In 19 decembrie 2019 am participat la ultima dezbatere din acel an al emisiunii Euroatlantica, la Radio Romania Actualitati. A fost un bilant al anului 2019 realizat impreuna cu profesorul Stefan Popescu si realizatorul emisunii, Nicu Popescu.
Stirea despre aparitia COVID 19 dabia aparuse si nimeni nu a estimat ce avea sa se întâmple in 2020.
Astazi, la ora 21.00 reulam in acelasi format, Stefan Popescu, Nicu Popescu, Claudiu Degeratu o dezbatere despre anul 2020 – anul pandemic. Putem descrie cu lux de amanunte ce a fost, ce am simtit si cu ce efecte devastatoare ne-am confruntat dar va fi greu sa estimam cum va fi 2021.
Pentru 2020 am cateva concluzii pe care le voi prezenta pe timpul emisiunii si pentru 2021 am cateva asteptari si estimari.
Dupa mutarea lui Dan Barna avem urmatoarele efecte:
1. Orban respinge si ofera o contra-propunere.
2. UDMR il sustine pe Orban.
3. Presedintele Iohannis este fortat sa regandeasca modul de a-si impune propriul premier.
4. USRPLUS este fortat sa respinga propunerea lui Orban.
5. USRPLUS este fortat sa vina cu si mai multe concesii dupa concesia facuta astazi. trebuie sa faca concesii si la o eventuala solutie venita de la Cotroceni si sa faca concesii la o eventuala propunere venita de la PNL.
6. USRPLUS nu poate lua partea in conflictul care se acutizeaza intre Orban si Iohannis.
7. USRPLUS ar putea sa propuna o discutie doar pe criteriile/principiile dupa care ar trebui construita coalitia viitoare.
8. Societate civila, un forum independent ar putea genera o dezbatere impreuna cu partidele politce PNL USRPLUS UDMR despre cum poate fi construita o coalitie care sa guverneze Romania si care sa functioneze.
Material ajutator pentru decizii. Cine știe cunoaște.
Dan Barna a propus să fie numit altcineva de la USRPLUS sef la Camera Deputatilor iar sefii de partide sa devina vicepremieri. Cateva observatii telegrafice.
later edit: daca esti sef la Camera Deputatilor si nu esti sef de partid intotdeauna se va discuta peste capul tau direct cu seful partidului USRPLUS deci pierzi autoritate si credibilitate foarte rapid.
Sefii de partide vor fi afectati in autoritatea lor in partidele pe care le conduc daca ar accepta pozitia de vicepremieri asa ca de fapt nu vor accepta.
Daca esti vicepremier tot nu controlezi deciziile premierului in Guvern pentru ca vicepremierii nu controleaza Secretariatul general al Guvernului, SGG-ul si deci nu pot controla planificarea prioritatilor. Un razboi birocratic si procedural de uzura se poate instala rapid.
1 premier PNL + un vicepremier sef de partid PNL + 1 vicepremier sef de partid UDMR VERSUS 1 vicepremier sef de partid USRPLUS. Rezulta un raport de 3-1 la masa deciziilor. Nu stiu daca asta convine USRPLUS, adica sa fie in minoritate in grupul de decizie al coalitiei imaginat de Dan Barna.
Propunerea USRPLUS nu este o presiune pusa pe PNL, de fapt Dan Barna a propus ceva ca sa scape EL de presiunea din ultimele zile.
Construirea unui grup de decizie a coalitiei in Guvern cu vicepremieri nu este eficienta atata vreme cat de fapt lupta si supravegherea reciproca se da in Parlament unde oricand PSD poate sa debalanseze controlul URSPLUS prin voturi conjucturale date individual pe proiecte ale PNL si astfel sa adanceasca problemele in interiorul coalitiei.
Nu este de ajuns nici clauza cu interzicerea traseismului politic in Parlament pentru ca parlamentarii pot vota si ca independenti oricum si oricand.
Din galagia stirilor dedicate negocierilor pentru formarea guvernului remarc semnele de blocare. USRPLUS a inceput prea deschis procesul de negociere.
– nu a fost de bun augur intalnirea de la Cotroceni unde pe langa o discutie vaga despre calendar probabil presedintele Iohannis s-a antepronuntat pe cien stie ce teme, prioritati si persoane dragi domniei sale.
– fragmentare in formatul de 3 grupuri, politic (adica functiile importante si oamenii), programul de guvernare (obiective si prioritati) si cooperarea parlamentara (adica strategia de a mentine majoritatea parlamentara stabila si predictibila) a mers cu calendar paralel. „Hai sa discutam pe comitete in paralel si vedem cum stam”. Asta a fost o greseala din perspectiva USRPLUS ca a acceptat sa devoaleze strategia in timp ce PNL blocheaza iar Presedintele Iohannis vine cu solutia de mediere favorabila PNL. Sa vedem daca e doar o greseala tactica a USRPLUS sau se transforma intr-o greseala strategica.
daca pornesti o negociere multilaterala pe diferite grupuri si amesteci haotic DE LA INCEPUT liniile rosii politice si liniile rosii ale guvernarii dar accepti ca medierea se muta la presedintele Iohannis cand de fapt mediere trebuia sa se mute la presedintii de partide atunci cineva pierde si e clar cine pierde mai mult decat si-a propus (adica acele cedari pe care oricum erau avute in vedere) adica pierde USRPLUS.
