SUA-China: cipurile, dosarul care nu ajunge pe masă

Al treilea text din seria dedicată vizitei lui Xi Jinping la Casa Albă. Primul s-a ocupat de limbajul convenit între cele două capitale, al doilea de termenul de 10 noiembrie. Acesta se ocupă de dosarul pe care ambele părți îl țin, cu bună știință, departe de masă: cursa pentru cipuri.

Duminică, la New York, în sediul central al băncii JPMorgan Chase, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și reprezentantul american pentru comerț, Jamieson Greer, au negociat cu vicepremierul He Lifeng și cu Li Chenggang, negociatorul-șef chinez, opt ore după relatările agențiilor de presă și douăsprezece după propria declarație a lui Bessent. Funcția lui Li fusese ridicată chiar în acea zi la rangul de ministru plin. Consultările au continuat și luni, la nivel tehnic, conduse, din partea chineză, de viceministrul de finanțe Liao Min, care spunea că se lucrează la punerea în aplicare a ceea ce conveniseră deja negociatorii-șefi. Din toate acestea, singurul rezultat tehnologic anunțat a fost un dialog bilateral dedicat inteligenței artificiale, cu un mecanism prin care cele două guverne să se informeze reciproc despre incidentele grave, cele care privesc securitatea națională. Luni, la CNBC, Bessent a spus că dialogul a fost oficializat și că părțile se vor revedea peste aproximativ două luni la Shenzhen, orașul care găzduiește în noiembrie summitul Cooperării Economice Asia-Pacific. Greer a adăugat o precizare care spune mai mult decât anunțul: controalele la export pentru cipurile avansate și pentru echipamentele de fabricare a semiconductorilor nu fac parte din mecanism. Comunicatul Ministerului chinez al Comerțului, altfel amplu la capitolul comercial, consemnează despre tehnologie o singură propoziție: că cele două părți au purtat și un dialog privind chestiuni de inteligență artificială.

Precizarea lui Greer nu e nouă, e regula stabilită în mai. Pe 15 mai, la o zi după întâlnirea de la Beijing dintre cei doi președinți, același Greer declara la Bloomberg Television că despre controalele la export nu se discutase la întâlnirea bilaterală. În schimb, la întâlnire participaseră, spunea tot el, între cincisprezece și șaptesprezece directori de companii americane, care vorbiseră despre problemele propriilor firme. Printre ei se afla Jensen Huang, directorul general al Nvidia, adăugat în delegație în ultimul moment. Joi seara, la dineul de stat din East Room, scena se repetă. Semafor a confirmat prezența lui Sam Altman, de la OpenAI, iar Bloomberg și Reuters pe cele ale lui Huang și ale lui Tim Cook, iar Qualcomm a anunțat că vine și directorul ei general, Cristiano Amon. Dosarul cipurilor lipsește din ordinea de zi, dar are loc rezervat la fiecare masă.

Explicația oficială e simplă. Pentru Washington, controlul exporturilor e un instrument de securitate națională, nu o concesie comercială, așa că nu se negociază cu cel vizat de el. În mai, Greer a descris logica acestor decizii cu o franchețe rară: controalele nu sunt fixe, se schimbă în funcție de amenințările identificate, de ce se găsește deja pe piața mondială și de ce pot face chinezii singuri, iar fiecare decizie caută un echilibru între securitatea națională, protejarea tehnologiei de vârf și câștigul de pe piețele externe. Numai că, deși nu se discută la masă, controalele se mișcă în ritmul ei.

Pe 8 decembrie 2025, Trump a anunțat că Nvidia va putea vinde clienților autorizați din China cipul H200, cel mai performant produs al companiei din afara generației Blackwell, cu condiția ca statul american să primească un sfert din bani. Pe 13 ianuarie, Departamentul Comerțului a anunțat reglementarea, publicată și intrată în vigoare pe 15 ianuarie, care transforma decizia politică în procedură: cererile de licență pentru H200 și pentru cipurile echivalente nu mai cad sub prezumția de respingere, ci se analizează de la caz la caz, cu testare obligatorie într-un laborator independent de pe teritoriul american. Pe 14 ianuarie, o proclamație prezidențială a impus o taxă vamală de douăzeci și cinci la sută pe o categorie mult mai îngustă, definită prin praguri de performanță croite astfel încât să prindă tocmai H200 și echivalentul lui de la AMD. Seriile Blackwell și Rubin nu au intrat în această înțelegere. Reexporturile și transferurile din afara Statelor Unite au rămas și ele sub prezumția de respingere. Pe 14 mai, Reuters relata că Washingtonul aprobase vânzări către circa zece companii chineze, între care Alibaba, Tencent și ByteDance. Pe 31 mai, într-o duminică, Biroul pentru Industrie și Securitate a publicat o lămurire care a închis o portiță: licența e obligatorie și pentru firmele aflate în afara Chinei, dacă sediul lor sau al companiei-mamă e în China ori la Macao. Pe 4 iunie, Ministerul chinez al Comerțului a răspuns că partea americană abuzează neîncetat de controalele la export, invocând securitatea națională, lezând grav drepturile legitime ale firmelor chineze și subminând stabilitatea lanțului global de aprovizionare cu semiconductori. Relaxare la vârf, înăsprire la margini, totul decis unilateral.

