Nici nu se racise polizorul de schiuri cand nori negrii s-au strans spre Est. Fortele rusesti se pregateau intens la fruntariile Ucrainei. Tensiunea aproape ca atinge apogeul paroxistic de la meciul Steaua – Dinamo din 25 septembrie 1985.
La Bucuresti, serviciile noastre, care sunt asa de bune ca nici lor nu le vine sa creada, au tras un semnal de alarma la Cotroceni. Presedintele Iohannis, sprinten si isteț, anunta fulgerator organizarea de urgență a unei sedinte CSAT peste 7 zile. Primavara vine greu, zapada nu mai e buna nici de poza, de schi nici atat.
Trebuie sa fii inconstient sau prost consiliat sa te apuci sa invadezi sudul Ucrainei la venirea primaverii. Cu cat se umfla apele din Sureanu cu atat creste frustarea la Cotroceni. Primul care intra in vizorul acestei crude si reci frustrari canalizate in actiune fulgeratoare este Vladimir Putin. Blitzkreig !
Politica externa romaneasca intra brusc pe steroizi, înmugurește ca cireșul japonez și se desfășoară majestuos spre toate azimuturile. Aleea Alexandru devine epicentrul si chiar centrul geometric al diplomatiei transatlantice.
Rușii primesc în plin șocul devastator al falangei redudatible din partea politicii regionale românești. Trilaterala octogonala Romania Polonia Turcia Georgia Ucraina, Bulgaria și restul vecinilor intrați în orchestrația complexa lovesc năprasnic în ofensiva militara rusească. Scapă cine poate !
Lovitura romaneasca finală vine ca o izbăvire pentru chinurile liderului de la Kremlin. Stupoare la Moscova! mai au doar 7 zile pana cand Romania va organiza sedinta CSAT ! Șapte zile trec greu chiar și la cabană în Șureanu ce sa mai vorbesc dacă stai la Kremlin.
Europa ia notițe, rus să fii nu te pui cu romanu (ma rog) care nu mai are zăpadă pe Șureanu.
M-am trezi brusc, sunase Cristian Iohan Ștefănescu că sa dau un comentariu pentru Deutsche Welle vezi aici Criza ruso-ucraineană: diplomația defazată a Bucureștilor .
