Greve, negocieri si iar negocieri. Saptamana pe scurt

A fost o saptamana densa in evenimente.

Pe plan intern

  • sindicatele din industria de aparare bat la usa Cotroceniului, au vorbit cu un grup de consilieri prezidentiali,
  • in paralel, ministrii apararii si economiei organizeaza intalniri de lucru dedicate tot industriei de armament.
  • greva procurorilor, un gest care vine prea tarziu si pare cam anemica, un fel de cantec de lebada, finalul va fi acelasi, declinul statului de drept,

Regional

  • a avut loc Conferinta societatii civile romano-ucrainiene organizata de ESGA si PRISM,
  • reuniunea Bucharest 9 Initiative, rezultatele greu de estimat, declaratia finala fiind un exemplu perfect de dialog multilateral slab productiv, nu exista initiative noi, proiecte sau luari de pozitie semnificative,

European

  • Laura Codruta Kovesi a trecut de votul din Comisia LIBE cu cele mai multe voturi si pare favorita la sefia structurii Procurorului European, asta in ciuda eforturilor guvernului Dancila de a bloca selectia ei.
  • se deschide sezonul de Fasching, Fassenacht sau Fasnet;, adica de carnaval in Germania, Austria si Elvetia.

Global

  • negocierea americano-chineza pe tema schimburilor comerciale a inregistrat un progres, partea americana a decis sa amane aplicare unor taxe vamale suplimentare pentru anumite produse din China.
  • negocierea americano-nord-coreeana nu a mers la fel de bine. Blocajul nici nu a mai lasat loc unui comunicat comun, nici conferinta de presa comuna si probabil nici macar un calendar precis. Speriat probabil de o posibila intelegere americano-chineza, liderul de la Phenian nu vrea sa renunte la armele nucleare. Doar acest santaj nuclear mai forteaza Bejingul sa se mentina ca un protector pentru Phenian.  

Testul Moldova pentru Romania

Astept de ore bune sa vad o reactie oficiala romaneasca la rezultatele scrutinului electoral din Moldova. Pentru mine, partea plina a paharului este cat se poate de consistenta. In conditiile date, adica in deplina dominatie a socialistilor sprijinti de Moscova si a sistemului de control impus de Plahotniuc, alianta ACUM a reusit un rezultat foarte bun. Ar fi fost si mai bun rezultatul pentru ACUM daca nu ar fi fost fraude, manipulari si cumparari de voturi ? Poate dar un lucru este cert, fata de ultimii ani, avem un bloc pro-european in Parlamentul din Chisinau care va avea un mesaj european mult imbunatatit. Cred ca asta conteaza enorm, mai ales acum cand am vazut cu totii ca Moscova intervine decisiv im plina campanie electorala in Moldova. Avem semnul clar al ingerintei in procesele electorale.

La Bucuresti acest proces electoral a fost gestionat dezamagitor la nivel de comunicare. Presedintia si Guvernul par total deconectate de evolutiile din Moldova, semn ca ne pregatim de alegeri. Dinspre partide, evident Traian Basescu a prins scena. Iar USR a fost un partener mai retinut in tot anul 2018 pentru Maia Sandu si Andrei Nastase. Dar revin la Presedintie si Guvern, adica la minunata noastra Presedintie la Cons UE care si-a ales ca prioritate promovarea obiectivelor de asociere pentru Moldova si Ucraina. Ce se intampla in procesul electoral la Chisinau se pare nu prea il intereseaza pe Presedintele Iohannis. Macar in precampanie, Cotroceniul ar fi putut  sa organizeze un eveniment. Poate la Iasi, sa se vada Iohannis cu niste studenti basarabeni sa le spuna sa voteze, sa arate ca il intereseaza ce este pe acolo, sa se vada cu cetateni cu dubla cetatenie care poate ca ar fi votat si cu dansul mai la toamna ?

Poate chiar sa fi organizat ceva cultural la Bruxelles pe relatia Romania – Moldova,  tot domnul Iohannis sa fi fost amfitrionul.

