În două zile consecutive, pe 12 și 13 noiembrie 2026, Bundestagul a adoptat două legi care schimbă felul în care statul german răspunde atacurilor cibernetice și operațiunilor hibride. Prima, legea pentru consolidarea securității cibernetice, dă Oficiului Federal de Poliție Criminală (BKA) și Poliției Federale dreptul de a interveni în sistemele informatice ale atacatorilor, ceea ce guvernul german numește apărare cibernetică activă. A doua reformează legislația serviciilor de informații și permite Serviciului Federal de Informații (BND) și Oficiului Federal pentru Protecția Constituției (BfV) să acționeze direct împotriva amenințărilor, pe lângă culegerea de informații. Ministrul de interne, Alexander Dobrindt, rezumase intenția încă din iunie, la prima dezbatere: statul german trece „de la culegerea de informații la apărare”. Alte state europene au făcut acest pas înaintea Germaniei. Modelul german are însă două trăsături proprii: intervenția activă revine și poliției, iar controlul se concentrează într-o singură instituție de tip judiciar.
Legea cibernetică le permite BKA și Poliției Federale să interzică funcționarea unor sisteme informatice periculoase, să redirecționeze, să limiteze sau să blocheze traficul de date și să citească, să șteargă sau să modifice datele legate de un pericol. Intervenția în sistemele atacatorilor, inclusiv pe servere aflate în afara Germaniei, este prevăzută ca ultimă soluție. Poliția Federală poate folosi aceste competențe numai pentru prevenirea pericolelor, nu pentru urmărirea penală. Oficiul Federal pentru Securitatea Informațională (BSI) poate cere mai multor categorii de furnizori să redirecționeze traficul dăunător, poate reacționa mai ușor la domeniile rău-intenționate care afectează administrația federală, poate solicita informații tehnice pentru sistemele de detectare a atacurilor și primește un temei clar pentru intervenția echipelor de răspuns la incidente, inclusiv atunci când atacatorii au plasat dinainte căi de acces ascunse. Utilizatorii finali pot opta pentru o protecție împotriva domeniilor rău-intenționate, iar furnizorii de servicii digitale trebuie să transmită clienților avertizările BSI despre pericole concrete, obligație care exista până acum doar pentru operatorii de telecomunicații. În timpul procedurii parlamentare, competențele au fost extinse și la pericole din afara spațiului cibernetic. La audierea din 5 octombrie, președintele BKA, Holger Münch, a semnalat, cu trimitere la incidentul cu o dronă de la aeroportul Halle-Leipzig, că proiectul acoperea doar atacurile asupra sistemelor informatice, nu și pericolele reale produse cu ajutorul lor. Comisia pentru afaceri interne a extins apoi competențele cibernetice ale BKA la astfel de pericole, de exemplu asupra dispozitivelor de comandă ale dronelor. Tot în comisie s-a stabilit că, atunci când nu se poate determina dacă un sistem este privat sau nu, el este tratat ca sistem privat și beneficiază de protecția mai strictă prevăzută pentru acestea. Legea a trecut cu voturile CDU/CSU și SPD. AfD, Verzii și Die Linke au votat împotrivă. Fiind o lege care cere acordul landurilor, trebuie aprobată și de Consiliul Federal (Bundesrat).
Reforma serviciilor de informații, adoptată a doua zi cu 308 voturi pentru, 190 împotrivă și 71 de abțineri, este mai amplă. Verzii s-au abținut pentru că susțin noua lege a BND, dar nu și pe cea a BfV. BND poate interveni în străinătate în cazuri excepționale, descrise strict în lege, de exemplu pentru a bloca serverele unor grupări de hackeri care lucrează pentru state sau pentru a perturba lanțurile de aprovizionare cu arme și mijloace de sabotaj. BfV primește așa-numitele măsuri de protecție, pe care le aplică în secret: poate face nefuncționale arme, poate șterge date furate de pe serverul atacatorului sau poate bloca traficul de date. Niciunul dintre cele două servicii nu poate folosi constrângerea fizică asupra persoanelor, care rămâne atributul poliției. Legea mai reglementează pentru prima dată analiza datelor cu ajutorul inteligenței artificiale și comparația biometrică a imaginilor. BND poate păstra datele din supravegherea strategică până la șase luni pentru conținut și până la 13 luni pentru datele de trafic, față de 12 luni cât prevedea proiectul guvernului. În cazuri excepționale, BfV poate folosi ca informatori și tineri de 16 și 17 ani, prevedere criticată atât de Verzi, cât și de AfD. Potrivit guvernului federal, legea intră în vigoare la 31 decembrie 2026.