Greseala USRPLUS a fost sa accepte la pachet calendarul de negociere probabil impus de Cotroceni cu formatul de lucru tripartit pe TOATE comitetele SIMULTAN.
Consecintele sunt clare:
PNL a aflat un numar semnificativ din adevaratele linii rosii pe guvernare ale USRPLUS,
PNL a aflat si cine sunt si cum doresc cei din USRPLUS sa isi promoveze oamenii in noul Parlament si guvern,
PNL are o imagine despre cum abordeaza USRPLUS strategia parlamentara.
USRPLUS va avea o dubla presiune din partea PNL si Presedintele Iohannis care va specula orice pentru a diminua puterea USRPLUS in guvern,
Ce ar fi trebuit sa faca USRPLUS
sa aiba o solida etapa de pregatire a negocierilor impreuna cu PNL fara sa fie supravegheata de presedintele Iohannis.
Dan Barna si Dacian Ciolos nu trebuiau sa accepte nimic la Cotroceni in afara de anagajamentul ca se vor consulta cu PNL.
USRPLUS nu a inteles rolul tatonarilor inaiante negocierilor probabil ca greseala este facuta de aripa PLUS.
1. USRPLUS ar fi trebuit sa inceapa negocierea doar pe grupul dedicat activitatii parlamentare. DACA mergea bine se trecea la etapa 2.
2. Rezultatele negocierii din prima etapa trebuiau mediate/agreate de sefii de partide. Un acord de etapa absolut necesar.
3. Etapa in care se negociaza functiile din Parlament intr-un comitet al sefilor grupurilor parlamentare din coalitie.
4. Rezultatele din etapa trei trebuiau mediate/agreate de sefii de partide.
5. Etapa de negociere a programului de guvernare intr-un comitet format din sefii grupurilor parlamentare, sefii/membrii de comisii parlamentare agreati si responsabilii de sectoare din partide.
6. Etapa de mediere/agreare din partea sefilor de partide.
7. Etapa structurarii guvernului si a identificarii ministrilor realizata de sefii de partide. Lista de ministrii si rezerve aprobata de sefii de partide.
8. Negocierea premierului si a premierilor adjuncti/vice prim ministrii.
9. Informarea presedintelui Iohannis privind solutia.
Problema blocajelor in actualul format este ca toate partidele spera ca presedintele Iohannis le va rezolva interesele indiferent de cate teme vor fi blocate Iar asta este o naivitate. presedintele Iohannis va folosi situatia blocata doar pentru a rezolva ce ii convine.
M-am uitat pe pagina dedicata vaccinarii https://vaccinare-covid.gov.ro/ , in special pentru a vedeastrategia si cat de adecvata este la obiectivul principal, imunizarea populatiei.
La documentul strategiei am ajuns dupa vreo 4 clickuri. Prea multe. Strategia este un document facut in stilul romanesc foarte stufos, nu are pagini care sa fie pe intelesul omului obisnuit.
Orice strategie de vaccinare pentru populatie are ca obiectiv principal imunizarea populatiei, dar in documentul Guvernului roman obiectivele sunt doua si foarte alambicat scrise si nu e clar daca au fost evaluate clar.
Le puteti vedea mai jos. Nu stiu ce inseamna „mediu favorabil” ? dar „premise de operationalizare a activitatii” ? la fel, nu cred ca aceasta strategie de vaccinare pentru Covid-19 trebuie tratata ca parte a foarte modestului „program national de vaccinare” ?
Un exemplu al structurii foarte stufoase este lungul preambul din care omul obisnuit nu va intelege mare lucru. Din toata compozitia documentului nu rezulta ca ar fi o strategie medicala facuta in conditii de criza.
Repet, Romania este intr-o criza pandemica si orice document strategic ar trebui adaptat situatie, nu il putem redacta ca pe o strategie care se aplica in timpuri normale. Iar strategia guvernului este scrisa ca pentru timpuri normale, fara crize si abordata strict birocratic.
Un exemplu de cuprins cum nu trebuie scris vedeti mai jos din strategie.
In final mai prezint un aspect si care tine de generarea grupurilor tinta pentru vaccinare. Va aduceti aminte ca permanent guvernul si presedintele Iohannis au declarat sus si tare ca principalul criteriu de selectie va fi cel legat de gruprurile profesionale care desfasoara activitati medicale esentiale in lupta cu Covid-19.
Daca ne uitam pe pagina strategiei vedem cu totul altceva. Acest criteriu este ultimul in lista de criterii pentru stabilirea grupurilor. Tot in lista apar confuzii metodologice, la criterii sunt puse de fapt principii (etica si echitatea? ) si deci cei care au intocmit strategia amesteca nepermis tot felul de idei in acest capitol.
In incheiere, pentru un specialist, documentul strategiei este relativ utilizabil dar nu satisface problema urgentei si a crizei, are multe aspecte interpretabile.
Pentru omul obisnuit, strategia este greu accesibila si greu utilizabila.
Intrebarea finala este de ce nu a existat o consultare deschisa? si mai ales de ce nu a fost supusa evaluarii de catre un grup mai extins de experti?
