Etichetă: securitate

Seria ESGA Policy Papers

ESGA adica Asociatia Experts for Security and Global Affairs (website) este o asociatie tanara si foarte activa care are un program dedicat securitatii si evolutiilor din spatiul ex-sovietic.

De doi ani particip cat de des pot la evenimentele ESGA pentru a beneficia de dezbateri de calitate si ma declar foarte multumit si norocos ca sunt invitat. Standardul inalt al evenimentelor este dat de participarea unor experti straini, un procent mare de vorbitori fiind experti rusi dar participa si specialisti pe spatiu din alte tari.

O realizare importanta, de data recenta, in noiembrie 2018, a fost organizarea de catre ESGA, impreuna cu parteneri straini, a celei de a 2-a editii a Forumului Eastern Partnership Think Tank ”A New Security Agenda for EaP. The Regional Approach”. Evenimentul a avut o participare importanta din statele partenere iar contributiile si dezbaterile au fost relevante. Am fost invitat sa comentez si eu in cadrul unui panel din a doua zi a conferintei.

Contributia ESGA mai are doua dimensiuni, un program de formare a tinerilor viitori experti si o serie de publicatii, policy papers, scrise de membri ESGA. Am citit aceste publicatii, le consider foarte bune si utile si prezint lista acestor titluri.

Angela Gramada Policy Paper Alegeri prezidențiale Ucraina Partea I, 

Iulia-Sabina Joja Policy Paper  – Policy Paper: Why Putin’s foreign policy is not rational,

Octavian Manea Policy Paper Policy Paper: Practicing “active measures” in the 21st century: the Russian attack on the American democracy,

Ileana Racheru Policy Paper – Policy Paper: Russia’s foreign policy and its new instruments of pressure. Looking for “efficiency” Case study: Romania,

Leonela Leca Policy Paper – Policy Paper: The Impact of Russia’s Strategic Interest in the Black Sea Region on Imbalansing the Russian Economy ,

Mihaela Padureanu Policy Paper Cybersecurity – Policy Paper: Cybersecurity – An Instrument of Influence and Meddling in the Decision-making Process of “Partner” Countries.

Atacurile teroriste din Berlin si Ankara

Ieri am participat la Jurnalul de seara de la Digi24 la o dezbatere privind cele doua atacuri teroriste recente. Aveti linkul mai jos, dezbaterea incepe de la minutul 1:00:00.

Jurnalul de seara

Armata europeana-trocuri a la roumaine

Am citit interviul lui Cristian Diaconescu de pe Curs de guvernare-textul integral aici.

Am doua nedumeriri.

Prima legata de raspunsul lui Diaconescu:

cursdeguvernare.ro: Revenind la inițiativa armatei europene. Ne grăbim?

Cristian Diaconescu: Din perspectivă națională, cred că președintele Iohannis s-a referit la sprijinirea ideii pe care urmează să o dezbatem, sper, să o discutăm. Repet, nu este nimic concretizat astăzi, când vorbim.

După Bratislava nu a existat un punct de vedere de substanță, agreeat de toate statele membre în legătură cu această inițiativă.

Probabil ca Diaconescu a uitat ca Romania, ca tara semnatara a Tratatului de la Lisabona a fost de acord inclusiv cu:

Articolul 49. pct.3

Pentru punerea în aplicare a politicii de securitateşi apărare comune, statele
membre pun la dispoziţia Uniunii capacităţi civileşi militare pentru a contribui la
obiectivele definite de Consiliu. Statele membre care constituie în comun forţe
multinaţionale pot, de asemenea, să le punăla dispoziţia politicii de securitate şi apărare comune.

Aticolul 50. pct.

Misiunile prevăzute la articolul 28 A alineatul (1), în cadrul cărora Uniunea poate
recurge la mijloace civileşi militare, includ acţiunile comune în materie de dezarmare, misiunile umanitareşi de evacuare, misiunile de consiliereşi de asistenţăîn probleme militare, misiunile de prevenire a conflictelorşi de menţinere a păcii, misiunile forţelor de luptăpentru gestionarea crizelor, inclusiv misiunile de restabilire a păciişi operaţiile de stabilizare dupăîncetarea conflictelor. Toate aceste misiuni pot contribui la combaterea terorismului, inclusiv prin sprijinul acordat ţărilor terţe în combaterea terorismului pe teritoriul acestora.

Crede cumva domnul Diaconescu ca Romania se va opune in Consiliu la o misiune sustinute de Paris si Berlin de gestionare a unei crize din Balacani si ca Iohannis va refuza solicitarea de participare la misiune ?

A doua nedumerire se leaga de speranta lui Diaconescu ca Parisul si Berlinul sa accepte sa faca troc cu Bucurestiul pe subecte NATO si UE. Un fel de „vreti ca Romania sa sustina Armata europeana ? Atunci participati si voi la Brigada multinationala din sud-est si sa sustineti scutul anti-racheta.”

cursdeguvernare.ro: Noutatea este că ne confruntăm cu nevoia de a mișca rapid trupe în interiorul UE.

Cristian Diaconescu: De acord, într-o formă sau alta chestiunea aceasta trebuie rezolvată. După cum trebuie rezolvată și duplicarea deciziei militare.

Pare individualist, dar cred că merită discutată chestiunea și din perspectivă națională: deocamdată nu avem o istorie extrem de pozitivă în ceea ce privește raportarea, alta decât cea politic generală, a unor state europene la problemele de securitate cu care se confruntă direct România.

Un foarte bun semnal ar fi, iată, ca Franța și Germania să dorească să participe la constituirea Brigăzii Multinaționale din România.

Sau să joace un rol cât se poate de clar în ceea ce privește comandamentele din România.

Sau să se alăture României în ceea ce privește răspunsurile și clarificările necesare în ceea ce privește caracterul defensiv al scutului.

Vorbim de atitudini care au lipsit total până astăzi.

Fara sa intru in detalii, acest tip de troc trans-institutional NATO-UE a mai fost incercat de Romania, pe timpul presedintiei anterioare si a dus la blocarea unor canale bilaterale, mai ales cu Parisul.

Chiar ma mir, pentru ca Diaconescu ar fi trebuit sa stie ca Romania, izolata cum este, pentru ca nu avem nici macar un grup regional UE care sa ne sustina, nu va putea bloca in UE o initiativa multilaterala militara, in schimb Parisul si Berlinul au o capacitate foarte mare de influenta in NATO. Ar fi o naivitate si mai mare, ca fostul nostru ministru de externe sa creada ca SUA va convinge Franta si Germania, la rugamintile noastre, sa vina la Brigada noastra cand deja aceste tari contribuie majoritar pe flancul nordic.

Apariţie la Digi24

Emisiunea – Jurnalul de Seara 18 august 20 00

„Deveselu de fapt nu are niciun fel de capacitate de a prelua pe termen scurt asemenea bombe. Obiectivul principal este ca Iranul și Rusia să nu mai aibă o prezență nucleară de descurajare în Turcia. Clar Rusia a pus problema prezenței și statutului unor trupe în interiorul bazei de la Incirlik. Acest lucru este de interes pe termen lung pentru Rusia”, a spus Dan Claudiu Degeratu.