Pe 10 și 11 noiembrie, delegațiile Ucrainei și Rusiei s-au întâlnit la Abu Dhabi, cu mediere americană, pentru prima dată după nouă luni. Europenii au fost acolo, dar nu în sală. Consilierii pentru securitate națională ai Germaniei, Franței, Regatului Unit și Italiei, emisarii Comisiei Europene și ai Consiliului European și reprezentanții NATO s-au întâlnit separat cu ucrainenii și cu americanii, apoi au ieșit înainte să intre delegația rusă. Moscova a refuzat orice contact cu ei. Vladimir Medinski, șeful delegației ruse, a explicat că Rusia nu a primit de la europeni nicio inițiativă de pace și nicio propunere concretă, „așa că nu e clar despre ce am discuta”.
Pe lângă armistițiu, Washingtonul a adus în discuție, pentru prima dată în acest format, arhitectura de securitate a Europei. La deschiderea negocierilor, Jared Kushner a vorbit despre un „cadru nou” de securitate între Ucraina, Rusia și Europa, care să asigure „decenii, dacă nu secole de pace”. Serghei Lavrov a precizat ce așteaptă Moscova: întâi liniile generale ale viitoarei arhitecturi de securitate, abia apoi un armistițiu. Medinski a încheiat runda afirmând că sistemul de securitate european construit după Ialta și Potsdam funcționează foarte prost și că „e bolnav tot organismul”.
Pentru a vedea ce au spus europenii înainte de negocieri și în timpul lor, am urmărit declarațiile publice din 5–11 noiembrie ale Uniunii Europene și ale principalelor capitale, în presa națională a fiecărei țări și, acolo unde a fost posibil, în documentele oficiale, și le-am raportat la șapte afirmații care au revenit constant în dezbatere. Rezultatul este un tablou mai puțin unitar decât lasă să se vadă comunicatele.
Aproape toți cer același lucru: un loc la masă. Germania a spus-o prin ministrul de externe Johann Wadephul, la reuniunea G7 de la Paris: „Nu poate exista o soluție fără Europa, ci doar cu Europa.” Kaja Kallas a avertizat că Uniunea nu va pune în aplicare un acord la care nu este parte. Jean-Noël Barrot a spus că nimeni nu va vorbi în numele europenilor, Radosław Sikorski că un aranjament „peste capetele noastre” ar fi nu doar neînțelept, ci imposibil, iar Margus Tsahkna că tot ce privește Europa trebuie convenit cu ea. Cererea a fost preluată și de Washington: Kushner a declarat că „trebuie să-i avem pe europeni la masă” și pleacă la Moscova să obțină acordul lui Putin. Pe această temă, șapte dintre cei opt actori europeni urmăriți au o poziție, proprie sau asumată prin declarația comună din 10 noiembrie.
Pe celelalte teme, acordul este mai slab. Ordinea pașilor, adică întâi armistițiul și abia apoi discuția despre arhitectura de securitate, este opusul condiției formulate de Lavrov pe 10 noiembrie. Sikorski (6 noiembrie), Tsahkna și Ursula von der Leyen (9 noiembrie) o susținuseră public încă dinaintea negocierilor, iar guvernul german a reafirmat-o pe 11 noiembrie, prin purtătorul de cuvânt („Prima etapă este pacea în Ucraina”). Parisul, Roma și Londra nu au spus-o public în această săptămână. Tăcerea lor nu indică o respingere, dar arată că poziția europeană explicită pe acest punct se sprijină doar pe patru actori.
În cazul NATO, participanții la întâlnirea pregătitoare din 10 noiembrie, inclusiv SUA, au convenit un text care spune că o NATO puternică „va rămâne centrală pentru apărarea colectivă euro-atlantică”. Niciunul dintre actorii europeni urmăriți nu a repetat însă formularea pe cont propriu în aceste zile. Textul poate fi citit, de altfel, în două feluri: vorbește despre a construi pe instituțiile și acordurile de securitate existente, dar și despre o „arhitectură postbelică solidă”. Politico a titrat că Europa și SUA au convenit o „revizuire” a securității continentale, în timp ce, cu o zi înainte, Wadephul și Kallas spuseseră că Europa nu are nevoie de o arhitectură nouă.
Cea mai slabă acoperire o are întrebarea cine vorbește pentru Europa. Giorgia Meloni i-a scris lui António Costa că o Europă dezorganizată riscă să se condamne la irelevanță și a cerut ca cei 27 să decidă cine stă la masă și cu ce mandat. Costa i-a răspuns că Europa trebuie să acționeze coerent și unitar, fără să se pronunțe asupra unui reprezentant unic. Ceilalți nu au spus nimic public. Cel mai clar s-au exprimat americanii și ucrainenii. Kushner a spus că, dacă Europa și-ar alege o persoană care să vorbească în numele ei, ar fi o realizare mai mare decât acceptul Rusiei de a-i include pe europeni, iar Volodimir Zelenski le-a cerut aliaților să aleagă, ideal, un singur negociator.
