Etichetă: alegeri generale

Am fost la dezbaterea organizata ieri de GDS la care a fost invitat premierul Dacian Ciolos. Dintre persoanele publice au mai venit A. Gorghiu si Nicusor Dan.

Cateva impresii telegrafice.

GDS a dat impresia ca s-a mobilizat pe ultima suta de metri si doar pentru a marca aderenta grupului la tabara Ciolos/PNL/USR.

Premierul Ciolos mi-a lasat impresia ca nu este conectat la campanie, mai mult decat un cetatean obisnuit. Statutul autoimpus de neinregimentat politic sugereaza ma mult ca premierul asteapta sa vada ce rezultate obtin PNL si USR pentru a vedea de care dintre ele se va apropia mai mult.

Premierul nu a facut nicio o legatura intre rezultatul alegerilor si cum ar putea sa arate un program de guvernare sustinut politic. Pur si simplu crede ca daca va fi propus premier, cele 100 de masuri promovate de el vor fi toate asumate de partidele care vor forma coalitia de guvernare.

GDSul, mult mai nuantat, prin vocea lui Liiceanu si altor vorbitori, este preocupat de proritatile viitorului guvern si nu de cele 100 de masuri/proiecte, prea multe si prea tehnice, probabil.

Ciolos a tot incercat sa sugereze sau, cel putin mie mi-a lasat impresia asta, ca nu este dispus sa spuna prea multe despre formarea guvernului. A recunoscut ca s-a gandit sa pastreze niste ministri apolitici, ca nu va accepta compromisuri la numiri de ministri politici, ma rog, conditii de integritate respectate. Nu prea este clar de la premierul Ciolos ce/cum/cu cine va coordona o coalitie de guvernare, PNL/USR (zic eu poate si UDMR, minoritati) despre care de fapt stim ca nu exista iar distanta rece dintre PNL si USR este evidenta si din satelit.

A fost la fel de evidenta si pozitia premierului fata de PSD. Ciolos nu doreste sa critice intreg PSDul, nu vrea sa o rupa total cu o forta politica care va avea cel mai mare numar de locuri in Parlament, asa ca tinta criticilor sale ramane Dragnea.

]n cazul fericit, in care, totusi, premierul desemnat si votat va fi Dacian Ciolos, estimarea mea este ca angajamentele sale vor fi prudente, poate nu minimale, vor fi asumate anumite obiective ambitioase, dar nu multe, iar strategia generala va fi una incrementalista. Premierul se va feri constant sa promoveze ideea de reforma/reforme si va actiona radical numai dupa ce se va asigura ca toate conditiile de implementare vor fi pregatite. Chiar daca Ciolos pare promotorul deschis al aplicarii principiului incerederii in actul guvernarii la toate palierele, prudenta sa dovedita din actiuni, generata de context, va mai persita destul timp. Insistenta sa, dovedita si in timpul dezbaterii, pe principiul increderii are multe avantaje dar are si un mare dezavantaj de care ar trebui sa tinem cont. In cazul lui Ciolos, increderea este acordata pentru moment doar intr-un cerc interior de colaboratori, iar unii dintre acestia au fost promovati ministri. Cu formatul mixt, ministri apolitici si ministri politici, lucrurile se vor schimba. A fost facil pentru premier sa acorde incredere unor colaboratori alesi de el dar ce va face cu minstrii veniti de la partide ? De obicei cei care tot insista pe incredere in activitati institutionale sunt si cei care consuma „cantitati mari de  emotii” in cazul unor dezamagiri. Asa unii devin foarte incapatanati si inflexibili sau la polul opus, genereaza crize si blocaje.

]n 1990 si 1992, cand Armata era mare, familii multe si garnizoane numeroase, orice candidat isi facea drum cu prioritate si pe la comandantul garnizoanei, dupa aia trecea pe la partid si poate pe la prefect si primar daca erau din acelasi partid.

Acum poti sa dai cu tunul si nu gasesti in ofertele electorale ceva coerent, consistent si relevant pentru domeniile apararii si securitatii nationale.

Armata, astazi mult redusa numeric, nu mai aduce voturi, cu greu se mai urnesc oamenii politici prin teatrele de misiuni. Daca nu ar fi subiectul pensiilor militare probabil ca ar decade cu totul relatia publica cu aceasta institutie.

Si totusi, ma intreb, cum se suporta in electorat dublul limbaj pe tema apararii ? Adica toate partidele parlamentare s-au angajat ca in viitori 10 ani vor aproba anual un buget de minim 2% din PIB pentru aparare  dar subiectul pare sa nu fie o tema de campanie.

Pare si nu prea. Adica actualul birou al Senatului si cu actualii membri ai Comisiei de aparare, adica PSD, ALDE si PNL ajung la concluzia ca un program de inzestrare cu corvete multirol pentru Marina Militara nu este o prioritate. Nu este o prioritate pentru domnul Tariceanu, care chipurile nu stia nimic, nu intelegea nimic.

Ii recomand domnului Tariceanu doua piedici in calea uitarii. Niste GinkoBiloba (daca asa se scrie corect) si textul unui comunicat privind activitatea domnului minstru Teodor Melescanu, ministrul apararii in Guvernul Tariceanu. Adica un ministru al apararii care pleca cu mandat primit de la premierul Tariceanu sa discute in 2007 cooperarea in domeniul naval militar cu Olanda. Atunci stia, acum nu mai stie.

Comunicat nr. 515
Data: 16.12.2007

Vizita în Regatul Ţărilor de Jos a ministrului Apărării, Teodor Meleşcanu

Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, efectuează, în zilele de 16 şi 17 decembrie, o vizită oficială în Regatul Ţărilor de Jos, la invitaţia omologului său olandez, Eimert van Middelkoop.

Pe agenda convorbirilor dintre cei doi miniştri se află evaluarea stadiului cooperării tehnico-militare dintre cele două armate, participarea României şi Olandei la operaţiuni ISAF, misiunea NATO de instruire pentru Irak, dinamica Politicii Europene de Securitate şi Apărare (PESA), situaţia de securitate din Balcanii de Vest, precum şi aspecte ale problematicii de securitate în Regiunea Extinsă a Mării Negre.

Ministrul Meleşcanu va efectua cu acest prilej şi o vizită de informare la şantierele navale Royal Schelde şi Vlissingen Oost.

Biroul de Presă al Ministerului Apărării