Luni, 18 octombrie – OMS face o vizita fulger in Romania.
Marti, 19 octombrie – Presedintele a declarat ca suntem intr-o catastrofa nationala.
Tot marti, 19 octombrie – Presedintele convoaca o sedinta pentru 20 octombrie cu responsabilii pe motiv ca ne confruntam cu o catastrofa.
Miercuri, 20 octombrie- Presedintele tine sedinta si ne anunta ca se vor lua masuri care vor intra in vigoare de luni, 25 octombrie.
Putem observa ca dureaza 7 (sapte) zile ca responsabilii din Romania sa iai niste masuri care ar trebui luate nu intr-o saptamana ci in 24 de ore.
Dupa 1 an si 10 luni statul roman nu este pregatit sa introduca masuri de urgenta. Masurile luate dupa 1 saptmana sunt un exemplu clar al neputintei si al esecului.
Nu imi pot imagina cum poate presedintele K. Iohannis sa accepte sa treaca 1 saptamana dupa ce tot el declara ca este catastrofa?
Miercuri, 20 octombrie, sedinta de la Cotroceni a inceput la ora (later edit thanks @Veronica) 17.30. Cam asa sunt sedintele de urgenta, se tin mult dupa micul dejun, mai pe seara.
Nu la 6 dimineata, nu la 7 dimineata, nu la 12 noaptea, Cotroceniul prefera ora 17.30.
Alti fraieri tin sedintele de urgenta noaptea si nu pleaca din birou cu zilele daca sectiile ATI ar fi pline ca la razboi.
Aceasta decizie este abuzivă, denotă lipsă de strategie și incompetență in coordonare. Nu se folosește un sistem de alertă destinat urgențelor pentru transmiterea de mesaje care au altă destinație. Așa cum pe sistemul de alertă de tsunami nu se transmit mesaje că lumea sa nu depășească geamandură că riscă să se înece. Canalul de alertă trebuie să fie diferit de canalul de prevenire. Primul este operațional iar al doilea este strategic.
In 26 martie 2020, acum un an atrageam atentia in inregistrarea video de mai jos ca in Romania avem 3 centre conflictuale de decizie cand vine vorba de sanatate si pandemie.
Si la Cotroceni si la DSU si la Ministerul Sanatatii se face acelasi lucru, controlul pe decizie si blocarea reciproca.
Normal, pentru ca este o urgenta de natura medicala, Ministerul Sanatatii ar fi trebuit sa fie institutia centrala. Chair daca nu are organizarea militara,, Ministerul Sanatatii ar fi putut fi pregatit anul trecut sa coordoneze o urgenta medicala. Dar la noi politicul genereaza aberatii. La noi nu este asa, cate bordeie atatea ….
Pe scurt conflictul intre actori privind cine controleaza strategia medicala pentru pandemie a accelerat declansarea crizei de la Sanatate.
Pentru mine, criza guvernamentala a fost declansata de proasta gestionare a pandemiei de către guvernul liberal Orban și guvernul Citu doar a mostenit un conflict.
Am citit că la Timișoara, la spitalul județean, unitatea mobilă ATI adusă de DSU și de doctorul Raed Arafat și-a dat obștescul sfârșit după 48 de ore de funcționare. Dar vestitul TIR medical nu s-a blocat înainte ca proaspătul primar, Dominic Fritz, să facă și el o poză pentru posteritate.
A pozat ca primarul și așa a rămas.
Mă rog, lui Dominic Fritz nu ai ce să îi ceri, acum e în luna de miere, dar ar fi bine să se gândească bine și mai ales să înceapă să gândească administrativ. Nu te pozezi cu unități spitalicești goale ca Iohannis și ar fi bine să fie sceptic cu cei care îl invită să facă poze cu duiumul când știi că majoritatea unităților ATI din țară au mari probleme.
La Timișoara se pare că s-a defectat fabrica de oxigen a spitalului. Poate că nu mulți înțeleg despre ce este vorba. Dr. Calafat a adus un TIR vopsit în roșu care pretinde el că ar fi unitate ATI MOBILĂ, scriu cu majuscule din două motive. Acest TIR de fapt e mobil dar în realitate nu face doi bani dacă nu este dotat corespunzător și, doi, dacă nu este OPERAT/ FOLOSIT corespunzător la fel acest TIR nu face doi bani. Dominic Fritz nu avea de unde să știe, toți ceilalți din jurul lui care l-au dus de mânuță la ATIul mobil știau dar, cum se spune, facem poza cu primarul și plecăm că oricum nu se pricepe.
ATI-ul mobil de la Timișoara a fost legat pentru a asigura oxigenul la fabrica de oxigen a spitalului și aici apare problema de supraîncărcare.