Cum se citește tabloul: cercul plin înseamnă o declarație proprie a actorului, cercul deschis o poziție asumată doar prin declarația comună din 10 noiembrie, semnul ~ o poziție parțială sau indirectă, ✕ o poziție opusă, iar punctul faptul că nu am găsit o declarație pe temă. Cele șapte teme, în formularea completă:
- Europenii trebuie să participe la negocierile care privesc securitatea Europei.
- Întâi armistițiul și pacea în Ucraina, abia apoi discuția despre arhitectura de securitate europeană.
- Europa are deja o arhitectură de securitate; nu e nevoie de una nouă, cel mult de refacerea și respectarea celei existente.
- NATO rămâne pilonul apărării colective euro-atlantice.
- Europa negociază printr-un singur reprezentant, cu mandat clar.
- Reprezentarea europeană include și statele din afara UE (Regatul Unit, Norvegia).
- Securitatea flancului estic și a Mării Negre trebuie luată în calcul în orice acord.
Pozițiile despre flancul estic și Marea Neagră vin aproape toate din capitale care nu au fost reprezentate la Abu Dhabi. Sikorski a cerut ca statele de pe flancul estic al NATO să aibă un cuvânt de spus în orice acord și a avertizat că ultimul lucru pe care și-l dorește Polonia este ca Europa de Vest să negocieze cu Rusia peste capul est-europenilor. Tsahkna a spus că nu pot exista zone gri, teritorii neutre sau zone-tampon între NATO, Uniunea Europeană și Rusia și că oricine reprezintă Europa trebuie să reprezinte și Regatul Unit, Norvegia și Islanda. La masa europeană de la Abu Dhabi au stat însă Berlinul, Parisul, Londra și Roma, alături de instituțiile Uniunii. Guvernul german a anunțat că SUA au acceptat regula consensului în NATO, pe care Reuters o explică drept garanția că Washingtonul și Moscova nu vor decide peste capul statelor baltice. Garanția a fost însă negociată în absența statelor pe care le privește.
România s-a exprimat oficial prin trei voci, toate pe aceeași temă. Pe 5 noiembrie, la București, în conferința de presă comună cu ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha, ministrul de externe Dan Neculăescu a spus că securitatea la Marea Neagră s-a deteriorat grav, că atacurile asupra navelor comerciale, inclusiv în zone aflate sub jurisdicția României, afectează direct țara și trebuie să înceteze și că este nevoie de o pace justă și durabilă. Pe 9 noiembrie, la Cotroceni, alături de Ursula von der Leyen, președintele Nicușor Dan a spus că nu se poate vorbi de o pace stabilă în Ucraina și nici de o reconstrucție eficientă fără o Mare Neagră sigură. Pe 11 noiembrie, premierul Luca Niculescu a discutat cu ambasadorii statelor membre ale UE despre securitatea flancului estic și a Mării Negre. Cele trei declarații se întâlnesc cu prioritățile Ucrainei, care a cerut la Abu Dhabi dezescaladare la Marea Neagră. Despre formatul negocierilor, ordinea pașilor sau arhitectura de securitate nu am găsit însă declarații oficiale românești în intervalul analizat.
Un caz aparte este Regatul Unit. Londra a avut un om la Abu Dhabi, pe consilierul pentru securitate națională Jonathan Powell, și conduce împreună cu Franța exercițiul multinațional din Polonia care pregătește o viitoare forță pentru Ucraina. Nu am găsit însă nicio declarație britanică oficială proprie despre temele negocierii. Poziția Londrei se citește, deocamdată, doar prin textul comun.
Următoarele săptămâni vor arăta dacă tabloul se completează. Kushner și Witkoff merg la Moscova să obțină acordul lui Putin pentru includerea europenilor. Liderii europeni se reunesc la Dublin pe 13 noiembrie, iar Meloni a cerut ca decizia despre reprezentare să fie luată la Consiliul European din decembrie. Dacă Rusia acceptă, Europa va trebui să intre în sală cu un mandat. Mandatul va trebui construit pe temele asupra cărora, până acum, s-au pronunțat puțini actori europeni.
În concluzie:
- Cererea ca Europa să aibă un loc la masă este susținută de aproape toți actorii europeni urmăriți și a fost preluată de Washington; Rusia o respinge deocamdată.
- Ordinea inversă celei cerute de Rusia (întâi armistițiul, apoi arhitectura de securitate) a fost susținută explicit doar de Bruxelles, Berlin, Varșovia și Tallinn, cele mai multe declarații fiind anterioare negocierilor.
