Politica noastra fata de Moldova

Acuma daca tot se face comisie guvernamentala pentru stabilirea pozitiei Romaniei fata de Moldova am o prima propunere. 
Ambasadorul roman la Chisinau sa fie schimbat. Am toata deferenta pentru ES dl. Ionita dar cred ca se impune schimbarea, ar fi un semnal bun dinspre Bucuresti pentru actualul guvern de la Chisinau.

In context probabil ca si actualul amabasador al Republicii Moldova va fi retras, deci eu propun sa avem un start nou in relatia bilaterala.

As propune ca ambasador al Romaniei la Chisinau un diplomat cu dubla cetatenie romaneasca si moldoveneasca si nascut in Republica Moldova.

Nu as agrea nu stiu ce abordari fanteziste cu emisari speciali si proiecte bombastice, pentru ca Moldova trebuie tratata cu mult mai mult respect decat pana acum.

Nu agreez nici comunicate tafnoase si pline de venin cum este cel emis de MAE care denota frustrari dambovitene si mentalitati de pe vremea comunismului.

As prefera o schimbare a discursului Bucurestiului fata de Moldova in care sa nu ne mai credem „fratele cel mare” sau „profesorul exigent” sau „mama ranitilor pentru victimele agresiunii geopolitice a Rusiei impotriva Moldovei”.

Romania trebuie sa accepte ca a facut greseli mari in politica sa externa fata de Moldova, ca inca suntem intr-un impas si ca este necesar schimbarea strategiei.

Aparitie in BalkanInsight

Am dat un comentariu pentru BalkanInsight privind evolutiile politice din Romania. Mai precis despre pozitia Guvernului PSD dupa plecarea lui Liviu Dragnea de la sefia partidului aflat la guvernare. Linkul catre articol il gasiti ma jos, cu precizarea ca este in sectiunea platita a publicatiei. Ii multumesc lui Madalin Necsutu, autorul articolului.

Doubts over Romanian Government U-turn on Justice Overhaul

Aparitie in Reporter global

Am dat un comentariu Sidoniei Bogdan pe tema situatiei din Moldova. La linkul de mai jos gasiti articolul Sidoniei. Veti gasi patru perspective independente asupra crizei de la Chisinau.

Ce spun experții despre situația politică tensionată de peste Prut

Republica Moldova intra in era post-Plahotniuc

In timp ce in Moldova guvernul este in chinurile facerii, la Digi 24 TV ruleaza o emisiune „Rusia- Cicatricile -agresiuni convertite prin tatuaj”. Chiar subtila coincidenta. Insa nu despre simbolism doresc sa scriu ci despre realism si pragmatism.

Blocul ACUM a facut pasul in politica de stat, adica a inceput sa isi asume riscuri. Dar nu din postura de actor politic de opozitie ci ca forta politica de guvernare.

Maia Sandu si Andrei Nastase au plecat cu un handicap major in cursa politica a alegerilor, ceva ce politicienii profesionisti nu vor face vreodata. ACUM si-a impus o agenda atat de stricta, detronarea lui Plahotniuc si dezoligarhizarea statului, incat principiul flexibilitatii a disparut din stategia lor.

Fermitatea pozitiei ACUM a fost mentinuta constant in ultimele 90 de zile incat perspectiva alegerilor anticipate parea tot mai conturata. Este „meritul” socialistilor ca au fost foarte flexibili, jocul dublu al presedintelui Dodon ducand in final la un acord cu blocul ACUM.

Acordul ACUM PSRM are la o prima lectura un set de mecanisme foarte stricte prin care blocul ACUM se asigura ca socialistii vor asigura sprijinul pentru noul Guvern condus de Maia Sandu. Insa acordul comporta mai multe riscuri.

  1. Esecul unei urmariri penale impotriva lui Plahotniuc din lipsa de probe ar putea lovi puternic in guvern. Aparent probe ar fi in realitate justitia din Moldova va amenda multe dintre ele pentru ca influenta lui Plahotniuc este foarte mare.
  2. Acordul stabilieste niste obiective pentru dezoligarhizare insa nu sunt stabilite termene sau calendare. Din motive evidente ca planul respectiv va fi intarziat de procedurile greoaie si legislatia cu lacune. Deci nu vom avea o dezoligarhizare rapida sau spectaculoasa.
  3. Sprijinul socialistilor va fi selectiv si vor apare probleme privind prioritatile in realizarea acordului. Gradul de instabilitate va creste cu cat guvernul Maia se va apropia de interesele socialistilor si va afecta pozitia presedintelui Dodon.

Socialistii si Dodon au fost abili, au capacitat Blocul ACUM sa se confrunte cu PLahotniuc dar 3 scenarii sunt foarte periculoase pentru Maia si Nastase.

Primul – Esecul unui proces rapid si eficient impotriva lui Plahotniuc va afecta imaginea premierului Maia Sandu si a blocului ACUM iar Dodon si socialistii vor putea sa revina la discutii cu democratii pentru alta majoritate in Parlament.

A doilea – Eliminarea din viata publica si condamnarea lui Plahotniuc ar putea oferi socialistilor un motiv sa colaboreze cu Partidul Democrat eliberat de „dictator” si acum perfect onorabil pentru o alta majoritate.

Al treilea – Ruperea acordului de catre socialisti prin blocaje artificiale in guvern pentru a declansa alegeri anticipate. Blocul ACUM va fi prezentat ca incapabil sa guverneze si ca erodat.

