Cred ca in ultima sa declaratie, directorul SRI, Eduard Hellvig, a lamurit multe aspecte legate de protocoalele secrete dar a si demonstrat ca mai are de lucrat la altele.
Hellvig a declarat ca inca de la inceput a abordat problema protocoalelor.
Am dispus un audit intern referitor la toate aceste protocoale de colaborare cu alte instituții. Am hotărât denunțarea tuturor protocoalelor care nu sunt impuse de lege sau de hotărâri CSAT. Imediat, în februarie 2017, am demarat un proces de denunțare a protocoalele cu parchetele și instutiile din justiției.(…)
Al doilea, cel clasificat, reglementa modalitatea prin care SRI coopera cu ministerul public exclusiv pe infracțiuni privind securitatea națională și infracțiunile de terorism. Ca să fim foarte clari, acest protocol clasificat ne-a fost impus de legea de organizare și funcționare a SRI, la art. 8. Legalitatea lui nu poate fi pusă la îndoială și sper că, prin aceste precizări, am lămurit discuția din spațiul public.
De ce l-am semnat? Pentru că Ordonanța 6 din 2016 ne-a impus să semnăm protocoale cu instituțiile statului pentru exercitarea atribuțiilor noastre. De ce l-am denunțat? Auditul intern ne-a arătat că putem să ne exercităm atribuțiile în baza legii și fără aceste protocoale, asigurând securitatea națională a României.
sursa hotnews.com
Pe o tema deja publica, protocoalele, Hellvig ordona o analiza interna/audit si ia decizia de a denunta public documentele pe baza concluziilor din audit.
Primul aspect neclar este de ce nu a anuntat decizia de a declansa un audit la momentul oportun? atunci, imediat, dupa luarea deciziiei ? stiu e delicat pentru o institutie cum este SRI sa expui procese interne cu implicati majore dar discutam de un subiect deja public.
Al doilea aspect neclar este legat de o alta afirmatie a lui Hellvig ”Auditul intern ne-a arătat că putem să ne exercităm atribuțiile în baza legii și fără aceste protocoale, asigurând securitatea națională a României. ”
Daca Hellvig a admis aceasta concluzie, aceasta ar fi trebuit sa fie si argumentata sau sa fi cerut argumente si sa le prezinte public.
Modul traditional al SRI de a folosi protocoale a avut doua aspecte. Primul, asigurarea securitatii pe o baza de continuitate in cooperarea cu alte institutii, gestionarea integrata si fluida a riscurilor si amenintarilor. A doilea aspect, asigurarea cu resurse dedicate, umane si tehnice, a prioitatilor pe linia anti-coruptie.
Auditul comandat de SRI vine si spune ca se poate asigura securitatea nationala si fara aceasta abordare traditionala: legi si protocoale care transforma prevederile legale in proceduri inter-institutionale complexe dar care sunt susceptibile de abuzuri pentru ca nu sunt transparente.
Nici auditul si nici Hellvig nu au prezentat alternativa la protocoalele inter-institutionale si asta este a doua mare greseala a directorului SRI. Hellvig crede ca o simpla afirmatie fara prezentarea de argumente solide ar putea sa convinga pe cineva ca SRI are o strategie clara.
Fara o solutie la vidul de protocoale, SRI si partenerii vor lucra caz cu caz, pe baze ad-hoc si cu viteza de reactie mult mai scazuta. Alt efect al vidului de protocoale va fi ca SRI nu va mai fi un releu de centralizare si distributie de informatii de nivel national sau daca va fi va intra in declin si isi va pierde din autoritate in exterior.
Concluzii
- Evitarea dezbaterii publice impusa in timpul directoratului Maior-Coldea pe problema rolului SRI in lupta anti-coruptie si relatia cu justitia se perpetueaza si in directoratul lui Hellvig.
- Din acest vid de dezbatere publica a rezultat si un slab control democratic exercitat in Parlament asupra SRI.
- Nici Maior si nici Hellvig nu accepta analiza alternativa pe subiecte de interes general.
- Nici Maior si nici Hellvig nu au fost in stare sa inteleaga cel mai importante probleme asociate relatiei complexe dintre eficienta si transparenta in activitatea unui serviciu de informatii.
- Gestionarea politica partizana a crizei SRI va genera o fragmentarea adminstrativa si organizatorica, de fapt o impartire de facto si de jure a actualului SRI in doua servicii. Unul, probabil traditional, specializat pe protectia securitatii nationale si anti-tero iar al doilea, mai tehnic, pe culegere de informatii din surse non-umane si noi tipuri de amenintari trans-nationale. Acest clivaj din SRI va reflecta in oglinda clivajul Presedintie – Guvern.