Sa dam rotocol la protocol

Cateva ganduri despre subiectul desecretizarii protocoalelor dintre SRI si alte institutii.

Din perspectiva DNA, aceasta cerere de desecretizare are doua implicatii. Daca Kovesii spune ca nu exista un asemenea document dar alte protocoale similare sunt desecretizate atunci va fi atacata pe motiv ca il ascunde. Daca documentul exista si il face public, analiza din partea PSD ALDE va merge pe ideea ca se va gasi cel putin un element abuziv in document si care justifica demiterea lui Kovesi.

Din perspectiva parlamentara acest subiect putea fi rezolvat oricand, oricum in cadrul Comisiei parlamentare speciale a SRI. Evident cel putin 2 persoane din Comisie cunosc detalii.  La fel, in fiecare an, la depunerea raportului anual al SRI, Comisia parlamentara in evaluarea pe care o face tot anual ar fi putut cere desecretizarea, si inca de foarte multa vreme sa vada acele protocoale.

Din perspectiva Presedintiei, acel comunicat despre desecretizarea care legal este la altii, cum ca CSAT nu se ocupa cu desecretizarea protocoalelor, ca nu are in atributii este un raspunsa lamentabil. Presedintia ar fi trebuit sa spuna daca din perspectiva CSAT se justifica aceasta solicitare a guvernului. Anual si CSAT evalueaza activitatea SRI, tot anual aproba planul de activitate al SRI care a implicat sau implica si imbunatatirea cadrului de cooperare cu alte institutii ale statului, inclusiv capitolul protocoale, deci nu se poate spune ca CSAT nu este implicat. CSAT cand apreciaza rezultatele SRI apreciza si nivelul si cadrul de cooperare cu alte institutii inclusiv oportunitatea protocoalelor din perspectiva prioritatilor aprobate tot in CSAT.

Din perspectiva guvernamentala, solicitarea premierului Dancila este de fapt o lumina verde pentru toate institutiile din subordine, pana la nivel de agentii deconcentrate sa se pregateasca de desecretizare. Mesajul premierului Dancila catre SRI este ca toate institutiile guvernamentale vor trimite solcitari la SRI pentru a desecretiza toate documentele bilaterale iar la final va exista o Hotarare de Guvern in fiecare caz.

Din perspectiva SRI avem trei aspecte.

  1. Aspectul strategic. Desecretizarea protocoalelor va insemna diminuarea pana la disparitie a rolului SRI in lupta anticoruptie. Toate institutiile partenere interne vor reduce sau chiar bloca cu ordin politic de la partid,  toate legaturile functionale pana la inlocuirea protocoalelor sau revizuirea lor, etc. etc. Toate institutiile partenere externe vor lua nota si vor fi in expectativa, monitorizand un SRI care se zbate sa ramana un partener care ar fi trebuit sa fie o autoritate nationala privind accesul si schimbul de informatii.
  2. Aspectul managerial. Desecretizarea protocoalelor va elimina centrul de control al  legaturilor functionale negociate in documente, va duce la desfiintarea unor structuri de interfata special create, resursele umane alocate vor fi probabil anchetate si probabil mutate in alte structuri.
  3. Aspectul operativ. O asemenea desecretizare va insemna o catastrofa institutionala pentru ca va trebui sa fie reinventat tot modul de operare. Este de presupus ca pentru expertii altor servicii secrete straine acest moment este unul similar cu o radiografie cu raze X. Se vede totul pana la os.

 

Din perspectiva PSD-ALDE prioritare la desecretizare sunt protocoalele SRI cu DNA, Parchet, Justitie pentru ca:

  • ofera un motiv pentru a continua cu pachetul de legi pentru justitie.
  • decredibilizeaza toate sanctiunile, condamnarile date de justitie in domeniul coruptiei. Si poate oferi cai de recurs noi inlcusiv la CEDO.
  • ofera un pretext pentru a cere in Parlament o reforma majora din temelii a SRI.

Din perspectiva opozitiei, dupa acest episod, lupta anticoruptie va fi greu de folosit ca argument electoral principal.

Concluzii, indiferent cate si care protocoale vor fi desecretizate si indiferent de continutul lor, PSD+ALDE are deja concluzia trasa, asta implica existenta unor pasi prestabiliti pentru a limita lupta anticoruptie.

America si pasul corect

Am citit multi comentatori care erau foarte preocupati de modul in care presedintele Trump a luat decizia de a accepta invitatia liderului nord-corean. S-a ajuns cu angoasele pana la a se sugerat ca nu cumva cei doi lideri sa nu fie lasati singuri in aceeasi incapere.

Cred ca decizia americana este una corecta si nu doar pentru ca este una pasnica si se incadreaza intr-un proces cu reguli cunoscute. Negocierile pentru denuclearizare sunt frecventabile. Motivele Presedintelui Trump sunt insa mai extinse.