Surpriza anului nu a venit însă de acolo. Washingtonul a deschis poarta, iar Beijingul nu a intrat. În raportul trimestrial depus la autoritatea americană a piețelor de capital pentru perioada încheiată la 26 iulie, Nvidia scrie ea însăși că vânzările i-au fost restricționate de guvernul chinez și că nu a putut vinde toate produsele pentru care are licențe. Deși a înregistrat, în prima jumătate a anului fiscal, o cheltuială de patru sute de milioane de dolari pentru stoc excedentar de H200 și obligații de cumpărare, compania recunoaște că a livrat doar o fracțiune din cantitățile permise: sub unu la sută din cele optzeci și nouă de miliarde de dolari încasate în acel trimestru pe segmentul centrelor de date. Pentru trimestrul în curs prognozează o sută opt miliarde de dolari și precizează, chiar în textul estimării, că nu ia în calcul niciun venit din China pentru cipurile de calcul destinate centrelor de date.

Relatarea e însă, până aici, americană. Întrebată direct pe 22 ianuarie și apoi din nou pe 19 martie dacă guvernul chinez aprobă achizițiile de H200 doar în cazuri speciale, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Comerțului, He Yongqian, a răspuns de fiecare dată că nu are cunoștință de situația menționată. Beijingul nu a confirmat public nici restricția, nici ridicarea ei parțială. Iar când partea chineză vorbește totuși despre cipurile americane, argumentul nu e autonomia tehnologică, ci securitatea. Pe 31 iulie 2025, Administrația chineză a Spațiului Cibernetic a convocat Nvidia pe marginea riscurilor de vulnerabilități și de portițe ascunse la cipul H20, predecesorul celui de acum, cerându-i explicații și dovezi că produsul nu poate fi localizat și oprit de la distanță. Din decembrie 2024, patru asociații industriale chineze îndeamnă firmele să cumpere cu prudență cipuri americane, care, scriu ele, nu mai sunt nici sigure, nici de încredere. Pe 26 mai, lista oficială a produselor evaluate drept sigure și fiabile a inclus, pentru prima dată, nouă cipuri de inteligență artificială fabricate în China. Niciunul american.

Peste toate acestea se așază doctrina. Greer o spunea încă din mai, fără să conteste logica: chinezii sunt foarte hotărâți să producă singuri și văd adesea tehnologia americană de vârf ca pe o amenințare la adresa propriei creșteri. Planul cincinal adoptat pe 12 martie de Adunarea Națională Populară cere măsuri extraordinare pentru progrese decisive în circuitele integrate, mașinile-unelte, instrumentele de vârf, software-ul de bază, materialele avansate și biofabricația. Un editorial din Global Times, publicat a doua zi după anunțarea reglementării americane din ianuarie, o spunea și mai scurt: fie că lumea din afară alege să restricționeze accesul, fie că alege să îl permită, cursul autonomiei tehnologice chineze nu poate fi schimbat.