În schimbul acestor competențe, controlul este reorganizat. Până acum, controlul legalității activității serviciilor federale era împărțit între trei instituții. Comisia G10, numită după articolul 10 din Legea fundamentală, care protejează secretul corespondenței și al telecomunicațiilor, aproba restricțiile asupra acestui secret. Era formată dintr-un președinte, patru asesori și cinci supleanți, dintre care cel puțin trei membri trebuiau să aibă calificare de judecător. Membrii lucrau cu titlu onorific, erau numiți de Comisia Parlamentară de Control pe durata unei legislaturi și se reuneau cel puțin o dată pe lună, iar ministerul de resort nu putea pune în aplicare o măsură înainte de acordul comisiei. A doua era Consiliul Independent de Control, care preia acum întregul control. Consiliul a fost creat printr-o lege din 2021, după ce Curtea Constituțională Federală ceruse, în mai 2020, un control independent al supravegherii strategice a BND. Consiliul funcționează din ianuarie 2022 ca autoritate federală supremă, dar competența lui privea numai supravegherea tehnică a BND. A treia era comisarul federal pentru protecția datelor.
Reforma reunește aceste atribuții într-o singură instituție. Consiliul preia sarcinile Comisiei G10 și controlul protecției datelor și devine competent pentru toate serviciile federale de informații. Are două componente: un complet de tip judiciar, care decide asupra legalității măsurilor, și o componentă administrativă, care verifică modul în care sunt executate. Membrii completului sunt independenți, se supun numai legii și sunt aleși de Comisia Parlamentară de Control. Numărul lor crește de la șase la doisprezece, deși guvernul propusese nouă. Componenta administrativă primește posturi noi.

Atribuțiile Consiliului sunt mai largi decât ale Comisiei G10, care se ocupa numai de secretul comunicațiilor. Consiliul aprobă în prealabil măsurile cele mai intruzive, de exemplu observarea de lungă durată și folosirea informatorilor, fiecare măsură de supraveghere strategică a telecomunicațiilor BND și accesul BfV la sisteme informatice folosite în scop privat. Măsurile de protecție ale BfV sunt permise numai după ce Consiliul le-a confirmat legalitatea, iar toate intervențiile active ale celor două servicii sunt supuse și unui control ulterior. În timpul procedurii parlamentare s-au adăugat la controlul prealabil și măsurile prin care s-ar obține date protejate de secretul profesional, de exemplu ale avocaților, ale jurnaliștilor sau ale medicilor. Consiliul poate verifica serviciile fără anunț și fără motiv, poate da instrucțiuni obligatorii când dreptul său de control prealabil a fost încălcat și raportează atât ministerelor care coordonează serviciile, cât și Comisiei Parlamentare de Control. Persoanele care cred că sunt vizate se pot adresa direct Consiliului, iar acesta publică rapoarte periodice. În caz de urgență, serviciul poate aplica provizoriu o măsură, dar trebuie să o prezinte imediat Consiliului, iar dacă legalitatea nu este confirmată în termen, ordinul încetează. Controlul politic rămâne la Comisia Parlamentară de Control, a cărei lege nu se modifică; Bundestagul a anunțat o lege de consolidare a ei în 2027.