Trump ar vrea sa demonstreze ca poate gestiona o relatie cu un lider dictatorial, altul decat Putin, si care s-a declarat inamic pe fata al Americii. Trump vrea sa joace jocul dominantiei si sa il si castige.

Trump ar vrea sa demonstreze ca incearca sa obtina un acord nuclear mult mai bun decat acordul nuclear al lui Obama cu Iranul si sa il foloseasca ca pretext pentru a redeschide dosarul Iranian.

Trump urmareste in ordine logica obiectivele din strategia sa de securitate nationala. Pe termne scurt incearca sa elimine amenintarile nucleare nord-coreene si sa se ocupe de ulterior de competitia strategica cu China.

Trump incearca sa cointereseze China intr-un nou aranjament regional de denuclearizare. Daca China refuza si obstructioneaza negocierile pentru peninsula coreeana atunci SUA poate sa isi justifice mai usor orice intarirea militara in Pacific.  China nu doreste o competitie strategica cu SUA, nu vrea nici  competitie economica si nici o cursa a inarmarii militare asa ca este obligata sa sustina multe dintre obiectivele americane din negocierile cu Coreea de Nord. Atfel China va trebui sa se confrunte cu doua scenarii sumbre, o competitie strategica prea timpurie cu SUA si o criza nucleara regionala cu probabilitae ridicata generata de liderul nord-coreean.

Un punct final, daca liderul nord-creean va bloca negocierile Trump va folosi acest moment pentru a accelera intarirea dispozitivului militar american si va avea un bun pretext pentru a pune presiune pe China, in calitate de stat protector al Coreei de Nord.

Conferinta “Bucharest 9 Initiative”

Am citit stirea de la Radio Romania International despre Conferinta “Bucharest 9 Initiative”

DEFENCE – The defence ministers of the  member states are today meeting in Bucharest. For three days, the meeting will be attended by officials from Bulgaria, the Czech Republic, Estonia, Hungary, Latvia, Lithuania, Poland, Romania and Slovakia, NATO officials and representatives of the US Department of Defence. The agenda of talks covers such issues as ways to consolidate NATO’s deterrence and defence posture, laying emphasis on the eastern flank, with a view to getting a political decision at the NATO Summit due in summer. Other issues to be approached will be the adaptation process of the NATO Command Structure, risks and threats from the eastern neighbourhood of the Alliance, as well as ways to strengthen resilience on the Baltic Sea-Black Sea axis. Romania offered to host a NATO military command at the level of Army corps, to function alongside the other two already existing commands, at brigade level, in Craiova (in the south-west) and at division level in Bucharest. A decision will be made by the allies at the NATO summit due in Brussels in July.

Cea mai buna veste este oferta Romaniei de a gazdui un comandament de nivel corp de Armata. In contextul situatiei din Turcia si a racirii relatiilor dintre Ankara si alti aliati era de asteptat ca Romania sa devina o solutie care sa asigure o defensiva in noua configuratie.

Nu este insa clar un aspect. Romania s-a oferit doar sa gazduiasca sau s-a oferit sa fie si framework nation, o tara care nu ofera doar locul, drumurile si soldatii ci si elementele de integrare a fortelor NATO, aranjamentele logistice majore, capabilitatile de comuncatii, unitatile de sprijin de nivel armata ?

Cum ne vom lupta cu teroristii ?

A trecut nepremis de usor acest document. Senatul a adoptat luni propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Proiectul dateaza de prin 2016 si il aveti AICI

Cred ca modificari propuse ar mai trebui revizuite si analizate mai profesionist. Actualizarea legii nr. 535/2004 ar trebui sa tina seama de niste realitati privind blocajul existent intre insitutii, mai ales intre Presedintie si Guvern si de slaba cooperare pe verticala intre institutii.

Semnalez mai jos cateva aspecte.

Art. 11, alin. (1) mai jos. nu cred ca directorul SRI trebuie sa propuna declararea stituatiei de criza terorista. Trebuie sa se tina seama ca SRI este obligat sa emita permanent o informare privind nivelul de alerta pentru amenintarile teroriste iar in functie de nivelul de alerta CSAT ar trebui sa  declare automat o criza terorista. Nu putem mentine o ambiguitate cu „poate” si ca doar la propunerea directorului SRI. Este greu de spus daca Romania are o legislatie sau o metodoligie clara privind procedurile de corelare intre nivelurile de alerta si declararea automata a unui tip de criza. Ambiguitate aceasta de fapt inseamna o mare bresa in sistemul national.

Art. 11
(1) In cazul iminentei sau producerii unui act de terorism pe teritoriul
tarii, la propunerea directorului SRI, CSAT poate emite o hotarare
privind declararea situatiei de criza terorista.