Intre timp in Romania, analisti precum Iulian Chifu sau Dan Dungaciu nu vad cu ochi bun blocul pro-european ACUM. Din partea celor doi este un fel de cautionare a Partidului Democrat si a retelei de interese dezvoltate de Plahotniuc in Romania. Pe cei doi nu ii intereseaza prea mult ca politica Bucurestiului fata de Moldova este aproape inexitenta. Chifu declara ca si asa Romania a facut destul si ca ce face Romania est el aun nivel inalt european si nu se baga Bucurestiul in toate oalele din Chisinau. Pe scurt, Chifu, ca mesager neoficial, al unora sau al altora nu considera ca Bucurestiul ar fi depasit de situatie.

Dan Dungaciu vine cu o perspectiva geopolitica. El considera ca acordul ACUM PSRM este o coalitie „contra-naturii” si a fost dictata pe 3 iunie dupa o reuniune la Chisinau a reprezentantilor UE, Rusia si SUA.

In ambele cazuri, cei doi analisti specializati pe Moldova, nu vin cu nimic nou, nu propun chestiuni concrete privind polica Romaniei in noul context politic de la Chisinau si nici nu tin cont de conditiile in care au loc evolutiile din Parlamentul Moldovei.

In concluzie, ACUM a intrat pe un curs foarte riscant dar care reflecta responsabilitatea liderilor Sandu si Nastase care au promis ca vor asigura un guvern functional daca fortele politce din Parlament accepta agenda dezoligarhizarii.

Vizita Suveranului Pontif. Momentul crestin al Summitului de la Sibiu

Nu ma pricep sa comentez semnificatia teologica a vizitei Suveranului Pontif in Romania. Ca vizita de stat, cu totul si cu totul speciala, venirea Papei in Romania in contextul in care Romania detine Presedintia Consiliului UE este probabil momentul culminant al programului celor 6 luni.

Discursul Sfântului Părinte Papa Francisc de la întâlnirea cu autoritățile, cu societatea civilă și cu corpul diplomatic de la Cotroceni a atins teme europene consacrate:

  • „construirea unui proiect democratic printr-un pluralism al forțelor politice și sociale și prin dialogul între acestea având drept scop recunoașterea esențială a libertății religioase și integrarea deplină a țării în contextul internațional mai larg. „
  • „Vă încurajez să continuați munca de consolidare a structurilor și a instituțiilor necesare, nu doar pentru a răspunde aspirațiilor legitime ale cetățenilor, dar și pentru a stimula și a crea condițiile pentru ca poporul dumneavoastră să-și manifeste întregul potențial și ingeniozitatea de care știm că este capabil.”
  • „Mă refer în primul rând la fenomenul emigrației care a determinat milioane de oameni să-și lase casa și patria pentru a căuta noi oportunități de lucru și de viață demnă. „
  • „trebuie să se intensifice colaborarea pozitivă a forțelor politice, economice, sociale și spirituale. Este nevoie ca toți să meargă împreună, să meargă în unitate, și să-și propună ferm să nu renunțe la vocația cea mai nobilă la care statul trebuie să aspire: să se îngrijească de binele comun al poporului său. „
  • „În felul acesta, se poate construi o societate care să-i includă pe toți, în care fiecare, punându-și la dispoziție propriile talente și competențe, printr-o educație de calitate și prin muncă creativă, participativă și solidară (cf. Exortația apostolică Evangelii gaudium, 192), să devină protagonist al binelui comun; o societate în care cei mai slabi, cei mai săraci și cei din urmă să nu fie considerați indezirabili, „obstacole” care ar împiedica „mașina” să meargă, ci cetățeni și frați care trebuie complet integrați în viața civilă; ba mai mult, să fie percepuți drept cea mai sigură dovadă că modelul de societate care se construiește este cel bun. De fapt, cu cât o societate se preocupă mai mult de soarta celor mai dezavantajați, cu atât mai mult își dovedește gradul de civilizație.”

Acestea ar fi temele laice abordate pe larg si oficial de Biserica Catolica prin mesajul Papei si ar fi bine sa reflectam la ce isi asuma Vaticanul la nivel european.

Mai sunt doua teme care s-au vazut pregnant in profilul vizitei. Implicarea Romei in dialogul interetnic din Transilvania si istoria martirilor greco-catolici din timpul prigoanei comuniste. In ambele teme Vaticanul s-a simtit responsabil si nu a ignorat aspectele sensibile.

In special prin beatificarea celor sapte episcopi greco-catolici morti in urma prigoanei comuniste, Biserica catolica face cel mai insemnat gest facut vreodata de o autoritate straina pentru recunoasterea victimelor comunismului din Romania.

Poate ca ar fi fost bine ca in acelasi timp cu ceremonia catolica si Biserica Ortodoxa Romana sa fi facut o ceremonie de proslavire pentru 7 fruntasi ai Bisericii morti in temnitele comuniste. Asta a fost si realitatea istorica, bisericile din Romania au suferit impreuna, au memoria comuna a trecutului greu.

La intalnirea cu Sfantul Sinod Suveranul Pontif a fost clar in acest sens „Să mergem împreună cu puterea memoriei.”

Concluzia poate e putin ciudata dar cred ca vizita Papei este partea finala a Summitului de la Sibiu, a fost europeana prin abordarea inter-confesionala, a avut mesaje crestine europene si a propus solutii la teme europene de actualitate.