Rezultatul e un sistem cu două porți. Washingtonul decide prin licențe ce iese din Statele Unite, Beijingul decide prin propriile aprobări ce intră în China. Construcția seamănă izbitor cu cea de la pământuri rare, descrisă în textul de ieri: și acolo Beijingul a suspendat un val de restricții, dar a păstrat intact mecanismul de licențiere care poate produce oricând altul. Nu sunt singurul care leagă cele două porți. Zhou Xiaoming, fost diplomat comercial, scria pe 15 septembrie că, dacă americanii relaxează restricțiile la exportul de cipuri și de putere de calcul, chinezii vor grăbi în aceeași măsură aprobările pentru pământurile rare destinate inteligenței artificiale, iar dacă americanii înăspresc blocada, vor strânge cotele. Schimbul e însă departe de a fi încheiat: cu două zile înainte de summit, prelungirea armistițiului tarifar nu era convenită. Pe 21 septembrie, Greer spunea că nu va exista o prelungire în ziua aceea, că intervalul potrivit ar fi de trei până la șase luni și că ar fi puțin naiv să presupunem o încredere deplină între cele două părți în privința pământurilor rare. Niciuna dintre porți nu se negociază la masă, dar amândouă se deschid și se închid în funcție de ce se întâmplă la masă. Un cip ajunge monedă de schimb tocmai pentru că nu apare în nicio listă oficială de concesii.

Fiecare poartă are un preț, iar fiecare parte mizează pe răbdarea celeilalte. Pentru China, refuzul costă imediat: în aprilie, publicația Caixin relata că lipsa puterii de calcul obligase mai multe companii chineze de inteligență artificială să impună rații de acces utilizatorilor, prin interfețe suprasolicitate, funcții dezactivate și cote periodice. Beijingul acceptă o penurie astăzi pentru a cumpăra independență mâine. Pentru Statele Unite, costul e mai discret, dar la fel de real, și Jensen Huang îl semnalează de mai bine de un an: restricțiile americane hrănesc tocmai ascensiunea industriei chineze de cipuri, iar China e oricum, spune el, la nanosecunde în urmă. De aceea Washingtonul nu vorbește cu o singură voce. Casa Albă a deschis vânzările, iar în Congres, încă din 21 ianuarie, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților, Brian Mast, a trecut prin comisie proiectul de lege numit AI Overwatch Act, cu patruzeci și două de voturi la două și un vot de „prezent”. Textul ar da legislativului posibilitatea de a bloca licențele de export pentru cipurile de inteligență artificială. Cei trei parlamentari care nu au votat pentru sunt toți republicani, ceea ce arată pe unde trece linia de falie. Beijingul urmărește îndeaproape aceste demersuri: la trei zile după un vot asemănător din aprilie, Ministerul Comerțului anunța că se opune oricărei extinderi abuzive a conceptului de securitate națională și oricărui abuz de controale la export și că va lua măsurile necesare pentru apărarea drepturilor firmelor chineze. Iar Dario Amodei, directorul general al Anthropic, a cerut, pe 12 septembrie, menținerea restricțiilor, avertizând că un avans chinezesc în inteligența artificială ar fi un pericol grav pentru Statele Unite și pentru lume.

Masa mai are și alte absențe. Pe 9 septembrie au început, la Brooklyn, în fața unei instanțe federale, pledoariile de deschidere din procesul penal al Huawei. Procurorii americani descriu compania drept o întreprindere criminală și o acuză de racketeering, precum și de spălare de bani, fraudă bancară și fraudă prin mijloace electronice, încălcarea sancțiunilor impuse Iranului, obstrucționarea justiției și asociere în vederea furtului de secrete comerciale ale unor companii americane. Racketeering înseamnă un tipar de activitate infracțională desfășurată de o organizație în scopul obținerii de profit. Procesul ar urma să dureze circa trei luni, așadar se suprapune cu vizita. Huawei s-a declarat nevinovată, iar avocatul ei a rezumat apărarea în trei antiteze: concurență, nu conspirație; inovație, nu furt; afaceri obișnuite, nu comportament infracțional. La scurt timp după deschiderea procesului, Ministerul de Externe de la Beijing a declarat că guvernul se opune ferm reprimării și îngrădirii companiilor chineze. Pe 14 septembrie, același minister răspundea avertismentelor venite din laboratoarele americane, spunând că alarmismul, confruntarea și concurența distructivă nu fac decât să împiedice o guvernanță globală sănătoasă a inteligenței artificiale. Acuzațiile de copiere a modelelor americane prin distilare, despre care am scris pe 9 septembrie, completează lista. Nimic din toate acestea nu apare în vreun comunicat comun.

