Bratislava -securitatea pe primul loc

Cam toate articolele despre viitorul summit informal european de la Bratislava, eveniment programat pe 16 septembrie, dau ca sigur un singur subiect cert pe agenda, securitatea europeana. Celalalt subiect vehiculat, discutiile despre o armata europeana,  a cam fost amendat mediatic si redus la o tema perena, integrarea apararii. Este si acesta un capitol important dar asa cum este comentat acum pare mai degraba un indicator important al impactului pe care Brexitul il are asupra Uniunii.

Impresia lasata de dezbateri, cum ca ar avea loc o accelerata cursa de construire a unor structuri militare de comanda pentru ca acum, fara Marea Britanie, noi, europenii, vom cladi mai usor acest proiect ambitios este o iluzie.

Cred ca liderii francezi si germani au realizat ca Europa are o mare vulnerabilitate. Retragerea Marii Britanii poate fi compensata politic si economic, cu costuri mari evident, dar este imposibil de compensat din punct de vedere militar.

Efortul de a construi rapid ceva militar reflecta mai mult constientizarea acuta a unui punct slab al Uniunii si nu o descatusare de energii creative tinute, pana acum, in frau de britanici.

In schimb, incercarea liderilor europeni de a revitaliza discutia despre securitatea europeana are un mare avantaj. In functie de rezultate, Uniunea ar putea deveni mult mai atractiva pentru SUA. Oricum, mutarea accentului european pe principiul „security first” ar veni in intampinarea unei asteptari americane de dezvoltare a unui parteneriat cu un actor european care se implica mai activ in agenda globala de securitate.

 

Brexit Nr. 2

Ar fi de citit articolul lui John Palmer- A Second Referendum – But What About?  despre actuala stare de fapt din societate si guvernul britanic. Autorul este clar preocupat nu atat de dezbaterile privind organizarea unui nou Brexit, cat de faptul ca un asemenea proces va fi pentru a doua oara un proces cu deficiente. Primul Brexit a avut doua hibe mari. Prima, lipsa unor intrebari care sa indice solutiile privind calea de urmat (un exemplu ar fi natura granitei dintre Irlanda si Irlanda de Nord) si a doua, lipsa unor informatii privind implicatiile post-Brexit.

Both factions in the government are struggling to articulate a detailed Article 50 negotiating mandate handicapped by the dearth of trade expertise in Whitehall. The UK lost most of its foreign trade competence to the EU 40 years ago, but the Brexiteers had no idea of how acute the shortage of expertise really was until they took office.

Romania la s.a.

Am aflat, via Hotnews, ca pe 9 septembrie se va produce intalnirea dintre presedintele Iohannis si cancelarul Merkel. Cu alt prilej spuneam ca Romania este din ce in ce mai izolata. Acum avem o dovada mai clara. Conform unui comunicari de la Cotroceni, Hotnews titreaza: „Presedintele Klaus Iohannis se va intalni cu cancelarul german Angela Merkel pe 9 septembrie, la Berlin, potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale. Formatul de discutie este Germania – Romania – Belgia (premierul Charles Michel) – Luxemburg (premierul Xavier Bettel), potrivit sursei citate.

Ce avem noi in comun cu Belgia si Luxemburg cand vine vorba de viitorul Uniunii

Europene ?

Inteleg, nu vom fi primiti in formatul Visegrad, nu vom fi primiti sau nu contam in formatul cu Polonia, nici macar nu putem realiza un format regional cu Bulgaria, Grecia si Cipru ?!

Pe scurt, Germania ne vede la capitolul „si altele”, tari mici, sateliti sau greu de asimilat unor formate regionale.

Nu imi inchipui cum poate sa accepte Romania, presedintele Iohannis, un asemenea afront ? Ce sa discutam noi cu Luxemburgul la masa de fata cu cancelarul german ? Ce spectacole mai sunt prin Sibiu ? Ce noutati mai sunt prin targ ?

In apararea lui Lucian Boia

Am vazut ca circula pe net poze ale istoricului Lucian Boia la care pro-unionistii au inserat texte in care este apreciat ca tradator de tara si neam. Un efect al interviului dat de istoric in contextul declaratiilor ambasadorului american de la Chisinau. Ma rog, este o retorica cunoscuta, dar mult diluata, care ne aduce aminte de revista Romania Mare. Cei care ma cunosc stiu ca nu sunt un fan inrait „al lui Boia de la Humanitas”, eu il apreciez pe Lucian Boia, profesorul si istoricul mentalitatilor de acum 25 de ani.

Ca sa fiu scurt, asemnea atacuri ar trebui condamnate si sper ca mintile lucide din tabara pro-unionista sa inteleaga cateva chestiuni:

  • Actiunile lor cu cat devin mai pronuntat extremist-nationaliste cu atat vor oferi mai multe ocazii Rusiei sa manipuleze opinia publica din Moldova.

  • Actiunile lor nu trebuie sa imparta cetatenii romani in unionisti si „tradatori” pentru ca, la sfarsitul zilei, si cetatenii romani vor trebui sa se exprime pentru unirea sau nu cu Moldova.

  • Actiunile lor nu trebuie sa antagonizeze intelectualitatea doar pentru ca o parte dintre lideri ei sunt sceptici, realisti sau pus si simplu resping ideea cu argumente.

  • Actiunile lor din Romania nu trebuie sa devina agresive la adresa institutiilor statului pentru ca pana la urma statul roman este de fapt cea mai importanta resursa politica, economica si logistica pentru relatia cu Moldova.

  • Actiunile lor nu pot imbraca forma de gherila mediatica sau digitala la adresa cetatenilor romani pentru ca noi toti, mai devreme sau mai tarziu, vom asocia subectul unirii cu stari de tensiuni sociale si nu cu un eveniment pozitiv. Nu asa se face promovarea constructiva a unei eventuale decizii istorice.

  • Actiunile lor extremiste vor fi evaluate la nivel international prin prisma efectelor interne, a tensiunilor politice si sociale generate in Romania si asta nu va fi un semnal de incredere pentru alte tari.

Sa speram ca acum este mai clar  de ce nu este bine sa ne unim cu Moldova chiar cu pretul scindarii Romaniei.