La Guvernul roman, tristetea este si mai mare. Acolo unde cooperarea interguvernamentala trebuia reluata pe final de an. Prioritatile si asteptarile partii romane ar fi trebuit prezentate atent si insistent din tomana sau cel mai tarziu din decembrie, ianuarie. Ca sa se vada clar si la Moscova ca pentru cei de la Bucuresti,  Chisinaul nu este o capitala neimportanta, de mana a doua.

Mergand pe pretextul ca noi cei din Romania nu trebuie sa ne implicam in Moldova, pentru ca asa vom provoca Rusia, iar adeptii moldovenismului ne vor acuza de tendinte de dominatie, am ajuns sa ne neglijam si obligatiile de tara care detine Presedintia UE reponsabila cu promovare prioritatilor UE in tarile asociate.

Nivelul nostru maxim de implicare va fi probabil un eveniment pompos pe la Iasi destinat unei reuniuni UE- tarile asociate din vecinatatea estica in care partea romana va afisa o imagine septica si plictisitoare de gazda semi-senila. Ne pricepem sa jucam la nivel de perfectiune acest rol neangajant si sigur pentru a evita obiectivele ambitioase care necesita munca multa, pricepere si risc politic crescut.

Sa vedem cum va trece Romania acest test ”Moldova” cu un guvern al lui Dodon care isi va trimite emisarii in dulcele targ al Iesilor.

Foto credit.

Alegerile europarlamentare, partidele si softurile de campanie

Softurile de campanie sunt deja o realitate dar nu despre aceasta realitate vreau sa scriu. Ma gandeam la o schita de matchmaking  intre profilul partidelor de la noi si tipul de software – ul care ar putea fi folosit in activitatea de campanie. Intrebarea principala ar fi care produs s-ar potrivi cel mai bine pe profilul partidelor de la noi pentru alegerile europarlamentare?

Vreau sa spun ca nu cunosc ce software folosesc partidele din Romania pentru strategie, gestionarea activitatilor, a campaniilor si relatia cu sustinatorii, etc. Cred ca imi este si putin teama sa intreb ca sa nu primesc raspunsuri de tipul ”facem baze de date cu membri”, ”se ocupa fostul jurnalist care are o firma de relatii publice si trimite newslettere”, ”avem pagina si grupuri pe Facebook mai multe ca ei” , ”nu ne trebuie, noi avem intalniri dese in tara”.

Haideti sa vedem ce programe cred s-ar potrivi partidelor noastre.

Partidul Social-Democrat

Primul soft ar fi, ca pentru orice partid de stanga,  NationBuilder. Networkprobabil unul dintre cele mai cunoscute programe folosit in SUA de catre democrati, inclusiv de Barack Obama in 2008. Democratii americani au invatat lectia si folosesc frecvent softul dar nici republicanii nu il evita. Pe scurt, agentia a pornit de la conceptul unei platforme de implicare comunitare si s-a dezvoltat foarte mult. Ar fi util PSDului ? probabil ca da. NationBuilder are si un produs numit NationBuilder Leader bun pentru Liviu Dragnea.

Partidul National Liberal 

Pentru liberali foarte util ar fi Blue State Digital.  Aceasta este o agentie pentru strategii digitale care ofera instrumente de advocay, consultanta si sprijin strategic. Si istoria acestei agentii se leaga de campaniile lui Barack Obama, un adevarat promotor al noilor instrumente digitale politice sau civice.

Uniunea Salvati Romania

Pentru ca este un partid inovativ, USR ar putea fi interesat de tendinta mai recenta in domeniul strategiilor de campanie, lansarea unui marketplace pentru solutii de campanii. Modelul vine tot de la democratii americani care au lansat I Will Run . Necesitatea acestei abrordari este simpla. Cand ai un numar semnificativ de oferte tehnice, de servicii si consultanta si vrei sa aduci antreprenorii din domeniul IT mai aproape de un beneficiar politic atunci trebuie sa creezi o interfata care sa faciliteze accesul, sa genereze feedback rapid si sa promoveze ce este nou.

