Cand gradina secreta numai este nici secreta si nici gradina

Cam asta se intampla cu Facebook. Fake news-urile au transformat social media. Au fost deajuns cativa ani si ceea ce parea un alt nivel al internetului a ajuns un fel de poligon pentru cele mai sofisticate metode de manipulare.

In stiintele sociale se stie ca un grup inchis prezinta riscul de a dezvolta in timp vulnerabilitati care sunt exploatabile. Cam asa este si cu Facebook -ul. Diagnosticul a fost pus, social media nu mai poate functiona asa, deci trebuie reparat.

Facebook a avut o prima etapa, a propus un algoritm care prioritiza stirile intre cei apropiati/inruditi. Probabil a mers pana la un punct si acum propun un alt algoritm.

Facebook is Changing News Feed (Again) to Stop Fake News

Articolul prezinta ideea de a selecta stirile in functie de rank-ul paginii unde apar, ceva similar cu Google si pare fie o recunoastere faptului ca in internet functioneaza poate mai bine ideea de centralitate decat alte criterii.

Facebook parea sa fie „user- centric” dar acum lucrurile se schimba. Si se schimba in sensul in care este nevoie de un instrument „extern” pentru a mai clarifica din ce se intampla intre zidurile gradinii secrete. Este un fel de razbunare a Google.Sau un premiu de consolare pentru inchiderea Google+ .

Google is shutting down Google+ for consumers following security lapse

Ce se va intampla cu Facebook ? Va testa si alti algoritmi anti – fake-news pana cand se vor intampla 2-3 lucruri dupa care va redeveni stabila situatia.

Primul ar fi o „legalizarea a fake-news-urilor” adica din punct de vedere legal mai multe tari vor extinde nivelul de toleranta la fake-news-uri pentru ca vor apare noi metode alternative de a le controla, cibernetice si/sau non-cibernetice.

Cu alte cuvinte, mare parte Fake-news-urile periculoase de astazi vor deveni chestiuni benigne peste o perioada de timp. La inceput vor fi controlate iar dupa aceea vor fi folosite.

Al doilea aspect, va spori gradul de integrare intre Facebook si Google cu efecte benefice pentru toti.

Nu in ultimul rand, trecerea de la perspectiva „user-centric” la perspectiva „AI-centric”. Adica aplicatiile social-media vor contine din conceptie atata inteligenta artificiala cat sa detecteze independent si mai rapid fake-news decat orice algoritm folosit de Facebook. De exemplu poate ca vom avea un asistent virtual care ne va ajuta sa gestionam stiri din Facebook, sa ne prezinte riscuri. Sau poate ca va simula impactul unui raspuns sau distribuire a mea pe cateva scenarii.

 

 

Cand SRI primeste bobarnace de la Facebook

Incep cu concluzia. Ce scriu mai jos se leaga de ce fac responsabilii de la Facebook pentru a anihila retele de fake-news din Romania si nu pentru ca SRI, autoritate nationala in domeniu, sau alta institutie nationala ar fi rezolvat un caz conform legislatiei nationale. Facebook da o palma epocala SRI- ului, dar si comunitatii strategice din Romania care nu poate genera o strategie in domeniu. Ar mai fi de intrebat ce face acel Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică coordonat la Cotroceni ? Evident, prea putin. Ar fi fost frumos ca in urma unui comunicat al SRI, Facebook sa se sesizeze impotriva unor asemenea retele dar evident ca instituiile de la noi au alte prioritati decat fake new-urile.

Sa revenim. La trei zile dupa ce Liviu Dragnea a dat un mesaj de sustinere pentru propunerile presedintelui Emmanuel Macron, putem vedea cum lucrurile cumva se aranjeaza de o maniera in care nimeni nu spera.

Va amintiti ca presedintele francez declara „Propun să se creeze o Agenție europeană de protecție a democrațiilor care va furniza tuturor Statelor membre experți pentru a proteja procesul electoral împotriva atacurilor cibernetice și a manipulărilor. ”

Iar Dragnea a fost primul care saluta entuziastmat ideile lui Macron. Totul pare bine si frumos doar ca lumea e complexa.