Cei de la DSU-MAI au emis astăzi cea mai mare gafă și pentru asta ar trebui ca toți din conducerea DSU, în frunte cu doctorul Calafat să își dea demisia.
” DSU vine cu primele explicații după ce Unitatea de Terapie Intensivă Mobilă de la Timișoara s-a defectat. – Coordonatorul medical care asigură buna funcționare a tuturor unităților ATI mobile a comunicat departamentului tehnic al spitalului, la momentul instalării unității, că fără o ieșire separată, independentă de cea care alimentează spitalul, și care să beneficieze de regulator propriu, o astfel de situație ca cea apărută noaptea trecută nu ar putea fi soluționată.
În urma încercărilor de a remedia situația, departamentul tehnic a luat hotărârea de a racorda unitatea mobilă la o stație secundară de rezervă, independentă de cea a spitalului, dând o presiune mult prea mare de oxigen, de peste 6 bari, fapt pentru care toate ventilatoarele au afișat alarma de presiune crescută și au încetat să mai funcționeze.”
Pe scurt, responsabili din DSU s-au acoperit birocratic și aruncă vina pe cei de la spital, care în viața lor nu folosiseră un asemenea sistem. DSU este direct responsabil de situație pentru că ar fi trebuit sa verifice, să testeze și să avizeze soluția data de departamentul tehnic al spitalului. Evident ar fi trebuit să facă toate astea daca cei de la DSU s-ar fi priceput, daca erau profesioniști dar nu sunt. Am mari îndoieli că se pricep pentru că tot acești responsabili de la DSU ar fi trebuit să dea un semnal de alarmă și pentru spitalul ROL2 de la Lețcani, să îl autorizeze, să îl testeze din punct de vedre tehnic.
Dar nu putem cere doctorului Calafat norme ridicate și standarde militare pentru achizițiile de sisteme și tehnică specială pentru dezastre și situații speciale. Nu se pricepe și nu îl interesează, Așa cum nu îl interesează nici standardele pentru SMURD sau pentru achizițiile de elicoptere. Tot ce cumpără Dr. Calafat este sub standardele minimale.
O unitate ATI mobilă trebuie să se auto susțină, adică să vină cu propria fabrică de oxigen, propriul generator, propria stație de filtrarea și de epurare a apei, propriul sistem de incinerare și eliminare a deșeurilor medicale, propriul depozit de materiale, propriul sistem de decontaminare și tot așa. Credeți că a adus Calafat așa ceva la Timișoara? Nici pomeneală, el a adus un TIR vopsit în roșu pe care la pus în curtea spitalului, a făcut poze Dominic cu el și de restul se descurcă un departament al spitalului care nu a avut de-a face cu așa ceva niciodată.
A doua tema a dezastrului care vine este legată de Strategia națională de vaccinare pentru COVID-19.Impresia mea e că la Cotroceni s-a mutat o clonă a doctorului Calafat. De săptămâni bune sedințele cu experții nu se mai țin la Ministerul Sănătății, a confirmat doctorul Rafila că de la jumătatea lui septembrie aceste ședințe ale vestitului Grup tehnico-științific au fost suspendate. Nu știm dacă suspendarea acestui grup este legală pentru că între timp guvernul Orban a luat o mulțime de decizii cu care grupul tehnico-științifc nu prea mai are legătură.
În schimb au apărut aceste întâlniri absolut ciudate între președintele Iohannis și tot felul de responsabili guvernamentali și experți care sunt invitați dar nu știm pe ce criterii. Că nu știm înțelegem, Iohannis fiind cel mai secretoman președinte ai României post -89 dar periculos este că anunță decizii guvernamentale în premieră dând aparența că au fost luate cu ocazia acestor întâlniri care nu sunt legal reuniuni decizionale, în formate stabilite prin lege ci sunt reuniuni fără un statut clar. Mi se pare un abuz din partea președintelui Iohannis să instituie un asemenea mecanism. Din două motive.
Primul, premierul este responsabil și coordonator prin lege al comitetului național de criză și deci el anunță deciziile și al doilea că nu știm dacă deciziile sunt luate la Cotroceni sau sunt doar dezbătute, analizate de / președinte. Nu în ultimul rând, reuniunile de la Cotroceni cu experți riscă să se politizeze și să ducă la presiuni politice din partea președintelui Iohannis, vector electoral PNL pe față, asupra unor experți independenți care se văd introduși forțat într-un mecanism politic prin care se încearcă introducerea unor decizii politice unde de fapt ar trebui să primeze argumentul științific. Cu alte cuvinte, experții beneficiază de un pumn în gură pentru a nu comenta liber sau să aibă o opinie independentă.