Alte state europene au făcut pași asemănători cu ani în urmă. Țările de Jos au dat poliției încă din martie 2019 o competență legală de a pătrunde în sisteme informatice, dar numai în cadrul anchetelor penale. Pentru serviciile olandeze AIVD și MIVD, o lege temporară, în vigoare din iulie 2024, a relaxat regimul investigațiilor asupra statelor cu programe cibernetice ofensive și va expira de drept la 30 iunie 2028, iar un proiect aflat în consultare publică ar înlocui-o împreună cu legea serviciilor din 2017. Marea Britanie are din 2020 o Forță Cibernetică Națională, formată din GCHQ, MI6 și Ministerul Apărării, care desfășoară operațiuni ofensive pe baza legilor din 1994, 2000 și 2016, cu aprobare ministerială, control judiciar și supraveghere parlamentară. În Cehia, o modificare a legii serviciului de informații militare, în vigoare din iulie 2021, permite intervenția activă împotriva unui atac cibernetic numai ca soluție extremă de autoapărare națională, când sunt în pericol vieți omenești, și numai cu aprobarea ministrului apărării. Italia a introdus în 2022 posibilitatea ca președintele Consiliului de Miniștri să autorizeze măsuri de contracarare cibernetică executate de serviciile de informații, în situații de criză și numai dacă amenințarea nu poate fi gestionată prin măsuri de reziliență, cu avizul comitetului interministerial pentru securitate și după consultarea comisiei parlamentare de control. Franța a dat agenției naționale de securitate cibernetică, ANSSI, prin legea de programare militară din 2023, dreptul de a cere furnizorilor blocarea sau redirecționarea numelor de domeniu folosite de atacatori, fără o hotărâre judecătorească prealabilă.

Comparația arată mai clar cele două particularități ale modelului german. Prima ține de instituțiile care intervin. În Marea Britanie, Cehia și Italia, intervenția activă revine serviciilor de informații sau structurilor militare, iar în Franța agenției cibernetice. Țările de Jos au dat-o poliției, dar pentru anchete penale. Germania o dă poliției federale pentru prevenirea pericolelor și, în paralel, serviciilor de informații, păstrând Bundeswehrul în afara acestui cadru: legile nu îi acordă armatei competențe noi de intervenție, iar rezoluția Bundestagului cere doar o cooperare strânsă între BSI, poliție, servicii și forțele armate. A doua ține de control. Italia și Cehia lasă decizia la nivel politic, la premier sau la ministrul apărării. Germania alege o instituție unică, cu membri permanenți și atribuții de tip judiciar, al cărei aviz prealabil este obligatoriu. Elveția procedează la fel: revizia legii serviciului de informații, trimisă parlamentului în ianuarie 2026, înlocuiește o structură de supraveghere cu membri onorifici cu o autoritate independentă, cu personal permanent, și menține aprobarea fiecărei măsuri de către Tribunalul Administrativ Federal. În Țările de Jos, proiectul aflat în consultare reunește comisiile de autorizare și de supraveghere într-un singur colegiu, al cărui aviz prealabil este obligatoriu.
Legile adoptate lasă însă trei probleme nerezolvate. Cea mai serioasă este atribuirea atacurilor. Asociația industriei digitale Bitkom a avertizat că, din cauza atribuirii adesea nesigure, măsurile statului pot lovi, în locul atacatorilor, sistemele compromise ale unor terți neimplicați. La prima dezbatere, deputatul Verzilor Marcel Emmerich a întrebat cine are ultimul cuvânt în caz de criză și cine poartă răspunderea dacă, din cauza unei atribuiri greșite, este lovit serverul unei infrastructuri critice germane. A doua problemă este împărțirea competențelor. BSI, BKA, Poliția Federală, BND și BfV primesc fiecare instrumente proprii, iar coordonarea lor depinde de Centrul Național de Apărare Cibernetică de la BSI. Rezoluția adoptată odată cu legea, cu voturile CDU/CSU, SPD și ale Verzilor, îl vrea centrul de coordonare al tuturor instituțiilor implicate, locul în care se stabilește mai întâi dacă un incident poate avea origine statală, și cere o împărțire clară a rolurilor în apărarea activă. La audiere, Sven Herpig, de la centrul de analiză Interface, a criticat fragmentarea competențelor și condițiile de intervenție stabilite inconsecvent și a apreciat că ar putea fi necesară o modificare a Constituției privind competențele BKA. A treia este riscul unei contestații la Curtea Constituțională Federală. La audierea din octombrie, juristul Ulrich Vosgerau a declarat că legea BfV, în forma proiectului, nu ar trece de Karlsruhe, iar Franziska Görlitz, de la Gesellschaft für Freiheitsrechte, a cerut limitarea proiectului pentru ca acesta să treacă de controlul de constituționalitate. Serviciul Științific al Bundestagului a amintit, la rândul lui, că măsurile active nu pot încălca interdicția folosirii forței și nu pot servi pregătirii unui război de agresiune.