 

Art. 11, pct 4 mai jos, despre infiintarea Centrului National de Actiune Antiterorista. Se legifereaza ca este „..condus de o structura decizionala alcatuita din reprezentanti la nivel decizional din cadrul  institutiilor pulbice, in functie de coordonatele concrete ale crizei teroriste.”

In primul rand, este foarte neclar cum un grup temporar, ad-hoc, poate sa asigure un management national.

In al doilea rand, nu este definit conceptul de management national al crizei, Oricum daca SRI ar fi incercat sa defineasca acest concept ar fi intrat in contradictie nu doar logica dar chiar si legislativa cu legislatia privind statulul SRI de autoritate nationala in acest domeniu. Deci o tratare jalnica a unui capitol crucial.

In al treile rand, acest Centrului National de Actiune Antiterorista se stabileste ca este „condus de o structura decizionala alcatuita din reprezentanti la nivel decizional din cadrul  institutiilor pulbice, in functie de coordonatele concrete ale crizei teroriste.” Aceasta ar fi o mare greseala, sa crezi ca ar putea o structura decizionala sa fie eficienta daca este incropita dupa nu stiu ce coordonate concrete. In general o structura decizionala pentru o criza terorista este una care ia decizii eficiente in regim de urgenta daca are o strategie, dar din text nu reiese.

In al patrulea rand, Acest Centru National este condus de un loctiitor al Directorului SRI deci de nivel secretar de stat, asa ca toti cei din ministere si din guvern vor trimite la acest nivel, secretari de stat si directori. Nu cred ca in cazul declararii unei crize nationale teroriste, asa-zisul management national al crizei poate fi lasat pe mana unor secretari de stat si directori generali.

In concluzie, ambele aliniate, 2 si 4 contin mari erori, neclaritati si scapari majore procedurale.

Art. 11

(2) In situatia prevazuta la alin. (1), pe suportul logistic si
operational al Centrului de Coordonare Operativa Aniterorista, se
activeaza Centrul NAtional de Actiune Antiterorista, care asigura
la nivel national managementul crizei teroriste, in scopul inlaturarii
amenintarilor la adresa securitatii nationale generate de situatia
de fapt creata.

(4) Centrul National de Actiune Antiterorista este structura interinstitutionala,
fara personalitate juridica, subordonata direct CSAT, condus de o structura
decizionala alcatuita din reprezentanti la nivel decizional din cadrul
institutiilor pulbice, in functie de coordonatele concrete ale crizei teroriste.
Seful Centrului National de Actiune Antiterorista se numeste dintre prim-adjunctul
sau adjunctii Serviciului Romna de informatii, la propunerea directorului Serviciului Roman de Informatii, de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii prin hotararea prevazuta la alin. (1)

 

Art. 12 alin (2) ca sa vedeti cat de neprofesionista este abordarea, puteti citi mai jos de fapt la ce se rezuma toata discutia despre asa-zisul mangement national. Evident, in acest articol a disparut total corelarea cu prevederile de la Art. 11 alin. (2) si (4) privind Centrului National de Actiune Antiterorista. In art. 12 se revine la aprobarea din CSAT si daca acel Centru si nici CSAT nu mai ajung sa se intruneasca va aproba Presedintele, eventual telefonic.

Art. 12 – (2) Interventia contraterorista se executa cu aprobarea CSAT. Prin  exceptie, in situatia iminentei producerii unor victime sau a unor pagube importante, atunci cand nu est eposibila intrunirea in regim de urgenta a CSAT, executarea interventiei contr-teroriste se aproba de catre presedintele Consiliului.

In cloncluzie, SRI mai trebuie sa aprofundeze, mai are de facut niste teme pentru acasa.

Criza de imunoglobulină

Incapacitate guvernamentala crasa

5 decembrie 2017
„În această noapte, la ora 04.00, după ce a trecut de verificările de calitate necesare, comanda de 2.200 de flacoane de Pentaglobin a plecat spre toate unităţile spitaliceşti din ţară. De asemenea, în următoarele două săptămâni, vor mai ajunge încă 900 de flacoane de Intratec (100 ml), 6.000 flacoane Pentaglobin (50ml) şi 4.000 de flacoane Pentaglobin (100 ml), cantităţi ce vor acoperi nevoile pacienţilor din România. Până când vor sosi, spitalele care se confruntă cu cazuri urgente pot apela la unităţile medicale din ţară, unde am identificat existenţa a 1.700 de fiole de imunoglobulină”, a scris Florian Bodog, luni, pe pagina sa de Facebook.”

5 martie 2018 
„Ministerul Sănătății a activat Mecanismul de Protecție Socială privind o alertă europeană pentru România, din cauza crizei de imunoglobulină. Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, susține că prin acest mecanism România va primi imunoglobulină din partea statelor europene, care au necesar disponibil.”