Turcia si consecintele autoizolarii

 

Duminica a inceput retragerea fortelor germane de la baza aeriana de la Incirlik. Istoria racirii relatiilor turco-germane este ultracunoscuta si nu voi insista. Turcia, mai precis, presedintele Erdogam a solicitat si solicita constant ca Berlinul sa admita diferite doleante din partea Ankarei. Lista este lunga:  negocierile cu UE, folosirea diasporei turce din Germania in interesul presedintelui Erdogan, conflictul din Siria, nerecunoasterea genocidului armean, protejarea intereselor turcesti in Mediterana de este si Cipru, recunoasterea rolului important al Turciei in regiune, etc. etc.

Am impresia ca Turcia va inventa la nesfarsit o agenda bilaterala speciala cu Germania profitand de lipsa de reactie a Berlinului.

Racirea relatiilor cu Germania va antrena in Tucia o politica a autoizolarii cu repercusiuni imediate in NATO. In timpul summitului NATO de la Bruxelles, Germania a anuntat Turcia ca va retrage fortele germane disclocate la Incirlik dar tot atunci, aliatii au luat decizia sa nu sustina propunerea Turciei de a gazdui summitul aliat din 2018.

Anticipez ca vor mai fi si alti pasi ai Turciei spre pozitia de aliat izolat, pasi generati tot de incercarea disperata a presedintelui Erdogan de a demonstra ca tara sa este un actor important pentru NATO si regiunea Orientului Mijlociu.

Erdogan nu poate sa invoce la nesfarsit standardul dublu aplicat de europeni in timp ce progresiv chiar el aplica standarde duble pentru opozitie si societate civila din Turcia.

Din punct de vedere militar, efectele auto-izolarii vor fi observate imediat din aceasta vara.

Coalitia internationala anti-ISIS condusa de SUA isi va concentra efortul militar  in Irak, Iordania, in zona controlata de kurzi in Siria si posibil va folosi si baza aeriana de la Kogalniceanu.

Pe plan NATO, Turcia va pierde din vizibilitate si nu va mai fi atat de implicata in initiative noi.

In plan european, din ce in ce mai multe tari vor sprijini opozitia turca si vor proteja dizidentii si opozantii aflati in afara granitelor Turciei. Probabil Ankara va avea de ales intre inghetarea negocierilor de aderare si acceptarea unui parteneriat de tip UE-Russia. Orice incercare de a santaja Europa cu deschiderea granitelor turcesti pentru refugiati si emigrant va inrautati relatiile si va oferi pretextul pentru o inghetare si mai accentuata a relatiilor cu Ankara. Daca acesta santaj va continua nu este exclus ca anumite tari europene sa inceapa sa promoveze ideea unor masuri cu aspect de sanctiuni UE pentru Ankara.

Pentru Romania si Bulgaria aceasta directie a politicii turce va duce la o perioada de incertitudine regionala. Refuzat de marile capitale europene, Erdogan sa va concentra pe vecini, pentru a demonstra cine este putere regionala, si vor exista destul de multe accente de dominatie regionala din partea liderului de la Ankara.