Concluzii
- Germania ajunge din urmă alte state europene. Țările de Jos, Marea Britanie, Cehia, Italia și Franța au, de câțiva ani, temeiuri legale pentru intervenția activă în spațiul cibernetic.
- Noutatea germană este rolul poliției în prevenție. Pe lângă servicii, intervenția activă revine și autorităților de poliție, ceea ce crește numărul instituțiilor care pot acționa și face coordonarea mai dificilă.
- Controlul se profesionalizează. În Germania, Consiliul Independent de Control înlocuiește Comisia G10, care funcționa cu titlu onorific, și preia controlul tuturor serviciilor federale. Elveția și Țările de Jos procedează la fel și creează instituții unice, cu aviz prealabil obligatoriu, în timp ce Italia și Cehia păstrează decizia la nivel politic.
- Atribuirea și răspunderea pentru pagubele aduse terților rămân deschise. Niciuna dintre legile germane nu oferă un răspuns complet, iar primele cazuri reale vor arăta cât de solid este temeiul juridic.
- Procedura nu s-a încheiat. Legea cibernetică așteaptă votul Consiliului Federal, iar reforma serviciilor poate ajunge la Curtea Constituțională Federală, risc invocat deja de experți și de partidele de opoziție.
Surse
- Deutscher Bundestag, reforma legislației serviciilor de informații, 13 noiembrie 2026: bundestag.de
- Deutscher Bundestag, prima dezbatere asupra legii pentru consolidarea securității cibernetice, 25 iunie 2026: bundestag.de
- Deutscher Bundestag, hib 772/2026, audierea din Comisia pentru afaceri interne, 5 octombrie 2026: bundestag.de
- Deutscher Bundestag, adoptarea legii pentru consolidarea securității cibernetice și a rezoluției, 12 noiembrie 2026: bundestag.de
- Comisia pentru afaceri interne a Bundestagului, recomandare și raport, BT-Drucksache 21/9159: dserver.bundestag.de
- Bitkom, poziția asupra proiectului de lege pentru consolidarea securității cibernetice, iulie 2026: bitkom.org
- Deutscher Bundestag, hib 922/2026, Comisia pentru afaceri interne, 11 noiembrie 2026: bundestag.de
- Proiectul de lege pentru consolidarea securității cibernetice, BT-Drucksache 21/6585, 22 iunie 2026: dserver.bundestag.de
- Serviciul Științific al Bundestagului, cadrul constituțional al apărării cibernetice statale, WD 3 – 056/26: bundestag.de
- Guvernul federal, întrebări și răspunsuri despre reforma serviciilor de informații: bundesregierung.de
- Legea G10, § 15, Comisia G10: gesetze-im-internet.de
- Legea BND, § 41, Consiliul Independent de Control: buzer.de
- Serviciul Științific al Bundestagului, Consiliul Independent de Control, WD 3 – 064/21: bundestag.de
- Legal Tribune Online, interviu cu Josef Hoch despre Consiliul Independent de Control: lto.de
- beck-aktuell, competențele BND și BfV după reformă, 13 noiembrie 2026: beck-aktuell.de
- Universitatea Saarland, adoptarea legii pentru consolidarea securității cibernetice, noiembrie 2026: jura.uni-saarland.de
- taz, adoptarea reformei serviciilor, 13 noiembrie 2026: taz.de
- Eerste Kamer, legea temporară privind investigațiile AIVD și MIVD: eerstekamer.nl
- Bijzonderstrafrecht.nl, consultarea publică pentru legea olandeză a serviciilor (Wbnv), 2026: bijzonderstrafrecht.nl
- Bijzonderstrafrecht.nl, competența poliției olandeze de a pătrunde în sisteme informatice: bijzonderstrafrecht.nl
- Guvernul britanic, cadrul de guvernanță al Forței Cibernetice Naționale: gov.uk
- Serviciul de informații militare al Republicii Cehe, modificarea legii privind apărarea cibernetică, 2021: vzcr.gov.cz
- Cybersecurity360, operațiunile cibernetice ofensive în dreptul italian: cybersecurity360.it
- Arcep, aviz asupra dispozițiilor cibernetice din legea de programare militară 2024-2030, 9 martie 2023: arcep.fr
- Consiliul Federal elvețian, revizia legii serviciului de informații, 28 ianuarie 2026: admin.ch
Descoperă mai multe la Claudiu Degeratu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.