Categorie: Comentarii

Europarlamentarele si justitia din Romania

Acum o luna ma gandeam sa scriu pe teme interne insa foarte selectiv. Adica evenimente la care particip, cauze si campanii care imi plac si aparare si securitate nationala.

Dar, cu ultimele evolutii pe justitie imi dau seama ca imi va fi greu sa fiu selectiv. Cu noua sectie de investigatie a magistratilor, cu eforturile Guvernului de a bloca candidatura lui Kovesi si cu incercarile de a se muta ancheta Teldrum, realizez ca intram intr-o faza noua cu procesul de degradare a statului de drept. Specificul noii etape este urmatorul. Pana acum asaltul asupra justitiei a fost din exteriorul ei, acum deja se poate vedea ca o bresa mare exista si ca au fost create parghii interne.

Ofensiva va genera conflicte interne, polarizari intre diferite grupuri din justitie si situatia va evolua spre aparitia unor tabere cu autoritati si loialitati impartite. Pentru moment lupta se da in structurile centrale, din Bucuresti dar treptat, cu ajutorul politicului, adevarata lupta va capata accente locale de care am crezut ca am scapat.

Ne intoarcem la anii 90 in care multe structuri din justitie erau usor de subordonat unor interese politice locale. Evident aceasta tendinta va fi greu de stopat. Aseara, la negocierea propunerilor de ministri ai transporturilor si dezvoltarii , in partidul de la putere, discutia era daca ministrul propus are sprijin local au nu. Impresia fiind ca se transa o competitie intre baroni locali pentru plasarea unor pioni.

Probabil ca si in justitie, mai devreme sau mai tarziu vom auzi aceleasi dialoguri. „Organizatia din Bacau il sustine pe procurorul sau pe judecatorul. Nu are sustinere atunci pierde locul.”

Din pacate, urmatoarea runda de alegeri europarlamentare va fi grav afectata de acest subiect al degradarii statului de drept. Agendele si strategiile electorale ale fiecarui partid parlamentar vor fi afectate de aceasta tema a distrugerii justitiei.

Pentru ca problema abuzurilor in justitie va domina competitia electorala, efectul pe care il astept este reducerea participarii la vot. De aproape un an a scazut puternic interesul de participare, mobilizarea este slaba pentru evenimente, manifestatii, demonstratii. Momentul 10 august a fost exceptia iar solutiile nu se intrevad.

Campania va arata un dialog al surzilor, electoratul va fi bombardat cu doua seturi de mesaje. Primul, pro-european, va critica dur politica PSD-ALDE de a distruge statul de drept, abuzurile fata de justitie, regimul discretionar instaurat de Dragnea in guvernare. Al doilea, populist, va face din europarlamentare , o ocazie foarte buna de a promite orice, de a induce dileme false intre optiunea europeana si cea nationala, discursuri suveraniste si o critica acerba a institutiilor europene care aplica dublul standard fata de romani.

Din pacate oamenii nu ies la vot ca sa apere statul de drept sau justitia. Daca li se va cere sa iasa pentru o chestiune asa de abstracta, si acest mesaj va fi unul central, cu siguranta impactul campaniei electorale va fi unul contrar, adica o participare slaba la vot.

Cam asa va fi competitia electorala, un fel de sinteza a ce s-a intamplat in ultimii 3 ani fara sa apara ceva nou si care a dus in timp la scaderea mobilizarii. Pe acest fond imi este greu sa identific o solutie la viitorul absenteism de la europarlamentare.

Deci intrebarea mea este pragmatica, ce fel de mesaje electorale vor reusi sa incurajeze participarea la vot ?

O cauza de sustinut. Carta Atlantica 2.0

*a doua parte a titlului meu este inspirata de titlul articolului lui
Stewart M. Patrick in Atlantic Charter 2.0: A “Declaration of Principles for Freedom, Prosperity, and Peace”

Am urmarit online o parte a dezbaterilor Conferintei de securitate de la Muchen si sunt de acord cu organizatorii care sustin ca ordinea internationala seamana astazi cu un puzzle. Iar cativa copii rebeli au distrus acest puzzle la care altii au muncit cu penseta ani de zile. Problema noastra este ca stim sa recompunem imaginea din puzzle dar ne este teama ca iar vin baietii rai si se distreaza zgaltaind din nou masa. Acesta este si intrebare raportului Conferintei The Great Puzzle: Who Will Pick Up the Pieces?