+PLUS

Dezvoltat  mai greu si cu sincope, PLUS are doua componente inegale, structura politica, in dezvoltare si cea civica care a progresat mai mult in teritoriu. Pentru a valorifica mai mult dimensiunea civica cea mai potrivita solutie mi se pare  NGP VAN. Punctele tari ale celor de la NGP VAN sunt experienta in gestionarea campaniilor, instrumentele dezvoltate pentru contactul direct si sistemul de gestionare al voluntarilor.

 

Nu stiu cat de util este exercitiul, dar  mi se pare ca obiectivele unor partide, cum ar fi prezenta online, campaniile digitale, angajarea publicului, organizarea evenimentelor si derularea campaniilor ar putea sa fie mai usor de gestionat cu instrumente gata dezvoltate. Episoadele cu secretari generali de partide care suna pe rand responsabili judeteni sa vada cum merge votul vor mai fi in Romania insa intre timp alte partide au trecut la alt nivel, digital. USR este singurul partid care a reusit trecerea la o infrastructura digitala consultativa si decizionala. Membrii sunt consultati direct pe diferite teme si voteaza online cand este de votat ceva. Este un model si un pas important, insa USR si celelalte partide nu trebuie sa se opreasca aici. Daca pentru membri de partid, integrarea digitala a fost realizata ramane ca sa depasim faza de ”Facebook” pentru votantii si in general pentru cetateni care sunt vizati de campaniile partidelor. Exemplele date de mine mai sus privind  diverse solutii IT au fost in acest sens. Competitia politica nu se castiga pe Facebook ci in mintile votantilor.

 

 

 

Fake news. Ce ne rezerva viitorul ?

O analiza interesanta despre viitorul fake-news-urilor in articolul What Advertising History Says About the Future of Fake News. Austan Goolsbee face o analogie cu istoria advertisingului si are o concluzie optimista. Expunerea la fake news va duce la  pierderea eficientei similar cu expunerea prelungita la mesajele comerciale.

“First, in all likelihood, fake news will spread, despite efforts to rein it in. So far, most attention has focused on efforts to meddle in American elections. That is no small threat.

Yet, based on the historical record, far more effort goes into persuading Americans to buy things than to elect politicians.

[…]

As technology develops, the same wearout effect is likely to occur with advertising based on fake news. As we are inundated with new, targeted, deceptive ads, we may get sick of them and, perhaps, stop finding them persuasive. For now, it’s the best hope we have.”

Alta lectie a istoriei, de data asta a Internetului, ar putea sugera o alta perspectiva pentru fake news. Istoria spamului ne arata ca pot exista filtre care chiar detecteaza un anumit tip de continut. Hiawatha Bray scrie in Boston Globe Online pe aceasta tema Can fake news go the way of spam?

Aria solutiilor este vasta, de la analiza lingvistica, la big data, de la analiza morfologica la modelul Radei Mihalcea de detectare a unor indicatori.

“Remember spam? Once upon a time, billions of fraudulent messages were supposed to make our e-mail systems virtually useless. But spam filters have become so good, we now almost never seen them, even though spammers send more messages than ever.

“It’s a manageable disease,” said John Reed, a researcher at Spamhaus, an international spam-fighting organization.

Fake news is probably destined for the same fate. While Facebook and Google are scrambling to fend off another wave of phony political stories, they will probably never be completely eradicated.”

O sinteza excelenta a metodelor de identificare si gestionare a fake news si care ar putea fi pasii urmatori poate fi gasita intr-un articol academic Sharma, K., Qian, F., He, J., Ruchansky, N., Zhang, M., & Liu, Y. (2019). Combating fake news: A survey on identification and mitigation techniques. Ithaca: Cornell University Library, arXiv.org

“ In this survey, we describe the modern-day problem of fake news and, in particular, highlight the technical challenges associated with it. We discuss existing methods and techniques applicable to both identification and mitigation, with a focus on the significant advances in each method and their advantages and limitations. In addition, research has often been limited by the quality of existing datasets and their specific application contexts. To alleviate this problem, we comprehensively compile and summarize characteristic features of available datasets. Furthermore, we outline new directions of research to facilitate future development of effective and interdisciplinary solutions.”