Ultima știre anunțată de președintele Iohannis este că a fost definitivată Strategia națională de vaccinare COVI-19 și a fost numit responsabilul, medic militar, Valeriu Gheorghiţă de la Spitalul Militar Central.
Las deoparte faptul că Strategia a fost anunțată din aer ca fiind gata dar de fapt nu poate fi văzută și nu înțeleg de ce? Probabil un alt secret al secretosului Iohannis. Mare problemă este de fapt alta, Ministerul Sănătății este scos total de schema decizională prin implicarea abuzivă a președintelui peste o atribuție guvernamentală.
Ministerul aprobă, avizează și derulează, tot conform legii, toate strategiile naționale de vaccinare și evident în acest punct ajungem la miezul problemei.
Știm după multe luni de pandemie că același Minister al Sănătății are o capacitate administrativă limitată și evident și de la PSD și de la PNL s-a venit cu ideea că organizarea unui proces de vaccinare nu se poate face decât cu Armata. Cu alte cuvinte, în 10 luni guvernul Orban nu a făcut nimic ca Ministerul Sănătății să poate implementa o strategie de vaccinare. Vorbim de o autoritate națională desemantă să răspundă de sănătatea națională iar guvernul Orban de fapt se bazează pe Armată.
Tot într-o formă abuzivă, președintele Iohannis s-a grăbit să anunțe că responsabilul național va fi un medic militar. Cu această decizie președintele Iohannis intră pe o temă foarte sensibilă.
Numirea unui medic militar indică aproape clar că nu Ministerul Sănătății este responsabil cu această Strategie de vaccinare. Probabil că Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Medicală va fi structura responsabilă. Evident în acest caz, strategia nu va respecta legea, est eîn afara legii pentru că de vaccinări se ocupă Ministerul Sănătății. Nici măcar în timpul situație de urgență, Armata nu poate desfășura sau conduce activități de natură medicală. Doar în timp de război poate acorda asistență medicală populație civile. În rest Armata sprijină activitatea autorităților civile centrale și locale.
Logic este că nu poate fi numit un coordonator militar pentru o strategie națională care revine Ministerului Sănătății. Nu este legal.
Numirea unui ofițer de fapt este semnalul că guvernul Orban, PNL și Iohannis încearcă să se pună la adăpost de orice problemă de responsabilitate pentru eșecul strategiei de vaccinare. Dacă merge prost se va da vina pe un coordonator militar, dacă merge bine iși va asuma PNL rezultatul.
Este o responsabilitate politică a guvernului PNL să își asume Strategia națională de vaccinare și să numească pe ministrul sănătății sau un secretar de stat PNL ca responsabil cu această strategie.
Nu este legal și constituțional ca Armata să răspundă de o vaccinare care vizează populația civilă în timp de pace.
Indiferent de încercările lui Iohannis, PNL nu va putea fugi de răspunderea pe care o are în aplicarea acestei Strategii.
Vaccinarea va fi finanțată prin fonduri europene și răspunderea politică este a guvernului Orban.
În concluzie, eforturile lui Iohannis de a gestiona direct criza și în special Strategia națională de vaccinare au atins deja limitele unei proaste guvernări. Odată cu implicarea Armatei, pe fondul eșecului administrativ gestionat de guvernul Orban, riscăm să generăm efecte negative în societate.
Ideea că Iohannis vaccinează populația cu Armata va fi intens speculată și generăm oportunități pentru o infodemie de mari proporții. Se va deschide larg poarta unei dezinformări cum nu a mai văzut România de la Revoluția din 1989.
Sunt de acord cu articolul, in special pentru ca este clar
„Orice criza este o ocazie excelenta pentru o schimbare majora in orice domeniu, in orice sistem, inclusiv in scoala romaneasca. Acum – chiar in haosul inceperii acestui an scolar – Ministerul Educatiei are marea sansa sa imbunatateasca dialogul si calitatea conversatiilor cu scoala pe care o pastoreste.”
Problema este alta, in conditii de criza, orice demers care vizeaza strategii pe termen lung risca sa nu fie perceput cum trebuie. Asa si cu articolul acesta, noi avem o criza care solicita solutii pe termen scurt si foarte scurt, oamenii sunt asa de stresati ca nu mai au timp sa asculte pe cei care spun ca ar fi bine sa folosim criza pentru a gestiona siobiective pe termen lung.
Autorul scrie ca „A fi autonomi inseamna sa stim sa cooperam constructiv cu cei din jur chiar si sub presiune, chiar si cu adversarii.”