Raspunsul cancelarului german, Angela Merkel la aceasta intrebare a fost unul cu valoare de obiectiv pe termen lung sau, pentru ca se va retrage in acest an, de mostenire politica. Angela vrea ca noi toti sa refacem acest puzzle. Este o reafirmare a multilateralismului care, cred ca va deveni subiectul anului 2019. Cu o administratie americana retrasa unilateralismul unei superputeri, cu tendinte autocratice in Eurasia si Europa de Est, cu un Brexit cat o infrangere europeana, multilateralismul pare sa fie nu doar in declin ci si in criza de identitate.

Evident competitiei de interese, multilateralismul nu ii poate opune decat lupta pentru valori comune si aici Germania pare sa se simta foarte confortabil si accepta compromisuri in numele unui numitor comun, democratia. Da multilateralismul este un long game, dar Germania nu se grabeste, si stie ca are destui partizani in lume.

Raspunsul multilateralistilor, sau cum mai este deja cunoscut, ca „alianta multilateralistilor” a venit din partea unui foarte prestigios si numeros grup international de fosti sefi de state, fosti ministri de externe, aparare si securitate nationala. Grupul are 4 co-presedinti,
Madeleine Albright, fost secretar de stat SUA,
Carl Bildt, fost prim ministru , Suedia
Stephen Hadley, fost consilier pentru securitate nationala, SUA
Yoriko Kawaguchi, fost ministru de externe, Japonia si a incercat sa raspunda direct la tema principala a Conferintei, are multilateralismul viitor in contextul competitiei strategice si cine ar fi responsabil de promovarea lui ?

Grupul a lansat in cadrul conferintei documentul „Declaration of Principles for Freedom, Prosperity, and Peace” si a fost co-semnat de alti 50 de fosti responsabili oficiali, fosti experti din zona academica si nonguvernamentala. Documentul a fost deja definit ca a doua Carta Atlantica de catre Stewart M. Patrick in Atlantic Charter 2.0: A “Declaration of Principles for Freedom, Prosperity, and Peace” si promite sa genereze un curent important in diferite capitale de pe glob. Pare sa fie si semnalul ca pratizanii regimurilor internationale si ai institutiilor multilaterale se pregatesc de un fel de ofensiva in mai multe zone institutionale internationale, au stabilit temele principale de comunicare si cauta parteneri statali de tipul Germaniei care sunt doritori sa preia agenda Declaratiei.

Intr-un fel, de fapt, se demonstreaza si puterea Germaniei care si-a descoperit un nou scop, cel de apara multilateralismul cand altii cauta resurse pentru coalitii de putere. Germania vrea sa si asume acest rol de portavoce a „aliantei multialteralistilor” si din dorinta de a avea o candidatura de succes pentru un loc in Consiliul de securitate ONU.

Carta Atlantica 2.0 are 7 principii, idei cu care cu siguranta ne vom mai intersecta in lecturi, evenimente sau publicatii. Le citez si aici

1. Freedom and Justice- We affirm the right of all people to live in free and just societies, where fundamental rights are protected under the rule of law.

2. Democracy and Self-Determination- We affirm the right of all people to make decisions about their own affairs through elected governments that reflect their consent, free from foreign interference.

3. Peace and Security-We affirm the right of all people to live in peace, free from threats of aggression, terrorism, oppression, crimes against humanity, and the proliferation of weapons of mass destruction. 

4. Free Markets and Equal Opportunity- We affirm the right of all people to engage in economic activity based on free market principles, with equal opportunity to contribute to and the ability to share in the benefits of national prosperity.

5. An Open and Healthy Planet-We affirm the right of all people to enjoy free and open access to the global commons and a safe and healthy planet.

6. The Right of Assistance-We affirm the right of national sovereignty, while recognizing that sovereignty obligates governments to uphold these principles.

7. Collective Action- We affirm the right of all people to cooperate in support of these principles and to work together to advance them.

Declaratia va fi mai importanta decat un simplu exercitiu intelectual , nu doar prin faptul ca, oficial, tari ca Germania, Suedia, Norvegia sau Japonia vor sustine principiile enuntate ci si pentru ca are o sustinere globala din Asia, Orientul Mijlociu, America Latina. Finalul declaratiei este chiar mai explicit, va fi stabilit un mecanism de monitorizare, analiza si vor exista actiuni publice din partea grupului pentru a convinge propriile guvernele sa ia atitudine publica impotriva celor care incalca principiile enuntate.