Si ce sa vezi, cum le aranjeaza Sf. Facebook, care prin vocea lui Nathaniel Gleicher, Head of Cybersecurity Policy ii arata lui Liviu Dragnea oglinda in care sa se priveasca. Gleicher anunta pe blog ceva cu dedicatie pentru Dragnea, marele sustinator al presedintelui francez pentru eliminarea manipularilor online si atacurilor cibernetice:

Separately, we also removed 31 Facebook Pages, Groups, and accounts for engaging in coordinated inauthentic behavior as part of a network that operated in Romania and used a combination of fake accounts and some authentic accounts to mislead others about who they were and what they were doing. The Page admins and account owners typically posted about local news and political issues, including partisan news under fictitious bylines in support of the Social Democratic Party (PSD). They also shared divisive narratives and promoted content hosted by several domains that present themselves as news sites. Although the people behind this activity attempted to conceal their identities, our manual review found that some of this activity was linked to an individual associated with the PSD.

Bilantul unei dintre retele de sprijin a PSD este edificator:

  • Presence on Facebook and Instagram: 4 Pages, 26 Facebook accounts, and 1 Group.
  • Followers:About 1,550 Facebook accounts followed one or more of these Pages.
  • Advertising: Around $650 in spending for ads on Facebook paid for in USD, EUR, and Romanian Leu. The first ad ran in December 2013, and the most recent ad ran in February 2019. We have not completed a review of the organic content coming from these accounts.

Pana la ora la care scriu nu avem o reactie de la PSD. Acest partid are la dispozitie 2-3 variante de abordare. Prima, sa nege ca ar avea legatura cu aceasta retea, a doua, sa taca si a treia sa conteste decizia Facebook. Ultima varianta pare greu de sustinut, negarea evident ca ar da apa la moara unor critici care ar gasi imediat legaturi intre initiatorii paginilor incriminate si PSD, asa ca partidul tace. Insa tacerea este suspecta si ea.

Poate ar trebui sa ne gandim ca este pentur prima data cand un partid din Romania devine subiect de investigatie in mediul online.

La, fel, poate ar trebui sa ne gandim ca avem un cadru legislativ dedicat pericolelor din online care este deficitar si prost implementat. Dar chiar si asa slab dezvoltat, SRI tot se lauda ca suntem a doua capacitate de intelligence cibernetic in NATO, ca suntem cei mai zmei in online, ca heckarii din toata lumea dau acatiste si se roaga la Sf. Parfenie Digitalul sa nu pice pe monitorizarea SRI-ului. Insa rezultate ioc, trebuie sa vina responsabilul de la Facebook sa ridice putin un colt al presului si sa ne arate mizeria ascunsa acolo.

Este o lovitura reputationala si de imagine pentru SRI, care nu iese sa declare ceva. Acelasi SRi despre care se spune (repet, se spune, caci altceva nu stim concret) ca „apara spatiul cibernetic al Ucrainei”. dar pe al nostru il apara ? Poate ca da, poate ca nu. Nu avem rapoarte, cazuri, sentinte judecatoresti ca spatiul cibernetic romanesc ar fi gestionat. Intrebrea este simpla. Cine din Romania ar putea sa raspunda si sa gestioneze profesionist asemenea cazuri, precum cele prezentate mai sus?

Fake news de la Ministrul Apararii

PSD a ratat de 2 ani sa demareze procedura pentru alt lot de avioane multirol. Ministrul Les trebuia intrebat de ce se intarzie aceasta achizitie de 2 ani.

Calea Europeana preia fake news-uri marca G. Les fara sa verifice. Aseara ministrul Les a fost la TVR1 sa ne aburesca cum ca a demarat procedura pentru alte avioane F-16. Calea Euroeana ca o pagina de casa a PSD preaia fake-news-ul fara cea mai mica jena.

In realitate, Mihnea Motoc a fost primul care a declarat in 2016 ca in 2017 va incepe procedura pentru achizitia unui al doilea lot de F-16 iar ministrul Tutuianu declara in 2017 ca „Ne ducem cu încă 36[avioane]. Procedura o vom derula anul acesta și o vom demara din 2018 până în 2022”, a precizat ministrul. Aici aveti stirea din 2017 cu Tutuianu care se angaja cu calendarul care era deja intarziat. Minciunile marca PSD vin la foc automat direct proportional cu numarul de programe majore blocat de echipa Dragnea Fifor si Les.

Aveti mai jos anuntul ministrului Tutuianu din 2017.

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/romania-vrea-sa-cumpere-inca-36-de-avioane-multirol-ce-alte-dotari-se-afla-pe-lista-de-achizitii-a-armatei-767623?fbclid=IwAR00dG3-jyqWRplw1C5DgmiA3VS6FffbOc1-Kt5t0YCSaCx2_uDwOXAD63M

Fake news. Ce ne rezerva viitorul ?