Privit astfel, dialogul despre inteligența artificială nu e o contradicție, ci o confirmare. Pe masă ajunge exact partea cursei în care interesele celor doi concurenți coincid: agenții scăpați de sub control, actorii nestatali, incidentele care nu țin cont de granițe. Bessent a vorbit la CNBC despre proceduri prin care cele două părți să stabilească împreună care sunt pericolele cele mai mari și a pus incidentul de la Hugging Face, despre care am scris tot pe 9 septembrie, în seama conducerii OpenAI, nu a agenților. Un canal de notificare nu îl costă pe niciunul dintre ei vreun cip. Tot acolo, Bessent a spus și că partea chineză a recunoscut că Statele Unite sunt în frunte, iar despre incidentele petrecute în China a adăugat că, din pricina lipsei de transparență a sistemului de acolo, nu se așteaptă să îi fie comunicate. Relatarea chineză nu conține niciuna dintre cele două afirmații. Marți, întrebat la conferința de presă zilnică despre discuțiile privind siguranța inteligenței artificiale, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a răspuns doar că toate părțile ar trebui să promoveze împreună o dezvoltare deschisă, incluzivă și în folosul tuturor. Deocamdată, o singură voce descrie înțelegerea.

De aici, trei lucruri de urmărit joi, toate verificabile în documentele publicate:

1. Dacă fișa de rezultate a Casei Albe ori comunicatul chinez pomenește cipurile sau controalele la export. Absența oricărei mențiuni ar confirma regula din mai. Orice mențiune, fie și indirectă, ar însemna că dosarul a trecut de la companii la guverne, iar reacția Congresului ar veni în aceeași zi.
2. Dacă mecanismul de notificare apare descris și în textul chinez. Dialogul ca atare nu e nou: pe 19 mai, Ministerul de Externe anunța că cei doi președinți conveniseră la Beijing deschiderea unui canal interguvernamental în domeniul inteligenței artificiale, între ceea ce ministerul numea două mari puteri ale domeniului. Nou e doar mecanismul de notificare, pe care partea chineză nu l-a descris niciodată.
3. Ce se întâmplă, în săptămânile de după summit, cu achizițiile chineze de H200. Ele sunt singurul indicator real al porții de la Beijing, iar primul test public e următorul raport trimestrial al Nvidia, care va arăta dacă prognoza care nu include niciun venit din China mai rezistă.

Cursa tehnologică dintre cele două puteri nu se negociază, se administrează. Fiecare își păzește poarta și își numără câștigurile în ani, nu în comunicate. Pe masă ajunge doar ce nu schimbă scorul.

Context pe blog: despre dialogul dintre Washington și Beijing privind riscurile inteligenței artificiale am scris pe 9 septembrie, în Washington și Beijing, la masa discuțiilor despre riscurile inteligenței artificiale; despre licențele chineze pentru pământuri rare și termenul din noiembrie, în SUA-China: ce expiră pe 10 noiembrie și cine pierde, al doilea text al seriei.

Surse

Ministerul Comerțului al Republicii Populare Chineze, comunicatul privind consultările economice și comerciale China-SUA de la New York, 21 septembrie 2026: mofcom.gov.cn; anunțul deplasării vicepremierului He Lifeng, 19 septembrie 2026: mofcom.gov.cn

Ministerul Comerțului al Republicii Populare Chineze, conferințele de presă ale purtătoarei de cuvânt He Yongqian din 22 ianuarie 2026: mofcom.gov.cn, 19 martie 2026: mofcom.gov.cn și 4 iunie 2026: mofcom.gov.cn

Ministerul Comerțului al Republicii Populare Chineze, răspunsul purtătorului de cuvânt din 25 aprilie 2026 privind proiectele de lege americane pe controlul exporturilor: mofcom.gov.cn

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze, conferințele de presă ale purtătorului de cuvânt Guo Jiakun din 19 mai 2026: fmprc.gov.cn, 14 septembrie 2026: fmprc.gov.cn și 22 septembrie 2026: chinanews.com.cn

Administrația Spațiului Cibernetic a Chinei, comunicatul privind convocarea companiei Nvidia pe marginea riscurilor de vulnerabilități și de portițe ascunse la cipul H20, 31 iulie 2025: cac.gov.cn

Centrul Chinez de Evaluare a Securității Informației și Centrul Național de Evaluare a Tehnologiilor de Protecție a Secretelor, anunțul nr. 2 din 2026 privind rezultatele evaluării de securitate și fiabilitate, 26 mai 2026: itsec.gov.cn

Asociația Chineză a Industriei Semiconductorilor, Asociația Chineză a Industriei Auto, Asociația Chineză a Internetului și Asociația Chineză a Întreprinderilor de Comunicații, declarațiile comune din 3 decembrie 2024: 21jingji.com