Declaratia este probabil cel mai important rezultat al Conferintei de securitate de la Munchen, pentru ca raspunde unei probleme presante si de perspectiva, reuseste sa sintetizeze o solutie de actiune colectiva si a generat sustinere din partea unei tari puternice, Germania.

Fake news. 10 adevaruri inutile pe care trebuie sa le stii

  1. Stirile false nu sunt recente. Termenul de „stiri false” a aparut cu mult inainte de campania prezidentiala americana din 2016.
  2. Stirile false pot fi verificate.
  3. Site-urile de știri false sunt populare. Zeci dintre acestea sunt printre primele 1.000 de site-uri cele mai vizitate din SUA.
  4. Stirile false ne manipuleaza sentimentele – ne fac furiosi, fericiti sau ne sperie.
  5. Site-urile de știri false au o strategie inteligenta. De multe ori ele publică știri reale.
  6. Site-urile de stiri false genereaza un nivel crescut de interactiune. Din statistici rezulta ca aceste site-uri le depasesc, de fapt, pe cele mainstream.
  7. Multe site-uri de știri false depind de Facebook – unele pentru aproape 80% din traficul lor.
  8. Site-urile de știri false fac bani folosind instrumente de publicitate terță parte, cum ar fi Outbrain sau Taboola.
  9. Autorii studiilor despre stirile false, de obicei, nu sunt experți.
  10. Stirile false devin si ele subiect de stiri false.

Moderatul roman, aceasta pasare rara (1)

De la lectura acestui articol Want to reduce political polarization? Save your local newspaper    am revenit la o idee mai veche. Articolul este despre intensificare polarizarii ca efect al consumului sporit de presa nationala in detrimentul presei locale. Motivul este simplu, presa locala ajuta la transparentizarea activitatii puterii locale in timp ce presa nationala se focalizeaza pe conflictul partizan.

Cred ca una dintre prioritatile oricarui regim populist este sa reduca numarul moderatilor dintr-o societate. Moderatul este mai mult decat o presa locala care ajuta la reducerea polarizarii, el este principalul obstacol in calea agentilor polarizarii. Moderatul nu este nici exaltat si nici naiv, el este mai greu de manipulat. Nu se lasa impresionat si nici nu are mari asteptari cand vine vorba de oferte politice.

Moderatul il gasesti in toate partidele, grupurile si asociatiile, formeaza un fel de partid transpartinic. Moderatii se recunosc intre ei si nici nu au probleme sa interactioneze de la prima vedere pe teme sensibile. Probabil au o empatie sau destul de multa experienta ca sa prefere atitudinile deschise. Si pentru ca moderatul este si modest, el ajunge doar in anumite imprejurari lider. De ce am scris in titlu ca este pasare rara ? Nu pentru ca ar fi putini ci pentru ca moderatii nu ofera acel contrast de atitudine folosit abil, acea tensiune care atrage atentia si strategie de atragere pe care extrema le foloseste. „A iesi in evidenta” nu este imperativul lor. Dar despre punctele slabe voi vorbi mai mult in alt episod.

SRI pe model sovietic ?!

De la purtatorul de cuvant al SRI, domnul Marincea, aflam ca:

„Funcționăm după o lege de pe vremea cînd telefonul mobil și internetul nu existau (…) Sînt cîteva mii de angajați în plus, deci. SRI a fost organizat pe model sovietic, cu structuri în fiecare județ”, spune Marincea. Via Stiripesurse

Poate ca domnul Marincea ar avea nevoie de o sugestie. Sa citeasca acest articol din Legea de organizare a SRI. Lege evident veche si mult in urma, dar chiar si in aceste conditii, in articolul selectat mai jos cred leguitorii au avut in vedere problema spinoasa a organizarii.

Art. 26. 

Structura, efectivele, mobilizarea rezerviștilor Serviciului Român de Informații, precum și Regulamentul de funcționare a acestuia se aprobă de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Biroul executiv al Serviciului Român de Informații, în funcție de nevoi, în limitele stabilite de lege și ale efectivelor aprobate, propune Consiliului Suprem de Apărare a Țării îmbunătățirea structurilor Serviciului Român de Informații și redistribuirea efectivelor.

Da, legea este veche, depasita, insa si cei de astazi care o interprezeaza sunt depasiti. Nu am vazut pana acum director SRI sa spuna, cat a fost in functie sau la pensie, ca a incercat din rasputeri, oficial, sa foloseasca prevederile din acest articol 26. Sigur, mai aruncau prin presa, mai sugerau mici nemultumiri dar nimic profesionist si nimic clar.