sa fie legate mai tare sau mai slab, adica sa se coordoneze chiar daca din punct de vedere politic nu exista lumina verde pentru acord. Aceste forme de coordonare, mai mult de natura operationala si administrativa, fara o decizie strategica, au fost generate si de o serie de intelegeri si acorduri bilaterale realizate de Londra cu tari precum Franta, Germania si Olanda.

Am scris o schita (format PDF – aveti un link de descarcare) sub forma unei matrice, pentru a identifica zonele in care cele doua posibile planuri de criza interactioneaza, tipurile de interactiune (necoordonare, semi-coodonare si coordonare) si posibile pachete de masuri care sunt incluse in aceste planuri de criza. Materialul poate fi descarcat si folosit cu mentionarea sursei: „Claudiu Degeratu https://claudiudegeratu.ro” .

in final, cred ca UE are o obligatie de constiinta pentru a implementa un plan suplimentar de sprijin pentru UK. In cazul in care amplitudinea crizei ar depasi capacitatea de rezilienta din UK din anumite sectoare cum ar fi sectorul medical, lupta anti-terorista sau serviciile din sectorul educational, Bruxellesul va trebui sa ajute. UE poate sa ofere asistenta daca ne vom confrunta cu aspecte umanitare.