Cu aceasta definitie nu sunt de acord. As face o analogie cu un robot. Il vom programa noi sa coopereze cu o fiinta umana dar fiinta umana decide sa ii opreasca sursa de putere. Poti sa ai cel mai interactiv si perfomant si adaptativ robot din lume daca Ionescu il scoate din priza sau ii ia bateria atunci dispare autonomia si chiar robotul. Ce vreau sa spun, ati inteles deja. Autonomie insemana sa ai propriile obiective, propriile resurse si sa iti alegi regulile dupa care interactionezi pentru ati atinge propriile obiective.
Regulile pentru autonomie pot fi o problema mai ales cand discutam de raportul dintre puterea centrala, puterea locala si scoala. Resursele pentru autonomie sunt alta problema si evident ca vedem tensiunile in fiecare zi generate de accesul la aceste resurse. In sistemul acesta educational hipercentralizat supus presiunii crizei, ideea ca daca invatam unii de la altii si daca ne ascultam si cooperam am putea obtine mai multa autonomie este prea putin si prea tarziu. De fapt se dezvolta modele alternative de autonomie in conditii de competitie pentru resurse intre scoli care are la baza parghiile locale politice.
O scoala se descurcă mai bine si pare autonoma pentru ca de fapt are resurse politice si financiare, nu pentru pentru ca dezvolta nustiu ce parteneriate de cooperare sofisticate. Directorii de scoli au aceasta dilema: sa faca politica si sa obtina mai mult acces la resurse sau sa investeasca intr-un parteneriat local care nu le poate asigura rapid garantat nici sustenabilitate si nici dezvoltare pe termen lung? Daca adaugi criza pandemica la acest tablou lucrurile sunt clare cam ce prefera majoritatea directorilor. Vor astepta indicatii si resurse.
Mai vrea sa spun ceva. Initiativa celor 3 scenarii nu are legatura cu autonomia. De fapt ideea guvernului nici macar nu respecta legislatia existenta privind gestionarea riscurilor in institutiile publice, inclusiv scoli. Principalele acte normative care stau la baza reglementării Managementului riscurilor (MR) sunt următoarele:
Ø Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
Ø Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice;
Ø Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 201/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind coordonarea, îndrumarea metodologică şi supravegherea stadiului implementării şi dezvoltării sistemului de control intern managerial la entităţile publice;
Ø Legea nr. 174/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
In mod normal, conform legislatiei, prin februarie 2020 cel tarziu, MEC ar fi trebuit sa solicite scolilor sa isi actualizeze registrul riscurilor, sa isi revizuiasca Procedură de sistem privind managementul riscului atunci, nu mai tarziu, cand oficial aveam stare de alerta pentru risc pandemic. Asta este metodologia aprobata de guvern, ai valori de alerta la nivel national de risc pandemic, te apuci automat sa iti stabilesti o procedura, sau sa o revizuiesti pe cea existenta pentru a pune acceentul pe gestionarea efectelor pandemie la tine in scoala.
Este adevarat ca legislatia noastra nu ne ajuta prea mult cand riscul se transforma in amenintare dar chair si asa, cadrul legal existent este suficient pentru pregatire si implementare.
Tot in metodologie si in procedura, scolile au un capitol de gestionat:
5.3.3.1. Identificarea, stabilirea şi implementarea tipului de răspuns la risc ………
Partea cu raspuns la risc sunt aceste scenarii „colorate” date de guvern. Si ele au fost concepute prost. Cei din MEC, MAI, CJ-uri, MS nu au inteles ca scolile, conform legislatiei, ar trebui sa isi elaboreze singure scenariile, nu sa le primeasca de la Ministerul Sanatatii doar pe baza indicatorului ratei de infectare la 1000/localitate.
Scenariile ar fi trebuit sa cuprinda evlauarea capacitatilor din scoli, evaluarea obiectivelor, evaluarea resurselor, diviziunea muncii si multe altele.
Ca ai un scenariu foarte prost, cand toti stau acasa, ca discutam de o prezenta prin rotatie sau prezenta integrala a elevilor, problema este de fapt alta, scoala trebuie sa faca pregatirea (solutii, planuri si resurse alocate) simultan pentru toate scenariile si sa isi stabileasca propriul mecanism de decizie privind aplicarea si tranzitia de la un scenariu la altul.
Daca se incepea din februarie probabil ca am fi avut destule scoli cu grad mai mare de autonomie. Acum scolile astepata rezultatele monitorizarii, dupa aia astepata decizia comitetului judetean de criza si dupa aia asteapta aprobarile de la MEC si evident astepata si banii si resursele.
Cata vreme regulile sunt facute si aplicate de alte entitati, scolie nu sunt nici autonome si nici pregatite de pandemie.