Global Times, editorialul US’ conditional sales of H200 AI chips mirror China’s technological self-reliance, 14 ianuarie 2026: globaltimes.cn

Zhou Xiaoming, comentariu privind legătura dintre controalele americane la cipuri și aprobările chineze la pământuri rare, 15 septembrie 2026: news.qq.com

Schița celui de-al 15-lea Plan cincinal, adoptată de Adunarea Națională Populară pe 12 martie 2026: gov.cn

Al Jazeera, cu AFP și Reuters, US proposes AI safety notification mechanism in talks with China, 20 septembrie 2026: aljazeera.com; CNN, Bessent proposes AI safety notifications in talks with China ahead of Xi-Trump meeting, 20 septembrie 2026: cnn.com

Reuters, US, China to meet again on AI safety in two months in Shenzhen, Bessent says, 21 septembrie 2026: kfgo.com; transcrierea interviului acordat de Scott Bessent emisiunii Squawk Box, CNBC, 21 septembrie 2026: cnbc.com

Bloomberg, China and US Discuss AI, Investment on Second Day of Trade Talks, 22 septembrie 2026: bloomberg.com; Greer Says US, China to Continue Talks on Trade Truce Extension, 21 septembrie 2026: bloomberg.com; Bessent Targets OpenAI Managers for Hugging Face Incident, 21 septembrie 2026: bloomberg.com

South China Morning Post, China elevates Li Chenggang to top international trade role ahead of Xi’s US trip, 20 septembrie 2026: scmp.com

Interviul acordat de Jamieson Greer postului Bloomberg Television, 15 mai 2026, relatat de Reuters: yahoo.com și de CNBC, The Tech Download, 15 mai 2026: cnbc.com

Reuters, relatarea privind aprobarea vânzărilor de H200 către circa zece companii chineze, 14 mai 2026: bnnbloomberg.ca

Semafor, AI titans to attend Xi White House dinner, 18 septembrie 2026: semafor.com

Biroul pentru Industrie și Securitate, Departamentul Comerțului al Statelor Unite, Revision to License Review Policy for Advanced Computing Commodities, anunțată pe 13 ianuarie 2026: bis.gov, publicată și intrată în vigoare pe 15 ianuarie 2026: federalregister.gov

Proclamația prezidențială 11002, Adjusting Imports of Semiconductors, Semiconductor Manufacturing Equipment, and Their Derivative Products Into the United States, 14 ianuarie 2026: whitehouse.gov, publicată în Federal Register pe 20 ianuarie 2026: federalregister.gov

Biroul pentru Industrie și Securitate, Guidance Regarding Enforcement of License Requirements for Advanced Computing Items for Entities Headquartered in Country Group D:5 and Macau, 31 mai 2026: bis.gov

Congressional Research Service, Legal Authority for Export Controls and Tariffs on Semiconductor Chips Sold to China, LSB11409, 23 martie 2026: congress.gov; China’s 15th Five-Year Plan: S&T and Economic Priorities, IF13204, aprilie 2026: congress.gov

Covington & Burling, analiza reglementării Departamentului Comerțului, 20 ianuarie 2026: cov.com; Morgan Lewis, analiza aceleiași reglementări, 16 ianuarie 2026: morganlewis.com; White & Case, analiza taxei vamale întemeiate pe secțiunea 232, 21 ianuarie 2026: whitecase.com

Nvidia, raportul trimestrial 10-Q pentru perioada încheiată la 26 iulie 2026: investor.nvidia.com, și CFO Commentary on Second Quarter Fiscal 2027 Results, 26 august 2026: investor.nvidia.com

Caixin Global, Computing Shortage Forces Chinese AI Firms to Ration Services, 21 aprilie 2026: caixinglobal.com

Roll Call, Chip export bill advances in House Foreign Affairs, 21 ianuarie 2026: rollcall.com

Dario Amodei, We Must Pace the Frontier, 12 septembrie 2026: darioamodei.com

AFP, The US-China chip war in dates, 9 decembrie 2025: malaymail.com; declarațiile lui Jensen Huang din toamna anului 2025, relatate de Tom’s Hardware: tomshardware.com și de The Hill: thehill.com

Al Jazeera, cu AP și Reuters, Why have US prosecutors labelled China’s Huawei a criminal enterprise?, 20 septembrie 2026: aljazeera.com; Reuters, relatarea deschiderii procesului, 9 septembrie 2026: thestandard.com.hk