Estimarea viitorului in acest domeniu nu se opreste aici. Un alt capitol este legislatia. Pe scurt, daca vrem sa reglementam si sa sanctionam producerea si difuzarea de fake news, vom ajunge sa vedem pe net doar “fake news legale”. Despre acest aspect al problemei de a ne trezi ca legea va facilita aparitia unei categorii de fake news reglementate si protejate prin lege puteti citi in articolul lui  Herbert Grubel – Regulating fake news will only ensure that we only see regulated fake news. (2018)

„We should expect the same from any proposed agencies charged with the objective task of suppressing fake news. For these reasons, it seems better to prevent the likely small cost of fake news by relying on the common sense of the common people rather than rely on the decisions of a few employees of government agencies.”

Daca aveti articole interesante pe aceasta tema le puteti lasa linkul in comentarii. As dori sa stiu si impresia voastra despre articol. Este prea lung ? este prea scurt ? este scris bine ?

Luminita de la capatul tunelului european

Pentru ca apar controverse privind pozitia oficiala a Romaniei la votul dat in cadrul COREPER privind candidatura Laurei Codruta Kovesi ar fi bine sa intelegem care au fost limitele si diviziunea rolurilor dar mai ales gradul de libertate.

Documentul care reglementeaza mandatele este Hotărârea nr. 34/2017 privind organizarea și funcționarea Sistemului național de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituțiilor Uniunii Europene

Daca discutam de un mandat general pentru acest caz trebuie sa stim ca orice ambasador al Romaniei trebuie sa aiba in vedere mandatul general al MAE care spune : „asigură promovarea intereselor României în organizaţii internaţionale cu caracter universal, european, euroatlantic, regional şi subregional;” (http://mae.ro/node/1603).
Daca un ambasador primeste un mandat specific (vezi art. 10, para 3 din HG mai jos) care intra in contradictie cu mandatul general citat mai sus, atunci se aplica prevederile din art. 10 paragrafele 8 si art. 9, prezentate si ele mai jos.

„Art. 10

3) Mandatele pentru negocierea la nivelul Coreper, agreate în cadrul Comitetului de coordonare, sunt asumate la un nivel de decizie corespunzător, potrivit reglementărilor interne ale fiecărei instituții din Sistemul național de gestionare a afacerilor europene, cel puțin la nivel de secretar de stat, și transmise cu avizul ministrului delegat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.”[…]

(8) În situații excepționale, în cazul în care din evoluția negocierilor rezultă o situație diferită de cea cuprinsă în mandat, reprezentantul României în Coreper poate susține o nouă poziție, după consultarea ministerului, respectiv a organului de specialitate responsabil. Prezentarea scrisă a motivelor deciziei este transmisă ulterior către conducerea instituției respective și ministrului delegat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

(9) În situații excepționale, în cazul în care din evoluția negocierilor rezultă o situație diferită de cea cuprinsă în mandat, reprezentantul României în Consiliul Uniunii Europene poate susține o nouă poziție, după consultarea ministerului, respectiv a organului de specialitate responsabil. Prezentarea scrisă a motivelor deciziei este transmisă ulterior către prim-ministru și ministrul delegat pentru afaceri europene din cadrul Ministerul Afacerilor Externe.

Deci doamna Dancila, domnii Toader si Cimaba si doamna ambasador Odobescu (enumerati in ordinea de precadere) pot fi intrebati cum au aplicat prevederile din acest HG 34/2017 si asa vom afla si daca ambasadorul Odobescu, Reprezentantul Romaniei la UE, a fost sau nu parte din decizia politica a guvernului PSD-ALDE sau s-a batut ca un leu pentru interesele Romaniei.