O analiza interesanta despre viitorul fake-news-urilor in articolul What Advertising History Says About the Future of Fake News. Austan Goolsbee face o analogie cu istoria advertisingului si are o concluzie optimista. Expunerea la fake news va duce la  pierderea eficientei similar cu expunerea prelungita la mesajele comerciale.

“First, in all likelihood, fake news will spread, despite efforts to rein it in. So far, most attention has focused on efforts to meddle in American elections. That is no small threat.

Yet, based on the historical record, far more effort goes into persuading Americans to buy things than to elect politicians.

[…]

As technology develops, the same wearout effect is likely to occur with advertising based on fake news. As we are inundated with new, targeted, deceptive ads, we may get sick of them and, perhaps, stop finding them persuasive. For now, it’s the best hope we have.”

Alta lectie a istoriei, de data asta a Internetului, ar putea sugera o alta perspectiva pentru fake news. Istoria spamului ne arata ca pot exista filtre care chiar detecteaza un anumit tip de continut. Hiawatha Bray scrie in Boston Globe Online pe aceasta tema Can fake news go the way of spam?

Aria solutiilor este vasta, de la analiza lingvistica, la big data, de la analiza morfologica la modelul Radei Mihalcea de detectare a unor indicatori.

“Remember spam? Once upon a time, billions of fraudulent messages were supposed to make our e-mail systems virtually useless. But spam filters have become so good, we now almost never seen them, even though spammers send more messages than ever.

“It’s a manageable disease,” said John Reed, a researcher at Spamhaus, an international spam-fighting organization.

Fake news is probably destined for the same fate. While Facebook and Google are scrambling to fend off another wave of phony political stories, they will probably never be completely eradicated.”

O sinteza excelenta a metodelor de identificare si gestionare a fake news si care ar putea fi pasii urmatori poate fi gasita intr-un articol academic Sharma, K., Qian, F., He, J., Ruchansky, N., Zhang, M., & Liu, Y. (2019). Combating fake news: A survey on identification and mitigation techniques. Ithaca: Cornell University Library, arXiv.org

“ In this survey, we describe the modern-day problem of fake news and, in particular, highlight the technical challenges associated with it. We discuss existing methods and techniques applicable to both identification and mitigation, with a focus on the significant advances in each method and their advantages and limitations. In addition, research has often been limited by the quality of existing datasets and their specific application contexts. To alleviate this problem, we comprehensively compile and summarize characteristic features of available datasets. Furthermore, we outline new directions of research to facilitate future development of effective and interdisciplinary solutions.”

Estimarea viitorului in acest domeniu nu se opreste aici. Un alt capitol este legislatia. Pe scurt, daca vrem sa reglementam si sa sanctionam producerea si difuzarea de fake news, vom ajunge sa vedem pe net doar “fake news legale”. Despre acest aspect al problemei de a ne trezi ca legea va facilita aparitia unei categorii de fake news reglementate si protejate prin lege puteti citi in articolul lui  Herbert Grubel – Regulating fake news will only ensure that we only see regulated fake news. (2018)

„We should expect the same from any proposed agencies charged with the objective task of suppressing fake news. For these reasons, it seems better to prevent the likely small cost of fake news by relying on the common sense of the common people rather than rely on the decisions of a few employees of government agencies.”

Daca aveti articole interesante pe aceasta tema le puteti lasa linkul in comentarii. As dori sa stiu si impresia voastra despre articol. Este prea lung ? este prea scurt ? este scris bine ?

Fake news. 10 adevaruri inutile pe care trebuie sa le stii

  1. Stirile false nu sunt recente. Termenul de „stiri false” a aparut cu mult inainte de campania prezidentiala americana din 2016.
  2. Stirile false pot fi verificate.
  3. Site-urile de știri false sunt populare. Zeci dintre acestea sunt printre primele 1.000 de site-uri cele mai vizitate din SUA.
  4. Stirile false ne manipuleaza sentimentele – ne fac furiosi, fericiti sau ne sperie.
  5. Site-urile de știri false au o strategie inteligenta. De multe ori ele publică știri reale.
  6. Site-urile de stiri false genereaza un nivel crescut de interactiune. Din statistici rezulta ca aceste site-uri le depasesc, de fapt, pe cele mainstream.
  7. Multe site-uri de știri false depind de Facebook – unele pentru aproape 80% din traficul lor.
  8. Site-urile de știri false fac bani folosind instrumente de publicitate terță parte, cum ar fi Outbrain sau Taboola.
  9. Autorii studiilor despre stirile false, de obicei, nu sunt experți.
  10. Stirile false devin si ele subiect de stiri false.