- Acordul european asupra rolului central al NATO există, dar se sprijină pe un text negociat în comun, nu pe declarații proprii.
- Întrebarea cine vorbește pentru Europa este pusă mai insistent de SUA și de Ucraina decât de europeni; un răspuns ar putea veni în decembrie.
- Vocile flancului estic s-au auzit din afara sălii; România, prin președinte, ministrul de externe și premier, și-a legat poziția exclusiv de securitatea Mării Negre.
Notă despre metodă. Sunt luate în calcul doar declarațiile publice din 5–11 noiembrie 2026. „Nicio declarație găsită” nu înseamnă lipsa unei poziții, ci doar că nu a fost găsită în sursele consultate. Uniunea Europeană (Comisia, Consiliul European și Înaltul Reprezentant) este numărată o singură dată. Documentarea, inclusiv traducerea citatelor, ciorna textului și scorecardul au fost realizate de Claude, asistentul de inteligență artificială dezvoltat de Anthropic, sub supervizarea mea.
Context pe blog
Carpathian Eight: Kievul devine arhitect, nu invitat
Surse
- Declarația privind reuniunea de la Abu Dhabi dintre UE, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Ucraina, Statele Unite și NATO, Consiliul European, 10 noiembrie 2026: consilium.europa.eu
- Declarații de presă comune ale președintelui României, Nicușor Dan, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, 9 noiembrie 2026: presidency.ro
- Nicușor Dan și Ursula von der Leyen, anunț comun după vizita președintei Comisiei Europene la Cotroceni, Libertatea, 9 noiembrie 2026: libertatea.ro
- Transcrierea conferinței de presă comune a ministrului afacerilor externe Dan Neculăescu cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, MAE, 5 noiembrie 2026: mae.ro
- Luca Niculescu a discutat cu ambasadorii UE despre securitate și aderarea Republicii Moldova, News.ro, preluat de Goldring, 11 noiembrie 2026: goldring.ro
- Merz: Friedensverhandlungen „nicht ohne Europäer”, ZDFheute, 10 noiembrie 2026: zdfheute.de
- Berlinul vrea „pace” în Ucraina înaintea discuțiilor cu Moscova privind securitatea europeană, Agerpres, 11 noiembrie 2026: agerpres.ro
- Ukraine-Gespräche in Abu Dhabi beendet – Bundesregierung sieht Fortschritt, Reuters, 11 noiembrie 2026: onvista.de
- European diplomats press Rubio for a role in Russia-Ukraine talks, Al Jazeera, 10 noiembrie 2026: aljazeera.com
- Ukraine : les Européens s’invitent à la table des négociations à Abu Dhabi, annonce Barrot, Euronews, 8 noiembrie 2026: fr.euronews.com
- Ukraine: Meloni writes to Costa, Il Sole 24 Ore, 5 noiembrie 2026: ilsole24ore.com
- Meloni urges „disorganized” EU to speak with one voice on Ukraine, Politico Europe, 5 noiembrie 2026: politico.eu
- „We Will Not Implement It”: Kallas Rejects US-Russia Security Deal Negotiated Without Europe, Kyiv Post, 7 noiembrie 2026: kyivpost.com
- „Ceasefire First”: Poland Warns Against US-Russia Deal on Europe’s Security, Kyiv Post, 7 noiembrie 2026: kyivpost.com
- EU Divided Over European Role in Upcoming Ukraine-Russia Talks, Kyiv Post, 9 noiembrie 2026: kyivpost.com
- Estonian foreign minister on Abu Dhabi talks: Best possible outcome would be a ceasefire, ERR, 9 noiembrie 2026: news.err.ee
- Europe and US agree to review postwar continental security as Ukraine peace talks begin, Politico Europe, 10 noiembrie 2026: politico.eu
- US to seek Putin’s „blessing” for Europe to join Ukraine talks, Politico Europe, 11 noiembrie 2026: politico.eu
- US calls for new Europe security at Russia-Ukraine talks, AFP, 10 noiembrie 2026: afp.com
- Russia and Ukraine say some progress made at talks, Reuters, 11 noiembrie 2026: reuters.com
- SUA și Zelenski, primele anunțuri după ziua negocierilor de pace Rusia-Ucraina (declarațiile lui Serghei Lavrov), Hotnews, 10 noiembrie 2026: hotnews.ro
- Declarația lui Vladimir Medinski după negocierile de la Abu Dhabi, Komsomolskaia Pravda, 11 noiembrie 2026: kp.ru
- Rubio pushes for UK and European allies to have seat at Ukraine peace talks, The Independent, 11 noiembrie 2026: the-independent.com
